Anul electoral adâncește deficitul bugetar

Fiecare an electoral din ultimii 26 de ani de post-comunism a însemnat un câștig pentru democrație și în aceeași măsură o amenințare pentru bugetul public. Motivul este simplu: intrată în necunoștință de cauză în democrație, cu fiecare scrutin pe care l-a traversat, România post-decembristă și-a construit de fapt experiența politică de care are nevoie. Dar, din păcate, cu fiecare scrutin care a trecut, România și-a făcut de fiecare dată câte un rău economic: anul electoral a însemnat totdeauna un an al „pomenilor electorale”, un an al presiunii financiare pe bugetul public, un an al adâncirii decalajului dintre ceea ce reușește să producă și ceea ce cheltuie de fapt.

Anul electoral este anul în care „barierele pungii” sunt scăpate, cheltuim și mai mult decât ne permitem. O știm cu toții, o vedem cu toții, o spun toți cei ce ne analizează. De exemplu, de curând experții de la Banca Mondială avertizau că și anul acesta alegerile cresc riscul aruncării cu bani publici în cheltuieli suplimentare, neprogramate, și, în același timp, se frânează reformele structurale angajate față de partenerii financiari externi (Comisia Europeană, FMI, Banca Mondială). Potrivit Mediafax, în „Raportul economic pentru regiunea Europa și Asia Centrala (ECA): Polarizare și Populism”, Banca Mondială atrage atenția că România trebuie să implementeze reformele structurale, care vor sprijini îmbunătățirea capacității de producție, incluzând măsurile de combatere a corupției, de consolidare a administrației publice și a companiilor de stat. Potrivit raportului citat, este nevoie de măsuri concrete care să ducă la crearea de locuri de muncă, mai ales a celor destinate tinerilor, amenințați cel mai puternic de șomaj. Hans Timmer, economistul șef al Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală, spunea la lansarea raportului că „România are o economie destul de stabilă și înregistrează creștere economică, dar prioritatea este implementarea reformelor structurale, cu accent pe politicile de competitivitate”. Economistul Băncii Mondiale precizează că pe termen mediu România are nevoie chiar de o reechilibrare a politicilor fiscale, de la stimularea consumului până la susținerea unei creșteri „sustenabile”. Banca Mondială și-a îmbunătățit estimările privind creșterea economiei românești în 2016, de la 4%, în luna iunie, la 5,1%. Dar chiar cu această creștere economică spectaculoasă la nivel european, Hans Timmer susține că datele economice și ratele de creștere economică a PIB-urilor nu reflectă de fapt „severitatea provocărilor economice”. Raportul Băncii Mondiale arată că în 2016 Europa va avea o creștere modestă, o medie de circa 1,6 puncte procentuale față de 2015, iar ritmul lent de avans economic se va menține și în următorii doi ani.

Revenind la riscul de adâncire a îndatorării României în an electoral, ultimele analize macro-economice confirmă faptul că deficitul bugetar va crește în următorii doi ani din cauza tăierilor de taxe și impozite operate, precum și a majorării cheltuielilor publice. O oarecare „anvelopă” de protecție în fața unui eventual salt semnificativ al riscului suveran este dată de rata de creștere considerabilă, de costul redus al banilor împrumutați și de așteptatele eforturi de consolidare fiscală ce ar putea veni sub noul Guvern. Dacă Guvernul care se va instaura după alegerile din 11 decembrie va conduce însă o politică fiscală expansionistă într-un mediu cu creștere economică puternică, dar bazată pe consum, va crește riscul de supraîncălzire și va rata o șansă reală de a spori rezervele fiscale ale țării.

Guvernul Cioloș a derulat o politică fiscală prociclică și a generat concomitent și reduceri de taxe și creșterea cheltuielilor. Potrivit previziunilor unor macroeconomiști externi, deficitul fiscal se adâncește în 2016 la 2,8% din PIB și la 3,4% din PIB în 2017, de la nivelul anterior de 0,7%, în 2015. Dacă analiștii externi se așteaptă la o deteriorare serioasă a deficitului bugetar în următorii doi ani, pe măsură ce vor fi implementate măsurile de stimulente fiscale planificate pe 2016-2017, nici punctul de vedere al Consiliului Fiscal nu este departe de acest scenariu, economistul Ionuț Dumitru avansând un deficit de 2,75% din PIB pe 2016 și unul de 3,2% din PIB pentru anul viitor.

