„Brașovul a fost întotdeauna un oraș al industriei și comerțului”. Tradiția merge mai departe!

A doua ediție „HOTSPOT Brașov” a constituit o reală oportunitate pentru DeBizz Magazine și proiectul România Durabilă de a consolida o tradiție pe care și-au propus să o construiască: aceea de a pune în lumină, an de an, evoluțiile celor mai interesante regiuni, județe și localități ale României, din perspectiva dezvoltării economice cu contribuția capitalului de limbă germană.

Dezbaterea „HOTSPOT Brașov – ediția a II-a”, organizată la 23 februarie de revista de business germano – română DeBizz Magazine, a readus în discuție avantajele competitive și potențialul de dezvoltare al Brașovului, alături de cele mai importante solicitări din partea business-ului privat pentru stimularea investițiilor viitoare.

 Continuarea investiției la aeroportul din Ghimbav sau lansarea mai multor lucrări de infrastructură rutieră, în domeniul sănătății, turism, logistică și sectorul rezidențial au fost contabilizate în rubrica veștilor pozitive.

 Pe de altă parte, dinamica viitoare a investițiilor private din Brașov, în mare parte provenind din spațiul vorbitor de limbă germană, poate fi îmbunătățită printr-un dialog real, susținut și permanent între autorități și mediul de afaceri.

În plus față de prima ediție, evenimentul HOTSPOT Brașov din acest an a fost încheiat cu o gală de premiere și o sesiune extinsă de networking.

Adrian Veștea – președintele CJ Brașov

„La nivelul județului Brașov avem câteva proiecte în derulare. Obligația noastră, ca autorități publice, locale și județene, este de a crea o infrastructură atât de necesară mediului de afaceri”, a declarat, în debutul evenimentului, Adrian Veștea – președintele Consiliului Județean Brașov.

Cu privire la viitorul aeroport de la Ghimbav, oficialul a arătat că în toamna anului trecut a fost reglementată situația juridică, iar Consiliul Județean a devenit proprietarul celor 200 de hectare pentru derularea investiției.

„Pista este realizată, au fost lucrări care, din evaluare, reies că sunt la 25 de milioane. Am refăcut studiul de fezabilitate, anul trecut, în luna decembrie, am aprobat indicatorii tehnico-economici, iar anul acesta, din bugetul pe care îl avem la dispoziție, deși nu avem un sprijin guvernamental, vom aloca 10 milioane de euro pentru a continua căile de rulare”, a spus Veștea.

CJ Brașov a scos la licitație proiectul tehnic și a comandat un studiu de fundamentare.

„Nu pierdem deloc timpul, vom face în așa fel încât să ducem în paralel toate aceste lucruri”, a afirmat el, adăugând că autoritățile vor derula mai multe proiecte atât în domeniul infrastructurii rutiere, cât și al sănătății, unde sunt prevăzute lucrări și dotări la mai multe spitale.

Șeful CJ a subliniat că autostrăzile Brașov – Sibiu și Comarnic – Brașov sunt două proiecte necesare, de care se vorbește de mult timp și care ar trebui să prindă contur într-un termen cât mai scurt.

Adrian Manolache – președintele Confederației Patronale „Concordia”

„Oamenii de afaceri din Brașov sunt catalizatori ai coagulării mediului de afaceri de la nivelul economiei naționale”, a declarat Adrian Manolache – președintele Confederației Patronale „Concordia”, entitate în care se regăsesc mai multe sectoare importante, precum cele de retail, servicii financiare, construcții de mașini, petrol și gaze sau utilități.

Cum se vede viitorul economic al României din perspectiva unei astfel de platforme precum „Concordia”? „Provocator, aș putea spune că este cuvântul cel mai potrivit. Ne aflăm în fața unui program de guvernare ambițios. În aparență, am putea spune că este cel mai liberal program de guvernare pe care l-am putea imagina: scăderi de taxe și impozite, ceea ce n-ar face decât să bucure mediul de afaceri și ar lăsa mult mai mult loc de investiții, demararea unor proiecte de investiții în sectorul public (…). Cu toate acestea, provocarea provine din înțelegerea dialogului între autoritățile publice și mediul de afaceri”, a punctat reprezentantul confederației.

