Care este scenariul dumneavoastră de viață?

De fiecare dată când vă asumați roluri în viață, luați decizii sau vă comportați într-un anumit mod, subconștientul dumneavoastră lucrează în proporție de 95%, iar acțiunile noastre sunt subconștiente. Închipuiți-vă, tocmai atunci când sunteți un manager căruia îi place să aibă totul sub control! Noi funcționăm conform unor mecanisme care se mențin în mare parte ascunse.

O posibilitate de a lămuri în parte aceste mecanisme este dată de cercetarea scenariilor noastre de viață. De fapt, este chiar foarte simplu. Thomas Anthony Harris, psihiatru și autor american, a descoperit încă din în anii ’60, că noi, oamenii, suntem influențați decisiv de experiențele trăite în copilărie; tocmai de acelea care se integrează la vârste între 3 până la 7 ani. La această vârstă creierul nostru încă nu este complet format în privința capacității sale de gândire sau de analiză; în acea perioadă noi pre­luăm tot ceea ce ni se întâmplă, pur și simplu, automat, practic ca un burete care adsoarbe apa. Harris a determinat în cadrul cercetărilor sale de-a lungul anilor două dimensiuni semnificative: una se referă la ceea ce gândim noi despre noi, cealaltă la ce gândim despre lume și oamenii din jurul nostru. În total, conform Harris, au rezultat astfel patru principii de combinare posibile.

Scenariul 1: Eu nu sunt o.k., Tu ești o.k.

Acest scenariu reflectă neajutorarea copilului mic, care nu poate trăi fără părinți și de aceea are nevoie permanent de prezența și afecțiunea lor. Ceilalți, care îi înlocuiesc pe părinți sunt o.k., deoarece pot acorda copilului afecțiune și dezmierdare. În acest scenariu, omul învață deja în primii ani să se orienteze față de alții. El reacționează asupra altora, în loc de a avea inițiativa el însuși, deoarece, în principiu, este nesigur. Cel în cauză caută confirmare, nu are suficientă încredere în sine, percepe mai degrabă propriile slăbiciuni și propriile imperfecțiuni.

Scenariul 2: Eu nu sunt o.k., Tu nu ești o.k.

Acest grup constituie un caz extrem. Aici găsim oameni cu un mod de comportament distructiv, depresivi și lipsiți de speranță. Harris concluzioneză că persoanele în această situație provin din case părintești, dificile, lipsite de afecțiune, în care a existat o mare distanță față de copii și unde au fost aplicate mult mai multe pedepse și respingeri decât dezmierdări și afecțiuni.

Scenariul 3: Eu sunt o.k., Tu nu ești o.k.

În această grupă regăsim atotcunoscătorii, persoanele autoreferențiale. Oamenii din acest grup sunt dominanți, se consideră superiori, se uită cu plăcere de sus spre alți oameni. Sunt personalități puternice, care nu primesc cu plăcere indicații de la alții. La baza acestei concepții se află, conform lui Harris, tot o casă părintească dificilă, în care copilul a fost nevoit de timpuriu să se impună și să fie pe cont propriu. Singurul lucru pe care copilul s-a putut baza in această situație a fost el însuși – o experiență amară, a trebuit să se descurce fără ajutor din exterior și căldură umană. Comportamentul ulterior este atât de profund interiorizat încât cel în cauză deseori nici nu conștientizează acest lucru. De multe ori efectul lor asupra mediului înconjurător este negativ, dacă ajung în poziții de conducere urmăresc numai propria bunăstare și nu se gândesc la ceilalți.

Scenariul 4: Eu sunt o.k., Tu ești o.k.

În cadrul acestui scenariu de viață avem oameni norocoși, orientați către parteneriate și realizări, deoarece au învățat să evalueze situațiile în mod realist și să aibă o relație sănătoasă cu propria persoană. Ei sunt în stare să îi perceapă pe cei din jur în mod obiectiv și să se apropie de alți oameni cu o concepție pozitivă. Astfel se creează relații umane constructive în domeniul profesional și în viața privată. În această grupă vede Harris speranța pentru viitorul relațiilor interumane. În timp ce primele trei scenarii se desfășoară în mare măsură inconștient, omul din acest scenariu se raportează în mod conștient la propria situație, și, după caz, a reușit să-și clarifice conflictele interne și să-și prelucreze chiar și experiențele traumatice din copilărie, în mod terapeutic. În management sau când vorbim despre anumite tehnici de negociere regăsim acest scenariu ca strategie win-win. În fapt însă este mai mult decât o strategie, și anume un concept de viață complet. Acesta poate fi adoptat nu doar de cei care au avut o copilărie fericită și fără privațiuni, ci și de persoanele capabile să se dezvolte intern și extern.

