Anul virusului

Foto: lightsource / depositphotos.com

Pentru mai toată lumea, anul 2020 debutase promițător, iar în horoscopul chinezesc, noul an (început la finalul lui ianuarie) este al Şobolanului de Metal. Specialiştii anunțau că 2020 urma a fi unul marcat de succes, Şobolanul semnificând protecţie şi prosperitate ce ne vor aduce noi începuturi, noi oportunităţi şi câştiguri financiare.

Eu însumi începeam anul publicistic 2020 cu o temă promițătoare: Phoenix, pasărea ce renaște din propria-i cenușă, unul dintre cele mai puternice mituri ale omenirii, dacă nu chiar cel mai puternic. Făceam în editorialul meu o reinterpretare a mitului, considerând că Phoenix este chiar economia globală. Mă gândeam atunci ceva ce azi prinde viață din cu totul altă perspectivă: să Deconstruim ceea ce ne deranjează, ne dezavantajează sau ne dezechilibrează, ca să putem să Reconstruim. Iată că azi suntem forțați să reconstruim.

Cred că 2020 poate fi rebotezat, în toate calendarele lumii, drept Anul Virusului. După ce Virusul a îngenuncheat Șobolanul de Metal chiar la el acasă, înainte chiar ca acesta să-și intre în drepturi (în ianuarie, vă reamintesc, China era deja în plină criză de sănătate), acum pandemia a lovit pe toate meridianele, în toate statele, fie ele mari puteri sau țări „de lumea a treia”. Implicațiile COVID-19 pentru economia globală sunt extrem de incerte, dar au potențial de dezastru. Politologul bulgar Ivan Krastev, președintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia, membru al boardului European Council of Foreign Relations scria recent că, „într-o perioadă de criză, suntem infectați de incertitudine”. Cu toată această sporită incertitudine, există ceva cert: e cert că economia este lovită astăzi de o criză fără precedent, cu caracteristici ieșite din comun, neasemănătoare cu ce am mai trăit în ultimele decade.

Pandemia Covid-19 forțează revenirea guvernului intervenționist într-o măsură mult mai accentuată decât s-a manifestat în criza financiară din 2008-2009. Coronavirusul readuce guvernul în prim-plan într-un stil mare. Disperați, oamenii se bazează pe guvern că va organiza o apărare colectivă împotriva pandemiei. Aceiași oameni disperați – angajați sau angajatori – așteaptă de la guvern să salveze economia reală, „pe cale să se scufunde”. Totodată, coronavirusul oferă încă o dovadă a misticii frontierelor și va contribui la reafirmarea rolului statului național în cadrul Uniunii Europene. Acest lucru s-a văzut deja în închiderea multor granițe dintre țări și în faptul că fiecare guvern din Europa s-a concentrat asupra propriilor săi oameni.

O altă lecție a pandemiei ține de gestionarea crizelor. Dacă în timpuri normale panica populației este o amenințare, astăzi panica poate avea un efect benefic. Criza Covid-19 are un impact puternic asupra relațiilor dintre generațiile extreme. În contextul dezbaterilor cu privire la schimbările climatice și riscul pe care îl prezintă, generațiile tinere au fost foarte critice față de bătrânii lor pentru că sunt egoiști și nu se gândesc serios la viitor. Coronavirusul inversează aceste dinamici: acum, vârstnicii sunt mult mai vulnerabili și se simt amenințați de caracterul refractar al milenarilor de a-și schimba modul de viață. Acest conflict între generații s-ar putea intensifica dacă criza durează mult timp.

Guvernele sunt azi obligate să aleagă între limitarea răspândirii pandemiei cu prețul distrugerii economiei sau să accepte costuri umane mai mari pentru salvarea economiei. Piața globală – guvernată până mai ieri de libertatea de circulație a oamenilor și mărfurilor – suferă astăzi masive întreruperi de stoc circulant între diferite industrii, regiuni sau țări. Pandemia Covid-19 ne amenință cu aruncarea economiei globale într-un abis din care va fi dificil de ieșit. Impactul general se manifestă printr-o profundă perturbare a activităților economice, iar acest lucru poate încetini creșterea globală în mod substanțial, transformând o anunțată recesiune într-o deloc dorită depresiune economică.

Contracția rapidă a activității economice (și prin urmare și a bunăstării economice) cauzată de pandemia Covid-19 ar putea să ne pedepsească pe toți mult mai dur decât ne-am fi gândit inițial. Pe măsură ce guvernele de pretutindeni au pus bariere stricte mobilității oamenilor și mărfurilor, iar consumatoriilor li se face tot mai frică să-și cheltuie banii care devin din ce în ce mai puțini, economia poate fi aruncată într-un abis din care revenirea ne-ar putea lua ani întregi.

