Capcanele din economia românească

(Foto: SergeyNivens/ depositphotos.com)

Viteza de creștere economică a României se domolește, iar nivelul de dezvoltare rămâne în continuare mult sub media europeană. Mai mult, mediul de afaceri începe să resimtă frânarea macroeconomnică. Economia României a crescut cu 4% în prima jumătate a acestui an, faţă de aceeaşi perioadă din 2017, după ce în T2 a înregistrat un avans cu 1,4% în termeni reali faţă de trimestrul precedent. Potrivit datelor de la INS, în primul semestru, PIB-ul a crescut cu 4% comparativ cu semestrul I 2017, pe seria brută, şi cu 4,2% pe seria ajustată sezonier. În previziunile economice de primăvară, Comisia Europeană a menţinut estimările referitoare la creşterea economiei României în 2018, la 4,5%, iar pentru 2019 se aşteaptă la un avans de 3,9%. Totodată, Banca Mondială anunța la mijlocul verii că economia României va înregistra un avans de 5,1% în 2018, însă a avertizat că această creştere este peste potenţial. O creştere economică de 5% este preconizată şi de FMI, în timp ce BERD estimează o creştere de 4,6% în 2018 şi de 4,2% în 2019. Comisia Naţională de Prognoză indica o creştere a PIB de 6,1% în 2018, urmată de creşteri de 5,7% în 2019 şi 2020 şi de 5% în 2021. Dar acum România vede cum ritmul de creștere încetinește, iar cauzele directe se regăsesc în volumul scăzut al investițiilor, în valoarea negativă a exportului net și în creșterea abruptă a costului muncii, mai ales în sectorul public. Potrivit analiștilor Erste Group Research, în vreme ce creșterea în Polonia, Ungaria și Serbia a fost peste așteptări în trimestrul II al anului, structura celei din România este nefavorabilă, aceasta fiind singura economie din regiune pentru care estimările creșterii pe 2018 au fost reduse: de către FMI de la 5,1% la 4,4 – 4,5%, iar de Erste Group de la 4,1% la 3,8%. Banca Transilvania vede creșterea pe 2018 la 4,3%, în vreme ce UniCredit o plasează la 3,9%.

Efectele temperării avansului economic se resimt în mediul de afaceri. Numărul companiilor dizolvate a crescut cu 35% în primele șapte luni, iar cel al firmelor noi a scăzut cu 13%, semn că apetitul pentru afaceri este în scădere. Potrivit unei analize KeysFin, blocajul financiar, instabilitatea politică și accesul tot mai scump la finanțare sunt principalele argumente care fac ca economia românească să funcționeze precum o mașină cu frâna de mână trasă. La prima vedere, business-ul românesc e pe plus, consumul e la cote maxime, salariile cresc, se construiește la foc continuu, însă în aceeași măsură apar și tot mai multe semnale îngrijorătoare. Dincolo de evoluția inflației și acutizarea crizei de pe piața forței de muncă, un alt semnal de îngrijorare este legat de scăderea apetitului pentru business. Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, numărul companiilor dizolvate a crescut cu 35% în primele șapte luni, iar cel al firmelor noi a scăzut cu 13%. Un semnal de alarmă vine și din zona insolvențelor, acolo unde numărul companiilor cu afaceri mai mari de un milion de euro care au intrat în insolvență în prima parte a anului este în creștere. „Sunt presiuni tot mai mari pe lanțul economic. Creșterea prețurilor și a costurilor de finanțare, incertitudinea economică, sunt elemente în prim-plan și au efecte directe în mediul de afaceri local. Apetitul investițional tinde să se tempereze pe fondul înrăutățirii condițiilor economice în unele domenii importante, inclusiv în comerț și servicii”, afirmă analiștii. Potrivit acestora, evoluția trebuie pusă în legătură directă cu scăderea gradului de încredere al consumatorilor.