Cei mai mulți dintre aceștia vor dispune de un scenariu combinat, apare foarte des combinația „I am ok, you are ok” (scenariu mai puternic), fie cu „I am ok, you are not ok” , fie cu „I am not ok, you are ok”. Persoanele deosebit de dominante conducătoare se regăsesc aici, cei care trăiesc deseori sub deviza „Sunt cel mai bun, te fac plat”. Vă puteți imagina cum se simt ceilalți în împrejurările unui astfel de scenariu. Pot oare colaboratorii să se desfășoare corespunzător, dacă sunt permanent dominați? Pe de altă parte, „corespundeți” dumneavoastră, prin propria dispoziție, profilului unui astfel de șef? Pe de altă parte, un manager cu varianta „I am not ok, you are ok” are permanent propriile dubii, este stingher. Este nesigur, admiră alte persoane și are temeri de a-și prelua responsabilitățile. Și acest lucru va determina în esență comportamentul său decizional și de conducere. Noi , ca manageri, am învățat de-a lungul multor ani cum putem să trecem peste propriile noastre nesiguranțe, să părem deciși și puternici, cu toate că deseori nu suntem așa. În spatele tuturor există un motiv și cu cât mai intens cercetați acest aspect, referitor la modul dumneavoastră intern de funcționare, cu atât mai mult veți înțelege modul în care vă comportați și acționați în exterior. Toate aceste scenarii nu sunt date, ele pot fi modificate; tocmai aici se află stimulul dezvoltării personale.

de Dr. Michael Schroeder

(Extras din carte)

Dr.Michael Schroeder:  Măiestria personală pentru manageri.  Cum se modifică comportamentul dumneavoastră de conducere prin autoanaliză direcționată. (ediția 3 Kamphausen, Bielefeld, 2016 tao.de)

Chestionar : Concepția mea de viață

—————————————————————————————————-


Întrebarea 1 : Vă întâlniți cu o persoană atractivă seara, la o petrecere, și sunteți înnebunit după ea. Ați dori să o revedeți cu plăcere și îi trimiteți a doua zi dimineața un SMS. Din păcate, în acea zi nu există un răspuns de la acea persoană. Ce vă sugerează ego-ul dumneavoastră?

  1. Ghinion, din nou nu am avut noroc, poate persoana are deja un prieten
  2. Vacă proastă, să rămână acolo unde crește piperul. Îmi voi căuta o altă persoană!
  3. Să văd ce înseamnă acest lucru, voi reveni mai târziu.
  4. Persoana nu este interesată de mine, indiferent ce fac, așa se întâmplă.

Întrebarea 2:  Într-un hotel de lux, stați la coadă la masă, pentru pâine; va mai dura ceva timp până când va fi adusă pâine proaspătă de la bucătărie. Deodată, o doamnă corpolentă se împinge exact în fața dumneavoastră la rând. Cum reacționați?

  1. Cum își permite? Să se așeze la urmă, unde vom ajunge astfel?
  2. Cum așa, tocmai în fața mea? Se pare că lumea își permite cu mine să facă acest lucru, nu există nicio ordine și nici un respect în această lume.
  3. Hm, femeia asta este cam grăbită; o să-i atrag atenția în mod prietenos că toți trebuie să așteptăm.
  4. Las-o liniștit, trebuie să aibă motivele eu, cred că este un VIP.

Întrebarea 3: Urmează să aveți o discuție dificilă cu unul dintre colaboratorii dumneavoastră. Acesta vă prezintă o situație conflictuală. Cum vă comportați în principiu, într-o asemenea situație de conflict în cadrul firmei?

  1. Conflictele pot fi utile, din ele rezultă deseori indicații pentru a realiza îmbunătățiri.
  2. Nu îmi plac conflictele, ele nu sunt indicate în relațiile interumane.
  3. Trecem peste ele, dacă trebuie; dacă bubuie, eu sunt șeful!
  4. Nu este treaba mea, nu mă interesează.