El a afirmat că toate inițiativele și politicile publice – inclusiv economice, nu sunt fezabile în lipsa unui feed-back și susținerii din partea economiei reale.

„Ne manifestăm optimismul și considerăm că indiferent de modalitatea în care programul de guvernare va fi implementat, așa cum a fost el construit, inițiativele private în economie vor continua”, a conchis Manolache.

Werner Braun – președintele Clubului Economic German Brașov

Școala Profesională Germană Kronstadt este una din cele mai moderne școli de formare profesională din Europa, acest proiect fiind un exemplu de colaborare între mediul economic și autoritățile locale, a spus Werner Braun, președintele Clubului Economic German Brașov.

„Am dat rețeta de succes mai departe și am dezvoltat la fel de bine și la Sebeș, Alba, unde Daimler și Bosch au preluat această rețetă și au implementat-o în zona lor, arătând că se poate”, a spus Braun.

El a punctat că pentru multiplicarea acestor școli la nivel național este nevoie de suport din partea autorităților și de implementarea unor măsuri adecvate. La Brașov, eforturile vor continua pentru înființarea altor școli, în contextul în care instituția existentă a ajuns la capacitate maximă.

„Dacă vrem forță de muncă calificată, trebuie să începem mult mai devreme. Avem un proiect care merge sub egida «From kindergarten to PhD, DVK is your reliable partner», în care dăm tinerilor semnalul că suntem alături de ei, că îi susținem în formarea lor profesională. Am hotărât să pornim un proiect asemănător cu Casa Pionierului, dar într-o variantă nouă, în care vom încerca din clasa I, sau poate chiar din grădiniță, să pasionăm tinerii pentru tehnică”, a afirmat președintele Clubului Economic German Brașov, adăugând că în prezent sunt în derulare mai multe programe în domeniul învățământului profesional dual.

Cristian Macedonschi, președintele Smart City Brașov

Ținta principală a unui oraș inteligent este ridicarea calității vieții, iar în acest sens este nevoie în primul rând de dezvoltarea infrastructurii, a afirmat Cristian Macedonschi, președintele Smart City Brașov.

„Brașovul se dezvoltă extrem de tare în domeniul locuințelor private. Avem zona Tractorul, care și-a schimbat complet fața, dintr-un cartier învechit, care nu avea deloc atractivitate, printr-o investiție majoră, a mall-ului Coresi, a atras investitori în domeniul rezidențial”, a spus Macedonschi.

Pe lângă infrastructura rutieră și transportul public, viitorul aeroport este extrem de important, pentru acest proiect fiind deja lansate demersurile în vederea încheierii unui parteneriat public-public, între oraș și Consiliul Județean Brașov.

Acest model, funcțional în toată Europa și implementat pe aeroporturi precum cele din München, Nürnberg, Linz sau Viena, presupune un parteneriat între orașul principal și regiunea sau județul, pentru a simplifica atât investiția, cât și finanțarea proiectului.

„Din păcate, Brașovul a încheiat exercițiul bugetar din 2016 cu un excedent de 52 de milioane de euro. Asta înseamnă că o treime din banii alocați pentru dezvoltarea orașului nu au fost cheltuiți. Trebuie să găsim investițiile cele mai bune pentru a investi acești bani, și aici eu zic infrastructura, în primul rând, infrastructura rutieră, de transport public”, a adăugat Macedonschi.

Un alt element care trebuie luat în calcul atunci când se discută despre dezvoltarea Brașovului este turismul. În condițiile în care, în ultimii cinci ani, numărul de turiști s-a dublat, finalizarea aeroportului și îmbunătățirea infrastructurii ar contribui substantial la continuarea acestei dinamici pozitive, cu atât mai mult cu cât în ultima perioadă au fost anunțate mai multe investiții private în domeniul hotelier.

„Fiind în centrul țării, Brașovul are nevoie, pentru o dezvoltare economică și turistică bună, de un centru expozițional de excelență”, a conchis Macedonschi.

Oana Bodea, director general Kronospan România

Grupul Kronospan, specializat în prelucrarea lemnului, a investit 250 de milioane de euro la Brașov de la intrarea pe piața locală și are în plan dezvoltarea unor proiecte noi, a anunțat Oana Bodea, directorul general Kronospan România. Poziționarea geografică din centrul țării și tradiția locală în domeniul prelucrării lemnului sunt doi dintre factorii care au dat austriecilor încredere în potențialul Brașovului.

