Cluj are o strategie: magnetizează!

Foto: vadim.ungureanu.v.gmail.com/ depositphotos.com

O nouă premieră națională realizată de Cluj: în primăvara aceasta, municipiul Cluj-Napoca a găzduit conferința Comisiei Europene privind Startup-urile tehnologice, organizată în parteneriat cu Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale și Primăria municipiului Cluj-Napoca. Startup Europe Summit 2019 are loc pentru prima dată în România și face parte din calendarul manifestărilor organizate în România în contextul președinției Consiliului Uniunii Europene. Timp de două zile, Clujul a fost capitala Startup-urilor din Europa, cu tema „Digital Single Market” și având ca participanți o sumă importantă de antreprenori și experți în inovație tehnologică din Europa Centrală și de Est, precum și jucători-cheie în ecosistemele de inovare din Occident.

Evenimentul are însă și o altă semnificație: Cluj-Napoca este din nou capitală românească într-un domeniu în care face pionierat, așa cum a devenit o capitală a evenimentelor de masă odată cu dezvoltarea Untold sau cum a fost și este capitală a tineretului. De data aceasta, Cluj-Napoca transmite un semnal puternic către businessul global: e locul unde merită să pornești o afacere, este locul unde antreprenoriatul, corporația, creativitatea, administrația publică și educația profesională se întâlnesc într-un mod benefic. Și apropo de administrație publică, e de remarcat faptul că municipiul Cluj-Napoca este cel mai mare oraș din țară care are construită – cu concursul unei echipe largi de experți – o strategie clară de dezvoltare. Dezvoltarea orașului nu reprezintă doar o problemă a autorităților locale, ci ține de voința și capacitatea comunității de a defini obiective strategice și de a le transpune în programe operaționale. Un oraș sofisticat are nevoie de implicarea resurselor de creativitate și energie din comunitate, iar administrația locală are un rol de facilitator și integrator al perspectivelor strategice existente.

Strategia de dezvoltare 2014-2020 a fost construită pe baza valorizării extinse a expertizei existente în comunitatea clujeană. Procesul de creare a strategiei a fost documentat pe site-ul Cluj Management and Planning Group. Strategia de dezvoltare a fost aprobată pe 22 septembrie 2015 prin hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca. În data de 1 septembrie 2016 a fost aprobată și „Strategia pentru identitatea istorică a orașului”, în sensul includerii unor obiective în vederea revitalizării acestora.

În mod firesc, strategia clujeană pleacă de la enunțarea viziunii de dezvoltare:

•Orașul Cluj-Napoca își definește dezvoltarea în termenii calității vieții locuitorilor săi. Cluj-Napoca va fi un spațiu al realizării individuale și colective, cu cetățeni activi, un mediu economic creativ, complex, dinamic și competitiv, capabil să utilizeze resursele într-un mod integrat și să ofere o dezvoltare sustenabilă a comunității.

• Clujul va fi un model de bună guvernare, cu o administrație transparentă, progresistă, performantă, în care cetățeanul va fi partenerul administrației.

• Clujul va fi un pol de excelență academică, unde mediul universitar angajat în viața comunității va fi sursă a creativității, inovației și cercetării.

• Clujul va fi un reper european prin viața sa culturală dinamică, vibrantă, care sprijină experimentarea și inițiativa. Cultura va reprezenta un factor transversal în organizarea comunității, devenind motorul transformării sociale și regenerării urbane.

• Cluj-Napoca va fi un oraș care promovează principiile incluziunii și coeziunii socio-teritoriale, asigurând participarea grupurilor vulnerabile la deciziile privind prioritățile de dezvoltare.

• Clujul se va defini ca un oraș european, centrul istoric al Transilvaniei, o comunitate cu caracter unic, intercultural.

• Cluj-Napoca va fi o rețea de comunități interconectate, un laborator al creativității sociale, un oraș cu spirit tânăr, în egală măsură prietenos și responsabil.

Factorii strategici cheie care se speră că vor influența comunitatea pe termen lung sunt: Inovație, Universitate, Participare.

În același document, experții care au analizat potențialul Clujului au găsit câteva surse de avantaj competitiv care face acest municipiu să fie diferit și mai favorabil businessului decât alte localități comparabile ca profil și dimensiune. Cluj Napoca este, în primul rând, un oraș universitar. Toate avantajele competitive ale Clujului se leagă, direct sau indirect, de profilul universitar: tradiția universitară, capitalul intelectual, diversitatea ofertei educaționale, calitatea și valoarea diplomelor universitare, potențialul crescut de internaționalizare, potențialul de integrare a activității de cercetare și inovare universitară în dezvoltarea comunității. Apoi, orașul are un dinamism demografic semnificativ, populația Clujului nu scade în perioada recentă, reflectând un trend demografic destul de rar întâlnit în comunitățile din România. Orașul atrage și reține o forță de muncă cu nivel ridicat de pregătire și experiență, bazat pe numărul și calitatea absolvenților. Clujul este unul dintre puținele orașe din România și din regiune unde fenomenul de suburbanizare/extindere spre periferie nu este dublat de scăderea populației și contracția economiei.