În același timp, multe alte voci susțin nevoia României de a scăpa din menghina țintei de deficit impusă prin acordul cu Uniunea Europeană. Ba chiar s-a avansat ideea că economia românească are nevoie de deficite mari tocmai pentru a se dezvolta, cum și alții o fac. Ionuț Dumitru, președintele Consiliul Fiscal, susține însă că această teorie e falsă, subliniind faptul că România are a doua cea mai rapidă deteriorare a poziției fiscal-bugetare în 2015-2017 la nivel european. De aceea, depășirea pragului de deficit bugetar de 3% „este cu adevărat periculoasă”. Iar predicțiile sunt de deficit și mai mare pentru anul viitor.

Comisia Europeană prognozează că în 2017 vom avea un nivel al veniturilor bugetare din taxe și impozite (veniturile fiscale) la minimul ultimilor 20 de ani, acesta căzând undeva spre 25% din PIB. Ceea ce înseamnă o diferență foarte mare față de standardele europene, media europeană fiind undeva la 40% din PIB. De fapt, între nivelul românesc al veniturilor fiscale și media europeană există o distanță enormă, de circa 15 puncte, acest lucru arătând că nu vom putea fi o adevărată țară europeană, cu servicii sociale, de sănătate și educație publică de calitate, în contextul în care nu beneficiem de resursele bugetare pentru acoperirea acestor servicii. Bulgaria are 30% din PIB venituri fiscale, cu 4% mai mult decât noi. Mai mult, viitorul apropiat aduce cu sine o serie de alte reduceri fiscale, inclusiv scăderea TVA de la 20% la 19%, în 2017, producând astfel o nouă diminuare a veniturilor fiscale la bugetul public. Chiar dacă reducerea TVA va stimula consumul în gospodării, nivelul consumului nu va reuși totuși să întoarcă statului veniturile bugetare de care are nevoie ca să acopere cheltuielile publice.

Luând astfel în considerare o viitoare adâncire a deficitului bugetar, se pune firesc întrebarea: Cum se va finanța deficitul? Când cheltui mai mult decât produci, te împrumuți ca să acoperi diferența. La ce preț se va îndatora România ca să-și acopere deficitul? Analiști externi independenți susțin că România își va putea finanța „confortabil” atât deficitul bugetar cât și datoria publică existentă, atât pe piața financiară autohtonă cât și pe cea internațională. În consecință, riscul suveran nu ar avea motive să crească în următorii doi ani, costul împrumuturilor suverane va rămâne în vecinătatea nivelurilor-record mici ale dobânzilor practicate, chiar dacă datoria guvernamentală va crește de la circa 37% la aproape 43% din PIB. Consiliul Fiscal apreciază că deficitul bugetar la finele anului se va situa mai degrabă sub nivelul propus de 2,75% din PIB, în condițiile subexecuției probabile a cheltuielilor de investiții programate. „Apreciem că dimensiunea acestei subexecuții are toate șansele să depășească considerabil probabila nerealizare a nivelului prognozat al veniturilor nefiscale. Materializarea unui spațiu fiscal relativ la ținta de deficit din 2016 trebuie însă privită ca fiind o situație temporară, în condițiile în care întârzierile în implementarea de proiecte de investiții cu finanțare europeană din noul exercițiu financiar sunt probabil a fi recuperate în anii viitori”, susține președinte Consiliului Fiscal.

Ce spun experții?

Într-o analiză realizată de CursdeGuvernare.ro se arată că România figurează în evidențele Eurostat drept țara cu cele mai reduse venituri publice dintre statele membre ale Uniunii, cu excepția de sorginte strict conjucturală a Irlandei. Cu doar 28% din PIB venituri certe și disponibile din impozite și taxe pentru redistribuire ulterioară spre cheltuieli, suntem sub Bulgaria (29% din PIB) și la mare distanță de media UE (40%). Irlanda apare cu venituri de 24,4% din PIB pe anul 2015 deoarece câteva mari companii transnaționale și-au relocat statistic afacerile în această țară de doar patru milioane și jumătate de locuitori, ca efect al ieșirii anunțate a Marii Britanii din UE. Rezultatul a fost un avans statistic al PIB/locuitor de la un an la altul de 25,5%, în mod evident imposibil de obținut din dezvoltarea reală a economiei.

