Capitalism 2050: care va fi modelul de business?

Un recent articol din ediția americană a revistei Forbes mi-a trezit atenția în mod deosebit pentru că anunță într-un ton alarmant că, dacă nu cumva se schimbă între timp, „capitalismul va înfometa lumea până în 2050”. De altfel, dezbaterea pe modelul viitor al capitalismului a început mai demult. De fapt, dezbaterea e veche de când lumea (capitalistă).

Până una-alta, capitalismul așa cum îl știm pare să fie cea mai bună societate inventată de om până astăzi, dar asta nu înseamnă că este și perfectă. Simplist vorbind, capitalismul este un sistem social, economic și politic bazat pe proprietatea privată, pe piața liberă și pe libertatea deplină de acțiune. Rolul capitalismului este să producă orice tip de bunuri și să ofere orice tip de serviciu își doresc consumatorii, în orice cantitate, de preferat cât mai mult, cât mai bun, cât mai ieftin.

Articolul din Forbes subliniază însă discrepanțele inevitabile unui astfel de sistem, în care se adâncește prăpastia dintre cei ce își sporesc proprietatea privată și cei ce sunt la limita de subzistență. Potrivit Forbes, capitalismul a generat o masivă bunăstare pentru unii, dar a devastat literalmente planeta și a eșuat în a spori bunăstarea umanității în ansamblu. Iar cifrele aduse în sprijinul acestei acuzații sunt pline de dramatism: astăzi asistăm la dispariția unor specii cu o viteză de 100 de ori mai mare decât rata naturală înregistrată în primii 65 de milioane de ani! Din 2000 încoace, pierdem anual câte 6 milioane de hectare de pădure primară. Din ce în ce mai multă lume trăiește sub nivelul de sărăcie: chiar și în Statele Unite (cea mai dezvoltată economie a lumii), 15% din populație este săracă, iar 20% dintre tinerii americani sunt amenințați de flagelul sărăciei. Până în 2050 vom fi 10 miliarde de oameni pe Pământ. Și atunci, Forbes întreabă „cum vom putea să hrănim o populație din ce în ce mai numeroasă în timp ce resursele sunt din ce în ce mai puține?” Tema este abordată într-o cheie economică mai curând decât una ideologică, plecând de la faptul că la baza crizei stau toate activitățile economice ale sistemului capitalist, de la agricultura intensivă, dezvoltarea de infrastructură, până la consumul la fel de intensiv de rezerve naturale de tot felul. Corporațiile sunt prinse într-un circuit al exploatării resurselor în din ce în ce mai creative moduri. Forbes citează lucrarea a doi profesori (Christopher Wright și Daniel Nyberg – ”Climate Change, Capitalism and Corporations”) în care se arată că marile corporații au un comportament continuu de exploatare a mediului, păstrând însă în umbră legătura dintre creșterea economică fără de sfârșit și distrugerea continuă a mediului.

Apare în articolul din Forbes ideea necesității unui nou sistem: se impune inventarea și construirea unei societăți care să echilibreze creșterea economică cu sustenabilitatea și înflorirea umanității. Se impune astfel inventarea unui nou mod de a face afaceri. Crearea unui nou tip de capitalism. De altfel, pare că procesul a început deja, odată cu apariția și dezvoltarea antreprenoriatului social, dar și crearea de afaceri cu grad ridicat de responsabilitate față de comunitate și mediu. Apare și ideea unui nou tip de management: responsabilizarea sporită a angajaților, administrarea mai agilă, mai flexibilă a afacerii în funcție nu doar de nevoia de a realiza profitul ci și din imperativul de a proteja mediul și de a regenera resursele naturale.

Nu întâmplător, subliniază analiștii de la Bloomberg, una dintre cele mai aprinse dezbateri se ține în jurul întrebării dacă nu cumva marginile de profit ale corporațiilor ar trebui să scadă de la cotele ridicate de astăzi. O scurtă privire asupra ultimilor 25 de ani de evoluție a profitabilității companiilor S&P 500 arată că marginile de profit ale acestora s-au păstrat la vârfuri istorice. Analistul Sumana Manohar de la Goldman Sachs arată că profitabilitatea corporațiilor a crescut datorită a patru tendințe: prețuri ridicate la bunuri, prețuri scăzute de producție în piețele emergente, cerere crescută în aceleași piețe emergente și sporirea în ritm alert a eficienței corporative ca urmare a noilor tehnologii. Potrivit Goldman Sachs, dacă marginile ridicate de profit ale corporațiilor rămân neschimbate pentru următorii ani (mai ales atunci când cererea globală va cădea sub tendințele actuale), se vor naște din ce în ce mai multe întrebări cu privire la eficiența capitalismului. Altfel spus, marginile de profit ar trebui să oscileze, să lase loc apariției de noi competitori și să producă o erodare a corporațiilor și a prețurilor care duc la crearea acestor margini ridicate. Marginile scăzute de profit ar duce la ieșirea din business a jucătorilor slabi, oferind mai mult spațiu în piață companiilor puternice. Dacă acest ciclu nu se mai produce –spun analiștii citați de Bloomberg – „ceva straniu se petrece”.

Managerii instituțiilor financiare globale dețin circa 70% din piața de capital. Acești „patroni nevăzuți” nu au nicio implicare în comunitățile unde operează companiile pe care le dețin. Mai mult, susține Forbes, managementul este concentrat în mâinile unor extrem de puțini indivizi (CEO, general-manageri). Dar, pe de altă parte, multe start-up-uri arată astăzi disponibilitatea de a distribui capitalul către angajați, odată cu răspunderea multor procese ale afacerii. Potrivit revistei The Economist, inițiativele antreprenoriale de astăzi sunt din ce în ce mai orientate spre încurajarea angajaților prin cooptarea în patronat. Diferența fundamentală stă astfel în forma de proprietate a afacerii: în timp ce nimeni nu este sigur cine deține o corporație listată, start-up-urile arată cu precizie cine ce anume deține, diminuând în același timp inegalitățile dintre indivizi.

Și, apropo de viitorul capitalismului, de reținut și ideea lansată recent de cunoscutul om de știință Stephen Hawking. Pe măsură ce tehnologiile avansează rapid, asistăm la o sporire alarmantă a inegalităților economice. Hawking crede că dacă mașinile vor înlocui pe deplin munca oamenilor și vor produce toate bunurile necesare, vom accentua prăpastia dintre foarte puținii indivizi care vor deține averi uriașe și masele enorme de oameni care vor trăi într-o „abjectă sărăcie”.

de Daniel Apostol

German
Citește articolul precedent:
Animale ciudate

Dacă economia de piață e o junglă, atunci în ultimii ani au apărut câteva animale noi, care afectează masiv ierharhiile...

Închide