Întrebarea 4:  Lucrați destul de mult în cadrul firmei dvs. De câteva luni urmăriți însă un colaborator mai tânăr, care realizează, cu mult șarm și inteligență emoțională, succes după succes și își permite anumite libertăți. Ce părere aveți?

  1. O porcărie, cu siguranță este vorba de o treabă dubioasă, trebuie să intervin aici imediat, nu este în regulă, acest lucru va avea efect asupra tuturor; nu voi permite acest lucru!
  2. Este nedrept, eu lucrez atât de mult și nimeni nu observă, așa se întâmplă probabil în această lume.
  3. Este mai bun ca mine, face exact acel lucru pe care și eu l-aș fi făcut, cu mai multă plăcere.
  4. Interesant, poate pot învăța ceva de la colegul tânăr.

Întrebarea 5 :  Sunteți șef într-o multinațională și nu sunteți în totalitate mulțumit de prestația a trei dintre colaboratorii mai tineri. Conducerea dumneavoastră internațională vă pune sub presiune și vrea să vadă rezultate. Convocați o ședință. Cum vă comportați?

  1. Va exploda ceva în ședință, eu și așa nu mai am răbdare. Le voi clarifica ceea ce aștept din partea lor și dacă nu înțeleg acest lucru, le cer demisia!
  2. Presiunea de la centru îmi creează probleme, nu știu cum voi soluționa acest lucru. Colaboratorii mei, pe care îi apreciez, sunt de asemenea foarte stresați. Uneori mă întreb dacă eu sunt într-adevăr suficient de bun pentru acest job.
  3. Acest joc al firmei cu presiunea este întotdeauna la fel, m-am săturat. Permanent să servești doar sistemul, care vrea tot mai mult, este ceva bolnav! Vom vorbi cu colegii despre acest lucru și eu nu mă aștept la minuni. În cel mai rău caz ne vom scufunda cu toții.
  4. Vom analiza împreună, calm, situația, vom verifica faptele și apoi vom decide de comun acord ce măsuri trebuie luate. Suntem cu toții responsabili și ne aflăm în aceeași barcă.

Întrebarea 6: Sunteți un perfecționist. Nu iese niciun document din departament fără să fie avizat personal de dumneavoastră. La un document important pentru conducere ați comis o greșeală. Cum vă simțiți?

  1. Acest lucru nu poate fi adevărat! M-am săturat să fac totul de unul singur, mâine voi interveni asupra colaboratorilor, așa nu se mai poate continua!
  2. Mă duc imediat la conducere, pentru a-mi exprima scuzele. E prost că mi se întâmplă mie acest lucru. Mă simt atât de prost. Trebuie să-mi intensific eforturile pe viitor și să lucrez mai mult.
  3. Uneori mă întreb ce să mai fac. Ăstora de aici din conducere oricum le este indiferent cum mă simt eu.
  4. Fiecare poate face greșeli. Acum vă trebui să analizez la rece, cum aș putea să evit așa ceva pe viitor.

Întrebarea 7:  Tocmai v-ați mutat la o nouă firmă. În departamentul dumneavoastră sunt mulți absolvenți ai unor școli internaționale de elită, cu un MBA sau titlu de doctor. Dumneavoastră ați absolvit doar o școală superioară de specialitate și nu ați lucrat încă niciodată în străinătate. În conducere, peste dumneavoastră, sunt de asemenea doar doctori, care dispun de mai mulți ani de experiență în străinătate. Cum vă simțiți în contact direct cu ei?

  1. Mă simt stingher cu atâta competență și inteligență. Voi reuși oare? Ar fi trebuit s-o fac și eu în trecut, iar acum este, din păcate, prea târziu.
  2. Da, sigur, studiul este ceva, practica este altceva. Îmi voi găsi cu siguranță locul. Să mai așteptăm, să vedem.
  3. Le voi arăta eu celor care cred că pot face un circ aici!
  4. Ce să-i faci, primesc ceea ce merit.

Întrebarea 8: Sunteți angajat de mai mulți ani în cadrul unei companii familiale de succes. Considerați foarte important să întrețineți relații cu colegii și șefii. Vă bucurați să constatați că sunteți apreciat, vă simțiți bine și în siguranță la această firmă. Din senin, un membru al conducerii, care v-a promovat  pe vremuri, trebuie să părăsească firma. După o perioadă scurtă vi se spune și dumneavoastră că trebuie să plecați. Cum vă simțiți?