Analiștii CursdeGuvernare.ro spun că pentru a elimina diverse expediente prin care se obțin sume de bani la buget și pentru a decela strict partea care ține de politica stabilă de impozitare a statelor membre, Eurostat a calculat doar partea care poate veni în mod cert la buget, care depinde strict de nivelul rezultatelor economice ale țărilor, totul pe baze comparabile.

În mod evident, România se poziționează în afara practicii europene în materie de venituri bugetare. Ea ar trebui să majoreze taxele și impozitele și/sau să îmbunătățească colectarea lor cu circa 5% pentru a ajunge la nivelul din Bulgaria, cu circa 20% pentru a prinde din urmă Slovacia, Polonia sau Cehia și cu aproximativ 40% dacă ar fi să ne apropiem de media UE, precum
Ungaria.

România nu a armonizat practica locală cu experiența europeană, în schimb se plânge permanent de calitatea serviciilor publice, de investițiile insuficiente și de salariile prea mici din sănătate sau învățământ, în loc să crească ponderea veniturilor statului în PIB.

Potrivit datelor de la Ministerul de Finanțe, deficitul bugetului general consolidat al statului a coborât după primele zece luni ale anului la 1,3 miliarde lei, de la 3,7 miliarde lei în septembrie, ajungând la o pondere de 0,17% din PIB, faţă de 0,49% la finele lunii precedente. Datele de la Finanțe arată astfel că nivelul este cu mult sub cel programat, de 2,8% pe metodologia cash. Bugetul general consolidat cuprinde atât bugetul de stat, din care se fac cheltuielile curente ale statului, cât şi bugetele sociale, categorie în care intră bugetul pensiilor publice şi cel de şomaj.

Pentru întregul an, deficitul bugetar este estimat la circa 21 miliarde lei, echivalentul a 2,8% din PIB, calculat pe metodologia cash. După primele nouă luni din acest an, bugetul înregistra un deficit mult mai mare, de 3,7 miliarde lei, sau 0,49% din PIB, ceea ce înseamnă că bugetul a fost excedentar în luna octombrie cu 2,4 miliarde lei. „Execuţia bugetului general consolidat pe primele zece luni ale anului 2016 s-a încheiat cu un deficit de 1,3 miliarde de lei, respectiv 0,17% din PIB”, a anunţat MFP.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 187,6 miliarde de lei (24,7% din PIB), fiind cu 2,1% mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Scăderea încasărilor bugetare s-a adâncit faţă de primele nouă luni, când declinul era de 2%. Cel mai mare declin s-a înregistrat, după primele zece luni, la încasările din TVA, care au scăzut cu 8,8% faţă de perioada echivalentă a anului trecut. În perioada ianuarie – septembrie, scăderea a fost de 8,6%, în ciuda creşterii vânzărilor de retail cu aproape 20%. Ministerul motivează evoluţia prin reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20%, începând cu 1 ianuarie, şi de la 24% la 9% pentru alimente, de la 1 iunie 2015.

Cheltuielile bugetului general consolidat, de 188,8 miliarde lei, au crescut în primele zece luni cu 3,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, reducându-şi ritmul avansului de la 4% în primele nouă luni şi de la 4,7% la finele lunii august. Totodată, acestea s-au redus cu 0,7 puncte procentuale ca pondere în PIB. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 10,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, în principal ca urmare a majorărilor salariale acordate în a doua parte a anului 2015 şi a creşterii salariului minim pe economie la 1.250 de lei, de la 1 mai. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au scăzut cu 1,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, înregistrându-se diminuări la unităţile administrativ teritoriale, în timp ce cheltuielile cu bunuri şi servicii la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate au crescut cu 7%. Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent cu 7,8%, fiind influenţate în principal de majorarea cu 5% a punctului de pensie, de la 1 ianuarie 2016 şi de dublarea alocaţiei de stat pentru copii, începând cu 1 iunie 2015. Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 19,3 miliarde de lei, respectiv 2,5% din PIB, ceea ce înseamnă că în octombrie acestea au însumat 2 miliarde lei, având în vedere că se plasau la 17,3 miliarde lei la finele lunii septembrie, însă totuşi cu mult sub nivelul programat. Pentru întregul an 2016, bugetul prevede 37,7 miliarde lei pentru investiţii, din care 17 miliarde lei din fonduri europene, 19,2 miliarde lei de la buget, iar restul din alte surse.