„Exportăm în 42 de țări, produsele noastre din Brașov ajung de la New York la Tokio și din Chile până în China sau Coreea. Peste tot vorbim despre Brașov, bineînțeles. Clienții noștri sunt foarte încântați când ajung aici, în special cei care vin din zone foarte aglomerate”, a spus Bodea.

Reprezentantul Kronospan a subliniat nevoia acută de îmbunătățire și dezvoltare a infrastructurii locale, în primul rând a celei de transport – rutier și feroviar -, cât și pe componenta de educație și sănătate.

„În zona în care activăm avem disponibile 60 de hectare, pe care vrem să le dezvoltăm într-un parc industrial, alături de o zonă de locuințe de serviciu, de birouri și poate chiar una de școală. Avem într-adevăr nevoie de oameni specializați și ne dorim foarte mult să încercăm acolo, aproape de noi, să dezvoltăm și partea aceasta, de cursuri în industria lemnului. Să învățăm încă o dată să fim tâmplari, să învățăm încă o dată să montăm pardoseli, să învățăm încă o dată să facem o construcție din lemn și alte multe lucruri de genul acesta, care sunt în continuare importante și care dau plusvaloare unor materii prime pe care România le are și trebuie să le exploateze într-un mod inteligent”, a spus ea.

În cadrul proiectului ar putea fi atrase atât companii din industria de profil, precum producători de mobilă sau de case din lemn, dar și din alte domenii de activitate.

Alexandru Vlad – CEO Selgros România

„Brașovul a fost întotdeauna un oraș al industriei și comerțului. Spre deosebire de Sibiu, care a fost un oraș al culturii, și mai nou, un oraș al politicii, Brașovul a fost orașul care a avut la 1835 prima bancă din partea estică a Imperiului Habsburgic – o Casă de Economii și Consemnațiuni. Brașovul a devenit un oraș industrial în jurul anului 1870, după ce a încetat să mai fie un oraș al breslelor – care produceau și făceau comerț cu produsele lor. A existat un mit total fals care spunea că după 1990 am distrus toată economia care a fost construită în anii socialismului. Socialismul nu a construit nimic, a preluat ceea ce exista deja de ani buni în Brașov”, a afirmat Alexandru Vlad, CEO al retailerului Selgros România.

El a subliniat că în industria brașoveană lucrează aproximativ 70.000 de oameni, ceea ce înseamnă, raportat la populația Brașovului, că în fiecare gospodărie există, în medie, un salariu adus din zona industrială.

„Ceea ce mai trebuie să facem pentru ca Brașovul să fie și mai atractiv este să creăm un oraș în care oamenii să facă și altceva decât să trăiască, să muncească și să se ducă acasă. Probabil de aceea am pierdut bătălia IT-ului cu Clujului, prin faptul că Clujul poate să ofere din punct de vedere cultural și al entertainment-ului mult mai mult decât oferă Brașovul. Dacă vrem să creștem, ar trebui și în acest sens să creăm mai mult”, a punctat șeful Selgros România.

Cristina Raiciu – Ofițer economic Ambasada Germaniei

„Relațiile bilaterale româno-germane s-au consolidat foarte mult în ultimii ani. Germania este partenerul comercial principal al României, este unul dintre investitorii cei mari mari, iar Brașovul este din acest punct de vedere, credem noi, un model al dezvoltării, un pol de atracție pentru investitorii germani, din diferite motive. Primul este, evident, potențialul potențialul turistic și cel industrial pe care acest oraș îl are”, a spus Cristina Raiciu, ofițer economic la Ambasada Germaniei.

Ea a arătat că un alt factor important în atragerea investițiilor a fost constituit de activitatea desfășurată de Clubul Economic German Brașov.

„Un alt element care a contribuit la dezvoltarea dinamică a Brașovului este faptul că firmele active aici s-au implicat în mod direct și au colaborat cu autoritățile locale pentru a soluționa anumite probleme. Mă refer aici în special la cererea pentru forță de muncă calificată, de angajați cu cunoștințe tehnice și experiență în domenii foarte specifice. La inițiativa firmelor germane și în colaborare cu Clubul Economic German Brașov și cu Inspectoratul Școlar a fost înființată aici, în Brașov, prima școală profesională după model german, un exemplu preluat ulterior și în alte orașe”, a spus Raiciu.