  1. Asta e viața, drumul meu va continua desigur în altă parte. Am reușit în viață să depășesc și situații cu totul diferite.
  2. Personal, mă simt foarte implicat și dezamăgit, trec într-o fază de deznădejde.
  3. Așa se întâmplă în viața antreprenorială, este vorba numai despre bani și, în fond, fiecare este interesat doar de el însuși. Aceștia doar s-au jucat cu mine.
  4. Nu voi permite acest lucru, îmi voi angaja un avocat și îi voi termina pe aceștia, este o porcărie, nu cu mine!

Întrebarea 9: În firme primim întotdeauna un feedback privitor la prestațiile noastre. În ce poziție vă situați privitor la acest aspect? Care răspuns vi se potrivește cel mai bine?

  1. Feedback-ul din partea colegilor mă determină întotdeauna să devin foarte nesigur, încerc repede să mă justific sau mă simt atacat.
  2. Îmi place feedback-ul, deoarece pot învăța și pot să mă perfecționez. Știu atunci mai bine unde mă situez.
  3. Pentru mine feedback-ul nu este important, nu am nevoie de așa ceva, știu eu însumi ceea ce este cel mai bine pentru mine.
  4. Feedback-ul este întotdeauna negativ. Ce știu colegii mei despre cum mă simt eu de fapt? Ei se gândesc oricum numai la ei înșiși.

Întrebarea 10:  Care este stilul dumneavoastră de comunicare cu colaboratorii și cu șefii? Care afirmație vi se potrivește cel mai bine?

  1. Deschid gura numai atunci dacă este neapărat necesar.
  2. Pentru mine este important să comunic cu colegii mei în mod deschis și cu respect, doar așa vom progresa.
  3. În cadrul discuțiilor cu colegii mă simt nesigur, încerc însă să par că nu sunt de fapt.
  4. Ceea ce am de spus, spun direct, dacă celorlalți colegi le convine acest lucru sau nu, nu îmi pasă.

————————————————————————————————————-

Ce poziție ocupați dumneavoastră?  Care sunt scenariile preferate de dumneavoastră? Imprimaţi în acest sens pur și simplu chestionarul și răspundeți spontan, fără prejudecăți. Este vorba de zece situații de viață și de management, la care se oferă câte patru răspunsuri. Vă rugăm să citiți toate posibilitățile de răspuns oferite și să decideți apoi care versiune vă corespunde. Aici nu trebuie să fiți cel mai bun sau să faceți o bună impresie, răspundeți sincer la întrebări. Cu cât mai sincer sunteți cu dumneavoastră, cu atât rezultatele vor fi mai concludente. Pentru fiecare subiect aveți în total 10 puncte pe care să le acordați celor patru posibilități de răspuns (exemplu: a-2; b-3; c-o; d-5). Dacă considerați că un singur răspuns este cel potrivit, atunci îi puteți acorda toate cele 10 puncte și să acordați celorlalte 3 răspunsuri 0 (zero). Dați-i drumul!

Vă rog să nu uitați: chestionarul constituie doar un ajutor orientativ și poate constitui pentru dumneavoastră un impuls pentru a continua cercetările.

Evaluarea:

Să trecem acum la evaluarea chestionarului.  Transferați punctele acordate răspunsurilor din chestionar în tabelul de mai jos. Vă rugăm să aveți grijă să atribuiți valoarea punctului la răspunsurile dumneavoastră literelor corecte. Apoi realizați sumele intermediare ale tuturor răspunsurilor pentru fiecare rând și înscrieți-le în ultima coloană. Dacă ați procedați corect în totalitate, toate sumele intermediare vor da ca sumă 100 puncte. Priviți calm rezultatul și găsiți scenariul dumneavoastră dominant. Care este pe locul doi din cele pronunțate? Gândiți-vă puțin la acest aspect și poate veți recunoaște care este adevăratul motiv pentru care vă comportați într-un anume fel în diverse situații. Priviți din nou descrierile celor patru scenarii  prezentate de la început.

Scenariu 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 suma
I´m not OK, you´re OK a d b c b b a b a c
I´m OK, you´re not OK b a c a a a c d c d
I´m not OK, you´re not OK d b d b c c d c d a
I´m OK, you´re OK c c a d d d b a b b
German
Citește articolul precedent:
Șase unități noi deschise în acest an, în București Mall și Plaza România

Retailerii dm drogerie markt, Hippoland și Nissa au completat mixul de chiriași ai București Mall în decursul acestui an, iar...

Închide