Rectificare bugetară operată la final de mandat

Pe de altă parte, Guvernul a adoptat recent a doua rectificare bugetară din acest an, ce include alocări financiare suplimentare, cu prioritate pentru sănătate, investiții, agricultură, politici și programe finanțate prin bugetele administrației publice locale. Prin rectificarea bugetară se asigură sumele necesare pentru plata integrală a drepturilor de asistență socială (indemnizații pentru creșterea copilului, ajutoare sociale, alocații de stat pentru copii, indemnizații pentru persoane cu handicap), plata drepturilor salariale aferente personalului bugetar, plata pensiilor militare recalculate și restituirea sumelor cuvenite.

De asemenea, Guvernul a adoptat rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016, asigurând fondurile necesare pentru plata integrală și la timp a drepturilor de asigurări sociale. Rectificarea a avut în vedere păstrarea echilibrului macroeconomic și a țintei de deficit bugetar la nivelul de 2,8% din PIB în termeni cash, respectiv 2,95% din PIB potrivit metodologiei ESA. Rezultatele economice de până în prezent argumentează posibilitatea realizării unei creşteri economice de 4,8% faţă de 4,1%, cât se estima la elaborarea legii bugetului de stat şi un PIB în valoare nominală de 758,5 miliarde lei, faţă de 746,6 miliarde lei, cât s-a estimat iniţial. De asemenea, se estimează reducerea numărului de șomeri de la 450.000, cât s-a preconizat la elaborarea proiectului de buget, la 429.000, la sfârșitul anului. Câștigul salarial mediu brut este în creștere, de la 2.681 lei la 2.815 lei.

Rectificarea bugetară a avut în vedere redistribuirea unor fonduri care nu mai pot fi cheltuite până la sfârșitul anului 2016, în scopul asigurării finanțării unor programe și politici publice aflate în derulare. Proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 se majorează cu 1,02 miliarde lei. Pentru domeniul sănătății, se alocă suplimentar credite de angajament în sumă de 2,21 miliarde de lei în bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în vederea încheierii unor noi contracte cost-volum-rezultat, pentru aria terapeutică hepatită cronică.

Bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale este suplimentat prin această rectificare bugetară cu 1,09 miliarde de lei. De menționat că pe lângă această sumă alocată la rectificare, în luna noiembrie au mai fost asigurate resurse suplimentare în valoare totală de 1,7 miliarde lei pentru MADR prin redistribuiri de sume de la alți ordonatori principali de credite. Sumele alocate suplimentar vor fi utilizate pentru plățile în avans aferente schemelor de plăți directe finanțate din Fondul European pentru Garantare Agricolă (FEGA) pentru campania agricolă din 2016, care se acordă în proporție de 69% din cuantumul unitar al acestora, în limita sumei de 3,8 miliarde lei (echivalentul a aproximativ 850 milioane euro). Banii alocaţi prin Ordonanța de rectificare bugetară vor permite începerea la 1 decembrie a unor plăți finale aferente schemelor de plăți directe, în limita sumei de 1,09 miliarde lei (echivalentul a aproximativ 250 milioane euro), reprezentând diferența de 31% din cuantumul unitar al acestora. Realizarea acestor plăți de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) până la sfârșitul acestui an, în valoare totală de 4,89 miliarde lei, va asigura atingerea unui grad de utilizare de 56% din plafonul financiar de 7,9 miliarde lei (echivalentul a 1,773 miliarde euro) alocat de Comisia Europeană plăților directe pentru anul de cerere 2016.

La bugetele locale sunt alocate 1,7 miliarde de lei, sume defalcate din taxa pe valoare adăugată pentru finanțarea cheltuielilor autorităților administrației publice locale.

de Daniel Apostol

 

SHARE ARTICOL

  • Facebook
  • Twitter
  • Google Plus
  • LinkedIn
German
Citește articolul precedent:
2016 – Anul investitorilor la Bursa de Valori București

Pentru piața de capital din România, anul 2016 a fost marcat de un set de activități și proiecte pentru investitorii...

Închide