Business-ul si pusculita bugetara

Aud din ce in ce mai des ca in business-ul autohton trebuie schimbata paradigma. In primii 25 de ani de post-comunism, Romania s-a dezvoltat economic dupa un singur model: a sporit numarul de intreprinderi, de firme raportat la mia de locuitori, cresterea fiind preponderent cantitativa si prea putin calitativa. Expertii sunt de parere ca este momentul ca Romania sa decida, prin decizii guvernamentale, ce domenii trebuie crescute calitativ si in consecinta favorizate prin strategii de dezvoltare, astfel incat cresterea competitivitatii Romaniei sa nu se mai faca doar datorita pretului fortei de munca. Cum va arata Romania si mai ales mediul de afaceri autohton peste 25 de ani? Vom fi mai multi, si daca da, vom fi mai multi antreprenori? Din pacate, studiiile demografice arata ca desi in lume vom fi din ce in ce mai alarmant de multi (mergem déjà sper 8 miliarde), in Romania vom fi mai putini, ceea ce inseamna ca si piata local a fortei de munca va avea o panta descendenta. Si cati oare din cei activi vor fi proprii stapani economici, cati vor produce locuri de munca pentru economie, venituri proprii si venituri bugetare?

Vom fi oare mai prosperi? Dorinta de imbogatire s-a manifestat imediat dupa caderea comunismului, mirajul capitalismului ne-a captivat, dorinta de profit exista, Cu siguranta avem sanse reale sa sporim prosperitatea nationala, dar care va fi modelul de crestere economica? Pana acum, cresterea economica a Romaniei a fost bazata exclusiv pe cresterea consumului de bunuri si servicii. Cred ca daca dorim cu adevarat sa realizam prosperitatea nationala, in afara discursurilor populiste si politicianiste, trebuie sa schimbam filozofia constructiei bugetului public: atentia sa fie pe favorizarea si derularea de investitii (infrastructura fiind prioritara) si pe viitor (starea de sanatate nationala si nivelul de educatie al fortei de munca), acestea au ca efect crestere economica durabila. Un stat care doreste sa prospere prin cresterea veniturilor bugetare de pe urma capitalului privat trebuie sa fie un stat care incurajeaza in primul rand formarea de capital privat si diminueaza povara bugetara pe care i-o pune in carca. Un stat pro-business este un stat care are ca permanenta preocupare sporirea conditiilor de dezvoltare a mediului antreprenorial.

Potrivit unor date statistice preluate din “Carta Alb? a IMM-urilor din România, Edi?ia 2015, Raport de cercetare nr. 13”, situa?ia de ansamblu a mediului economic din România în perioada actual? a fost apreciat? ca fiind neutr? în 47,27% din întreprinderi, stânjenitoare dezvolt?rii în 38,55% dintre IMM-uri ?i favorabil? afacerilor în 14,18% dintre organiza?ii. Prin comparatie cu datele pentru 2014, mediul a fost apreciat ca fiind neutru în 44,17% dintre unit??i, defavorizant în 39,20% din agen?ii economici ?i favorizant în 16,63% dintre firme. Ceea ce inseamna c? nu au avut loc schimb?ri semnificative ale percep?iilor întreprinz?torilor sau managerilor din IMM-uri cu privire la mediul în care î?i desf??oar? activitatea, si asta in pofida masurilor guvernamentale pretinse pro-business. Din aceleasi date, daca se compara opiniile privitoare la starea actual? a mediului de afaceri cu estim?rile referitoare la situa?ia mediului pe întreg anul 2015 ?i în 2016, se remarc? o cre?tere a frecven?ei aprecierilor defavorabile, dac? avem în vedere evolu?ia pân? la sfâr?itul anului 2015 ?i îmbun?ta?irea u?oar? a percep?iilor, dac? lu?m în considerare anul 2016: 14,11% dintre întreprinz?tori consider? c? în anul 2015, mediul de afaceri va fi favorabil pentru dezvoltarea afacerilor, în timp ce în 2016, 16,80% – consider? mediul de afaceri ca fiind favorabil dezvolt?rii afacerilor; 45,31% dintre întreprinz?tori men?ioneaz? c? situa?ia mediului de afaceri va r?mâne la fel în anul 2015, în timp ce 45,75% au aceea?i p?rere, dar pentru anul 2016; 40,58% dintre IMM-uri estimeaz? c? mediul va fi stânjenitor pentru dezvoltarea afacerilor, în cursul anului 2015, în timp ce 37,45% se men?in la aceea?i p?rere, dar pentru anul 2016.