Cele mai riscante domenii din economie

În plus față de statisticile privind deschiderea și dizolvarea firmelor, evoluția insolvențelor este văzută de analiști drept un barometru foarte sensibil al situației din economie. Potrivit datelor oficiale, cele mai riscante trei sectoare din economie, din acest punct de vedere, sunt comerțul (2.812 insolvențe în 2017), construcțiile (1.324) și industria prelucrătoare (1.089). La polul opus se află sănătatea și asistența socială (28), învățământul (35) și industria extractivă (39). Chiar dacă lichiditatea curentă a crescut în medie cu 50% în 2017 față de 2013, respectiv cu 38% față de 2016, există în continuare sectoare în care plățile se fac cu foarte mare dificultate. În activitățile profesionale, de exemplu, perioada medie de încasare a creanțelor a ajuns la 223 de zile, iar cea de plată se situează la 238 de zile. În construcții, situația este și mai dificilă. Plățile se fac, în medie, la 422 de zile, iar încasările la 195 de zile. În topul celor mai riscante sectoare, din acest punct de vedere, se mai află agricultura, industria extractivă și energia electrică & gaze. În industria prelucrătoare, plățile se fac în medie la 150 de zile, iar încasările la 80 de zile, iar în comerț la 113 zile în cazul plății datoriilor și la 59 de zile în cazul încasării facturilor. Risc ceva mai scăzut prezintă companiile din sectorul cultură&divertisment, unde perioada de încasare a creanțelor este de 51 de zile, sănătate & asistență socială (56 zile), hoteluri & restaurante (59 zile).

Vestea bună este că, cel puțin la nivelul anului 2017, plățile restante pe ansamblul economiei au scăzut cu 17,6% comparativ cu 2016, ajungând la 20 miliarde euro, iar gradul de îndatorare s-a redus la 53,7%. Privind pe ansamblul ultimilor 5 ani, din 2013 și până în prezent, comerțul continuă să reprezinte cel mai riscant domeniu în ceea ce privește întârzierile la plată. În acest sector activează cele mai multe companii, aproape 200.000, acestea înregistrând anul trecut o cifră de afaceri de peste 110 miliarde euro.

Din totalul de 8.761 de firme aflate în insolvență în 2017, peste 30% erau din comerț (2.812 firme).Topul insolvenței este completat de construcții, cu 1.324 companii și industria prelucrătoare (1.089). În ordine, ca domenii de activitate, urmează transporturile și depozitarea, hotelurile și restaurantele, activitățile profesionale, agricultura și serviciile administrative și de suport. „În primul semestru din 2018, situația s-a înrăutățit față de perioada similară de anul trecut. Avem cu 12% mai multe firme care și-au întrerupt activitatea, în timp ce numărul SRL-urilor noi înființate a scăzut cu 19%, la 45.276. Un semnal real că situația economică a luat o altă turnură”, au explicat analiștii.

La rândul său, Președintele Asociației Analiștilor Financiari-Bancari din România, Iancu Guda, arată, în câteva analize recente, care sunt companiile care reușesc să producă bani în economie, care sunt cele care au venituri constante remarcabile, pe ce tipuri de cheltuieli consumă companiile banii produși și care sunt companiile plătitoare de taxe și impozite. În ceea ce privește sectoarele cu venituri în creștere în ultimul deceniu, Guda arată că este preponderent sectorul de prestări servicii (inclusiv comerț), un singur sector fiind referitor la producție (fabricarea altor echipamente electrice). Totodată, unele sectoare care raportează creșteri semnificative ale veniturilor înregistrează în același timp un risc foarte mare din cauza situației financiare proaste, în contextul supraîndatorării sau pierderilor înregistrate. Analiza lui Guda arată că anumite sectoare se prăbușesc în lipsa investițiilor și în contextul scăderii cererii, precum construcțiile de infrastructură publică, industria textilă sau extractivă. Ponderea cheltuielilor cu personalul a crescut de la 8%, în anul 2007, la 14%, în anul 2017, pe fondul creșterii salariului minim pe economie de aproape cincisprezece ori în ultimii zece ani. Astfel, ponderea salariului minim (impus prin lege) în salariul mediu pe economie (care reflectă capacitatea mediului de afaceri de a plăti resursa umană) a crescut de la 27% în anul 2007 la aproape 40% la finalul anului 2017, îndicând faptul că majorarea repetată a salariului minim pe economie a fost realizată într-un ritm mai accelerat decât poate fi susținut de mediul de afaceri, din perspectiva evoluției productivității.

Datele cercetării duc la o concluzie simplă, dar deloc îmbucurătoare pentru mediul de afaceri românesc: în timp ce avansul economic este în scădere, nivelul de investiții este subdimensionat, productivitatea nu crește iar statul devine principalul competitor al companiilor private autohtone. Capcanele din economia românească vin așadar atât din lipsa de lichiditate a firmelor și întârzierile pe lanțul de plăți, din supraîndatorarea lor, dar și din modul în care statul impune reguli de joc companiilor din piața liberă.

Daniel Apostol

German
Citește articolul precedent:
Piața imobiliară la jumătatea anului: Dezvoltatorii preferă Bucureștiul pentru birouri și proiecte logistice și restul țării pentru retail

Livrările de proiecte imobiliare din prima jumătate a anului indică o preferință a dezvoltatorilor pentru investiții în clădiri de birouri...

Închide