Un alt argument competitiv este dat de participarea și implicarea în comunitate, gradul înalt de asociativitate fiind vizibil prin sofisticarea sectorului non-guvernamental, ce reprezintă un hub de expertiză, pol de bune practici și furnizor de capital și finanțări atrase în oraș. Comunitatea poate investi cu un grad crescut de succes în zone precum guvernanța participativă. Totodată, Cluj-Napoca beneficiază de tradiție urbană impresionantă și de un patrimoniu cultural-istoric complex și are un potențial crescut de dezvoltare în cultură și industrii creative.

Comunitatea clujeană a dezvoltat un spațiu multicultural promițător. Atmosfera este favorabilă politicilor multiculturale și unor modele de bune practici în ceea ce privește implementarea politicilor multiculturale. Cluj-Napoca este un centru de excelență în medicină. Aportul acestui domeniu la obiectivul strategic de creștere a calității vieții este esențial, datorită capacităților de furnizare de asistență medicală de calitate pentru toate categoriile sociale, la nivel național și internațional.

Nu în ultimul rând, Cluj-Napoca este un pol de competitivitate economică, conectat internațional. Aici se dezvoltă o economie cu o structură diversificată și cu un potențial de clusterizare ridicat în multiple domenii. Economia Clujului este performantă în IT și servicii financiare, iar cea mai recentă ilustrare a acestei performanțe se regăsește sub forma unui proiect strategic – Cluj Innovation City. Potrivit Primăriei Cluj-Napoca, există un potențial excelent de dezvoltare a unei economii de tip ICC (Inovativ, Creativ, Competitiv), care se încadrează în mod coerent în obiectivul strategic european al creșterii economice inteligente.

De altfel, compania de cercetare și audit E&Y a realizat o analiză comparativă a două dintre cele mai mari orașe ale țării, București și Cluj-Napoca, în contextul actualelor schimbări tehnologice, demografice și culturale din România, analiză ce a fost făcută publică și preluată de multe instituţii de presă centrală și locală (Forbes, business24.ro, NapocaNews etc). Analiza și-a propus să identifice principalele diferențe și ritmul de dezvoltare din punct de vedere demografic, educațional, economic, cultural și turistic, și, în același timp, să ofere o perspectivă utilă atât locuitorilor, cât și celor care intenționează să deschidă o afacere într-unul dintre orașele menționate. Cluj-Napoca este pe locul 29 într-un clasament care măsoară calitatea vieții în 72 de orașe din Europa, situându-se cu 26 de locuri mai sus decât Bucureștiul. Clujul punctează mai bine decât Capitala nu numai în privința calității vieții, ci și a siguranței, facilităților medicale, a serviciilor de transport și a gestionării ambuteiajelor în trafic, potrivit datelor de la centrul Numbeo. Costul chiriilor în raport cu veniturile ridică o problemă în orașul transilvănean, fiind cu aproape două puncte mai mare decât în București (12,6 vs.11). Astfel, comparația București versus Cluj-Napoca aduce în atenție informații relevante mediului economic, atât pentru cei care se gândesc să își deschidă o afacere pe cont propriu sau poate la alegerea unui loc în care să își dezvolte o carieră. Concluziile cercetării realizate de EY România pe baza ultimelor date ale Institutului Național de Statistică (INS) și ale Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) arată următoarele: creșterea populației are loc într-un ritm mai stabil în Cluj față de București, iar numărul locuitorilor din orașul Cluj-Napoca a avansat în ultimii cinci ani analizați (2013-2017) cu aproximativ 2 procente, în special datorită sporului natural pozitiv. Comparativ, sporul natural negativ înregistrat în București are ca efect scăderea populației Capitalei. În Cluj, procentul salariaților din totalul populației este mai mare față de București (50% vs. 43%), chiar și în domeniul IT. Orașul transilvănean rămâne lider ca număr de angajați din domeniu, raportat la populație (1,9 % vs. 1,4%). În cei 5 ani de referință, rata șomajului la nivel de localitate este semnificativ mai mică în municipiul Cluj-Napoca (0,7 în 2017), față de București (1,3 în 2017). Cel mai mare preț al chiriei locuințelor se înregistrează în Cluj-Napoca, cu aproximativ 3% mai mare decât în București. Tot în Cluj, se observă un cost cu până la 20% mai mare pentru un metru pătrat cumpărat al locuințelor aflate la periferia orașului. Când vine vorba de spațiul verde, clujenii se bucură de mai mult, cu 4 metri pătrați în plus pe cap de locuitor (21,4 în București vs. 25,3 în Cluj Napoca). Cea mai mare creștere a înmatriculărilor de firme noi și PFA-uri în 2017 a avut loc în județul Cluj, cu 50% mai multe comparativ cu 2016.