Oficialul a mai spus că investițiile în infrastructură, sănătate și educație trebuie continuate pentru ca Brașovul să își mențină atractivitatea.

Corneliu-Teofil Teaha – General Manager Teaha Management Consulting

 „Apreciez Brașovul ca fiind în momentul de față ținta de investiții cu cea mai mare dinamică din România. Așa cum știm din foarte multe domenii, succesul are două componente: una internă și una externă. Dacă despre componenta internă a succesului pe care și-l dorește Brașovul au vorbit cei dinaintea mea, eu aș vrea să pun acum accentul pe factorul extern, cel care vine din afara Brașovului. Evident că modificările fiscale nu afectează numai Brașovul, dar este foarte important ca cei doi factori să se conjuge pentru a putea să avem succes. Brașovul este pe val pentru că merită și se străduiește să fie pe val, dar factorul extern ar fi putut să îl oprească sau să îi descurajeze această tendință. Din fericire, nu este cazul: ultimele modificări fiscale sunt pozitive, în marea lor majoritate”, a spus Corneliu-Teofil Teaha, general manager al Teaha Management Consulting.

El a arătat că primul lucru care ar trebui menționat ca schimbare de paradigmă este faptul că pragul pentru microîntreprinderi a fost ridicat de la o cifră de afaceri de 100.000 euro la 500.000 euro, ceea ce face ca o mare parte din companii, inclusiv cele care activează în Brașov, să devină microîntreprinderi și pe cale de consecință să nu mai plătească 16% impozit pe profit, ci 1% pe cifra de afaceri.

„Este un impozit mult mai ușor de administrat, pentru că cifra de afaceri se calculează foarte ușor ca o sumă a tuturor veniturilor. Dispare toată discuția legată de deductibilitatea sau nedeductibilitatea fiscală a cheltuielilor, ceea ce permite micilor întreprinzători să se focuseze pe dezvoltarea business-ului și nu pe felul în care, la un eventual control al Administrației Financiare, vor trebui să justifice de ce au dedus TVA”, a explicat reprezentantul Teaha Management Consulting.

Pe de altă parte, noua prevedere va forța firmele plasate în zona de pierderi fiscale să plătească impozit.

„Nu e nicio pierdere, pentru că la un moment dat, economia românească, economia brașoveană, are nevoie de firme competitive, care, după un timp, trebuie să ajungă în zona de profit. Este un instrument chirurgical, această prevedere operează în zona asanării mediului economic. Chiar dacă ești pe pierdere și ajungi să plătești profit, acest lucru nu îți va da satisfacție pe termen lung și ai două alternative: ori intri în zona profitabilă, ori mai bine închizi”, a adăugat el.

Printre schimbările pozitive se regăsesc și eliminarea a 102 taxe și impozite, alături de renunțarea la Declarația 088 – un „adevărat instrument de tortură fiscală”.

Totodată, o provocare pozitivă pentru mediul de afaceri românesc este propusa lege a prevenției.

„Legea își propune să impună autorităților care vin în control – nu numai fiscal, ci și din domeniul dreptului muncii, protecției consumatorului, mediului – să depună o activitate de îndrumare și de corecție înainte de a da amenzi. Minunat! Ar fi instrumentul cel mai bun de luptă împotriva corupției. Dacă cel care este trimis în control, înainte să te amendeze, trebuie să îți atragă atenția acolo unde ai greșit și să te ajute să îți îndrepți greșelile – dacă ele pot fi îndreptate -, acest lucru conduce la lipsa interesului de a mai da șpagă, de a mai lua șpagă. Și atunci, da, în Brașov și în țară vom avea probabil o relație între contribuabil și autoritatea fiscală așezată pe alt gen de principii”, a conchis Corneliu-Teofil Teaha.

German
Citește articolul precedent:
Raiffeisen Bank a lansat „Catalizator – un program pentru antreprenori cu idei mari”, dedicat companiilor medii* care sunt pregatite sa treaca la nivelul urmator

Raiffeisen Bank a creat „Catalizator - un program pentru antreprenori cu idei mari”, destinat persoanelor de decizie din companiile medii...

Închide