Datele arata ca desi asistam la o cascada de declaratii politice si de masuri cu pretentie de incurajare a mediului de afaceri, reprezentantii acestuia isi pastreza un grad sporit de reticenta cu privire la efectele politicilor in economia reala. In business lucrurile se schimba cu repeziciune, expertii recomanda chiar din ce in ce mai des schimbarea modelelor de business. Pana acum, afacerile au fost construite mai ales pe baza unei cereri uriase de produse si servicii. Cerere satisfacuta dupa doua principii simple: 1) “ceea ce vand scump sa ma coste ieftin” si 2) “rezolvarea problemelor ridicate de hatisurile birocratice ale sistemului de taxe si impozite”. Ambele principii se regasesc diferit astazi in business. Diferentierea fata de concurenti, produsele si serviciile de calitate, retentia clientilor, eficienta si productivitatea devin noile provocari pentru cea mai mare parte dintre firmele romanesti, care vor deveni baza adaptarii si reconfigurarii modelului de business. Redresarea economica cere noi formule de succes, noi variante “de atac” bazate pe reorganizare si regandire a modelului de afaceri. Companiile care traverseaza fara emotii timpuri economice dificile sunt companiile care au ca obicei reinventarea continua a lor. Remodelarea economiei reale pe timp de criza ar trebui sa le dea de gandit si celor de la guvernare. Modelarea masurilor economice ar trebui sa fie in ton cu masurile pe care economia reala si le impune de la sine.

Reinventarea formatelor de afaceri remodeleaza industrii intregi si redistribuie miliarde de dolari. Majoritatea companiilor construite in ultimii zece ani si care se regasesc acum in Fortune 500 au reusit doar datorita dezvoltarii de noi modele de business. Un studiu realizat de Economist Intelligence Unit arata in urma cu cativa ani ca peste 50% dintre conducatorii companiilor credeau ca reinventarea afacerii va deveni chiar mai importanta pentru succes decat inovarea produsului sau serviciului in sine, fapt demonstrat de altfel imediat dupa criza economica inceputa in 2008. Peste 2 treimi din executivii chestionati de Harvard Business Review spune ca se impun schimbari radicale in modelele de afaceri.

In Romania business-ul este aidoma ca pretutindeni, dar cu precizarea ca mediul de afaceri autohton are inca de furca cu un mediu politic care nu are atitudine pro-business, fie asta din neintelegerea corecta a prioritatilor capitalului privat, fie din rea-vointa (sau mai curand, din liupsa de vointa), fie din sechele ale trecutului, fie din simpla dar dureroasa (pentru economie) prostie.
Investitorii str?ini au ocupat in ultimii 10 ani o pozitie vitala în determinarea tendintelor de specializare în economia României si, în consecinta, a modului în care se formeaza avantajele competitive. Potrivit statisticilor, circa doua –treimi din cifra de afaceri a întreprinderilor mari si foarte mari din industrie este realizata? de filialele companiilor multinationale rezidente în România. În Top 100, este de remarcat prezent?a 30 de companii cu capital majoritar strain, care acopera peste 76 % din cifra de afaceri a companiilor din industrie, si doar a 3 companii cu capital majoritar privat romanesc, care acopera cam 4 % din cifra de afaceri a companiilor din industrie din Top.

În ceea ce priveste prezenta pe pietele straine, din cei mai mari 100 de exportatori, care asigura peste jumatate din totalul exporturilor, 96 sunt companii cu capital strain, iar din totalul celor 34 de sub-ramuri ale industriei (cf. CAEN), 25 au lideri companii cu capital strain. Perspectivele pietei nu sunt insa promitatoare: începând cu 2008, anul de vârf al intrarilor de investitii straine si care provin în proportie de peste 70% din Uniunea Europeana, acestea se afla în scadere continua. Ce te faci cand capitalul nu se mai lasa atras? Investitorii care au nivel redus de toleranta fata de risc sunt din ce in ce mai reticenti în a investi acolo unde vad mai ridcat riscul politic, riscul de dezechilibru economic, risc fiscal, riscul de instabilitate legislative.

Iar asta duce la o reducere a activitatii de investitii în general. Sa nu uitam ca in siajul marilor companii traiesc sutele de mii de firme mici si mijlocii din Romania. Caderea investitiilor straine directe duce indirect si la o diminuare a afacerilor in zona IMM. Scaderea atractivitatii unui mediu de afaceri din cauza cadrului politic si economic general are ca efect scaderea cifrei de afaceri a mediului antreprenorial mic si mijlociu. Remodelarea business-ului, de care scriam, se face aproape degeaba daca nu vine in paralel cu schimbarea modelului politic destinat mediului de afaceri. Cand statul pro-business incepe sa se faca cu adevarat prezent, business-ul in sine devine un partener puternic al statului. Modelarea business-ului catre profit este fireasca iar statul trebuie sa incurajeze acele directii in care business-ul romanesc sa se poata dezvolta in ritm considerabil, sa poata penetra pe piata globala si sa poata – in consecinta – sa alimenteze pusculita bugetara. Deocamdata, statul pretinde doar ca vrea sa actioneze probusiness, dar continua sa exploateze pusculita bugetara (acele industrii permanent bun-platnice carora le impune taxe si impozite aditionale) fara sa incerce macar sa sporeasca aria de alimentare a bugetului. Business-ul intelege sa contribuie la pusculita statului, dar statul intelege oare business-ul?

German
Citește articolul precedent:
REAL ESTATE : „SE INTAMPLA CEVA!”

Daniel Apostol, august 2015 Toti analistii sunt de acord ca in piata de real-estate "se intampla ceva", adica sunt semne...

Închide