TransilvaniaReporter consemna recent evoluția Clujului, cu ocazia lansării oficiale a raportului „Clujul în cifre“, realizat de echipa Primăriei Cluj-Napoca sub coordonarea Dianei Apan, în colaborare cu Centrul Interdisciplinar de Știință a Datelor. Potrivit colegilor de la TransilvaniaReporter, Clujul,„orașul în care trebuie să lucrezi în medie 45 de minute pentru a-ți permite un Big Mac”, a devenit o metropolă în care trăiesc și lucrează 429.431 de persoane. Dintre aceștia, 324.267 trăiesc chiar în Cluj Napoca, oraș multicultural în care se vorbesc șase limbi: română, maghiară, engleză, franceză, germană și italiană. Mediul privat de afaceri a creat locuri de muncă pentru 149.950 de oameni, concentrați în câteva sectoare majore, precum afaceri și servicii bancare (17.259 persoane), IT (17.122 persoane), transport și logistă (15.092). În oraș activează circa 27.000 de companii private, care au condus la o creștere de 30% a forței de muncă în ultimii zece ani. Potrivit sursei citate, sectorul de servicii este printre cele mai dinamice, acesta dublându-și numărul de angajați în ultimul deceniu. La fel de spetaculos este și domeniul IT clujean, în care activează mai mult de 1.800 de companii și 350 de startupuri. Și în acest sector numărul de angajați s-a triplat în ultimii zece ani, de la 6.310 angajați în 2011 la 17.122 în 2018, Clujul ajungând să fie primul oraș din țară cu cel mai mare procent de angajați în dezvoltare de software. Valorile de afaceri ale acestor companii de IT diferă în funcție de numărul de angajați. Astfel, putem avea o cifră de afaceri agregată de 1.151 milioane de euro pentru firmele cu mai mult de 500 de angajați, 382 de milioane de euro pentru cele sub 100 de angajați și 272 milioane de euro pentru cele sub 150 de angajați, după cum se poate citi în raportul „Clujul în cifre”, citat de presa locală.

Deși conduce detașat la nivel de țară în ceea ce privește numărul turiștilor, Capitala rămâne în urma Clujului la creșterea numărului acestora de la un an la altul (creștere relativă București 23% vs. 50% în Cluj). Datele analizate pentru cele două orașe confirmă Clujul ca principalul competitor al Capitalei prin standardele de viață ridicate pe care le oferă, gestionarea forței de muncă prin rata șomajului scăzută, creșterea numărului de salariați, implicit creșterea numărului de locuitori, dar și a numărului de turiști, orașul dezvoltând o strategie de stimulare a economiei prin parteneriate cu universitățile locale, bazate pe inovare, tehnologizare, cercetare, IT.

Conform unui sondaj realizat de Târgul de Cariere, preferințele celor chestionați în ceea ce privește orașele din țara noastră în care ar fi dispuși să se mute pentru un job sunt clare: pe primul loc este Cluj-Napoca (46% dintre respondenți l-ar alege), urmat la mare distanță de București (17%), iar apoi Sibiu (8%), Brașov (7,5%), Timișoara (5,9%), iar pe ultimele locuri se situează Oradea, Iași, Târgu-Mureș, Alba-Iulia, Constanța și Arad. Potrivit criteriilor de realizare a cercetării de piață citate, municipiul Cluj-Napoca întrunește cele mai multe voturi privind beneficiile oferite de angajator, pe lângă cele salariale: concediul plătit în străinătate, asigurare de sănătate privată, sală de relaxare la birou, posibilitatea de a lucra de la distanță, transport asigurat sau decontarea costurilor, abonament la sala de sport, posibilitatea de a cumpăra acțiuni la firma respectivă (în această ordine a preferințelor).

Totodată, datele publicate de Comisia de Prognoză și citate de
www.actualdecluj.ro arată că aici s-au înregistrat cele mai mari salarii din întreaga țară în 2018 (excepție făcând Capitala), ceea ce ar justifica și faptul că tot în județul Cluj avem și cel mai ridicat cost al vieții la nivel național.

Anul trecut, Aeroportul Internaţional Avram Iancu” Cluj a sărbătorit pasagerul cu numărul 1.000.000 înregistrat în 2018 cu o lună mai devreme comparativ cu 2017, ca urmare a unui trend pozitiv de creştere a traficului aerian pe primele cinci luni ale anului, potrivit Monitorul de Cluj. Aeroportul Internaţional Cluj atingea astfel pentru a opta oară în istoria sa pragul de un milion de pasageri înregistraţi într-un an calendaristic, realizare deosebit de importantă, care se datorează atât strategiei de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare, cât şi extindereii reţelei de rute.

La edițiile anterioare HOTSPOT Cluj spuneam despre Cluj că „decolează” (2018), că „se conectează” (2017) sau că este un „Untold Business Success story” (2016). Azi susținem că „magnetizează”, pentru că pur simplu, programatic, Cluj-Napoca are o strategie de magnet: scopul declarat este ca prin nivel de trai ridicat, prin grad sporit de civilizație urbană, prin model inovativ de smart-city, municipiul Cluj-Napoca să atragă cât mai mulți cetățeni, mai ales generația tânără, să se stabilească, să se dezvolte și să trăiască aici, în miezul Transilvaniei.

Daniel Apostol

German
Citește articolul precedent:
MIPIM 2019: Focus pe patru mari trenduri

De la vânătoare de yielduri și până la cultivarea viitorilor lideri în domeniul imobiliar, acestea au fost subiecte dominante ale...

Închide