Lumea de după virus își va remodela și modul de gestiune al crizelor economice sau de sănătate. Abordarea din primăvara lui 2020, mai curând de tipul „fiecare pentru el” decât „toți pentru unul și unul pentru toți”, nu va putea oferi soluții globale la crize globale. Pandemia nu va putea fi îndepărtată decât prin soluție comună, la nivel global. Iar impactul economic al pandemiei va putea fi atenuat tot prin eforturi comune. Fostul ministru federal de externe al Germaniei, Joschka Fischer, spune că, privind în viitor, statul național tradițional nu va putea gestiona o lume interconectată de peste opt miliarde de oameni. Lumea de după virus va pune în mod inevitabil un accent din ce în ce mai mare pe interesele comune ale omenirii, nu în ultimul rând cu privire la problema supraviețuirii continue. Pandemia COVID-19 va necesita în cele din urmă o coordonare internațională, iar asta demonstrează că interesele naționale vor trebui în ultimă instanță să se retragă în plan secund. Potrivit lui Fischer, pandemia și criza economică trebuie urmate de o nouă epocă de cooperare internațională și de o consolidare a instituțiilor multilaterale.

Guvernele lumii aplică măsuri fără precedent pentru atenuarea declinului, de teama că o recesiune globală, care azi a devenit sigură, să nu izbucnească într-o criză și mai profundă. Este însă foarte important ca factorii de decizie să recunoască și limitele intervențiilor lor. Economistul Mohamed A. El-Erian spune că politicile reprezentate de rabat fiscal, împrumuturi cu dobândă redusă sau refinanțare ieftină pentru ipotecă nu îi vor convinge pe oameni să-și reia activitatea economică normală, dacă în continuare se tem pentru propria sănătate. Prioritatea imediată rămâne, desigur, planul de sănătate publică, care vine cu măsuri (distanțare socială, auto-izolare) ce sunt fundamental incompatibile cu modelul de business în care economiile lumii moderne sunt conectate între ele. Cât privește severitatea și durata crizei economice, toate vor depinde de succesul planului de sănătate, de a identifica și de a limita răspândirea virusului, de a trata bolnavii și de a spori imunitatea populației. Amploarea impactul economic va depinde în mare parte și de reacția publicului la această boală și la acest plan. Reacția publică ar putea permite ca boala să se răspândească mai rapid și mai extins sau ar putea crea costuri inutile.

O analiză semnată de expertul firmei Deloitte în prognoză economică Daniel Bachman arată că pandemia COVID-19 va afecta economia globală în trei moduri principale. În primul rând prin impactul direct asupra producției. Apoi, apar perturbări grave în lanțurile de aprovizionare și piețele de mărfuri. Nu în cele din urmă, se produce un impact financiar asupra firmelor și piețelor financiare.

Una peste alta, așa cum spunea recent secretarul general al ONU, Antonio Guterres, izbucnirea pandemiei și impactul ei economic sunt cel mai mare test pe care trebuie să-l treacă umanitatea de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Iar un economist de la Harvard aprecia că „deja se conturează ca fiind cea mai adâncă prăbușire a economiei globale din ultimii 100 de ani”. „Mama tuturor crizelor financiare” își face loc în lumea noastră acum, în Anul Viruslui.

Recitim ce scrie în zodiacul chinezesc la „șobolanul de metal”: „pentru a-şi atinge obiectivele în carieră și avere, oamenii trebuie să fie constanţi, inflexibili şi să nu se lase doborâţi de eşecuri, probleme şi dificultăţi”. Dar mai ales, „oamenii trebuie să se bazeze pe propriile forţe şi să îşi rezolve singuri problemele”.

Și am convingerea că vom răzbi. Cum spunea fostul economist-șef al FMI, Simon Johnson, „până la urmă vom prevala în lumea de după virus. Locuim acum deja în lumea de după virus”. Trăim Anul Virusului.

Daniel Apostol



German
Citește articolul precedent:
România trebuie să devină mai competitivă prin digitalizare și reforme structurale. Interviu cu Dr. Christian von Albrichsfeld, Head of Country Continental România

Cum își desfășoară Continental activitatea pe timp de pandemie? Sănătatea și siguranța angajaților noștri este mereu pe primul plan, indiferent...

Închide