Clujul emancipat a decolat!

Clujul emancipat a decolat pg 22 23
Foto: joyfull/depositphotos.com

La ora la care închideam acest articol se deschidea la Cluj-Napoca cea de-a 17-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania, evenimentul care a găzduit până pe 3 iunie 227 de filme din 51 de ţări, dintre care 178 de lungmetraje. Anul acesta, TIFF a celebrat şi două centenare, cel al Marii Uniri şi unul dedicat regizorului Ingmar Bergman. Actriţa franceză Fanny Ardant este personalitatea lumii cinematografice pe care echipa TIFF a ales-o pentru acordarea Trofeului Transilvania din acest an, după cum a anunţat preşedintele festivalului, regizorul Tudor Giurgiu. Deși este un eveniment autentic de cultură internațională, am început articolul cu această relatare pentru că TIFF demonstrează dintr-o perspectivă proprie justețea titlului ales: Clujul este emancipat la nivel global, iar Clujul emancipat „a decolat” economic, nu doar cultural.

De altfel, un sondaj realizat în această primăvară în rândul populației tinere arată că municipiul Cluj-Napoca ocupă primul loc într-un clasament al opțiunilor tinerilor în căutare de un nou loc de muncă prin relocare. Conform sondajului, realizat de Târgul de Cariere, preferințele celor chestionați în ceea ce privește orașele din țara noastră în care ar fi dispuși să se mute pentru un job sunt clare: pe primul loc este Cluj-Napoca (46%), urmat la mare distanță de București (17%), iar apoi Sibiu (8%), Brașov (7,5%) și Timișoara (5,9%), iar pe ultimele locuri se situează Oradea, Iași, Târgu-Mureș, Alba-Iulia, Constanța și Arad.

Potrivit criteriilor de realizare a cercetării, municipiul Cluj-Napoca întrunește cele mai multe voturi privind beneficiile oferite de angajator, pe lângă cele salariale: concediul plătit în străinătate, asigurare de sănătate privată, sală de relaxare la birou, posibilitatea de a lucra de la distanță, transport asigurat sau decontarea costurilor, abonament la sală de sport, posibilitatea de a cumpăra acțiuni la firma respectivă. Totodată, datele publicate de Comisia de Prognoză și citate recent de www.actualdecluj.ro arată că aici se regăsesc cele mai mari salarii din întreaga țară în 2018 (excepție făcând Capitala), ceea ce ar justifica și faptul că tot în județul Cluj avem și cel mai ridicat cost al vieții la nivel național. În acest an, cele mai mari salarii vor fi în județele Cluj, Timiș și Ilfov, depășite, cum era de așteptat, de București, arată raportul. În Capitală, în acest an câștigul mediu lunar net ajunge la 3.658 lei, în vreme ce la Cluj acesta ar urma să se ridice la 3.118 lei, iar în Timiș – la 2.992 lei. La polul opus se află Ialomița și Harghita, cu 2.047 lei și, respectiv, 2.019 lei.

De altfel, un studiu realizat de GfK și preluat de presa locală arată că puterea de cumpărare a românilor a avut în 2017 cea mai mare rată de creştere din Europa, însă s-a menţinut – ca valoare nominală – la unul dintre cele mai joase niveluri, fiind de 4.556 de euro, faţă de media europeană de 16.436 de euro. Autorii studiului spun că „în 2017, fiecare cetăţean din ţările UE analizate, a avut o putere medie de cumpărare de 16.436 de euro. Aceasta echivalează cu o creştere nominală de 1,9% faţă de anul precedent. România (+7,8%) a înregistrat cel mai mare avans în ceea ce priveşte puterea de cumpărare. Puterea scăzută de cumpărare pe cap de locuitor în cazul românilor (4.556 euro) demonstrează persistenţa decalajului mare între ţările Europei în ceea ce priveşte bunăstarea populaţiei”. Puterea de cumpărare măsurată corespunde cu venitul net disponibil al populaţiei, inclusiv subvenţiile guvernamentale – pensii, ajutor de şomaj şi alocaţii pentru copii, iar populaţia îşi foloseşte puterea de cumpărare pentru acoperirea cheltuielilor pentru alimentaţie, întreţinere, servicii, vacanţe, asigurări, pensii private şi achiziţii din zona de retail. „Chiar dacă este în creştere, puterea de cumpărare în România se află printre cele mai mici din Europa. Situaţia este asemănătoare celei din Ucraina, Bulgaria, Serbia, Bosnia-Herţegovina, Macedonia şi, parţial, Turcia. Regiunile ţării unde puterea de cumpărare este mai ridicată faţă restul ţării sunt: Bucureşti şi judeţele Cluj, Timiş, Alba, Sibiu, Braşov, Prahova, Argeş şi Constanţa. Judeţele care au înregistrat un mic salt faţă de anul trecut şi au ajuns la nivelul judeţelor de mai sus în privinţa puterii de cumpărare sunt Arad, Hunedoara şi Mureş”, arată documentul citat.

Când spuneam mai devreme că municipiul și județul Cluj „au decolat”, mă refeream, desigur, la ritmul de dezvoltare. Păstrându-ne în domeniul aeronautic, constatăm că anul acesta Aeroportul Internaţional „Avram Iancu” Cluj a sărbătorit pasagerul cu numărul 1.000.000 cu o lună mai devreme comparativ cu 2017, ca urmare a trendului pozitiv de creştere a traficului aerian în primele 5 luni, potrivit Monitorul de Cluj. Aeroportul Internaţional Cluj atinge pentru a opta oară în istoria sa pragul de 1 milion de pasageri înregistraţi într-un an calendaristic, realizare deosebit de importantă, care se datorează atât strategiei de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare, cât şi extindereii reţelei de rute. O altă veste ne demonstrează interesul zonei pentru conceptul „smart city” și pentru asigurarea unei calități ridicate a vieții cetățenilor săi: la începutul lunii mai, Primăria a depus cereri de finanțare de peste 100 milioane de euro pentru susținerea transportului electric nepoluant în municipiul Cluj-Napoca. În cuprinsul cererii de finanțare este prevăzută și achiziția a 22 de tramvaie noi.

La edițiile anterioare HOTSPOT Cluj spuneam despre Cluj că este un „Untold business success story” (2016) sau că orașul „se conectează” (2017). Azi susținem că „decolează”, pentru că datele socio-economice ne arată avansul semnificativ pe care județul Cluj și municipiul reședință de județ l-au realizat în ultimii ani față de media națională, devenind campioni pe țară la creșterea nivelului de trai. Potrivit datelor oficiale de la Institutul Naţional de Statistică (INS), Comisia Naţională de Prognoză (CNP) şi Eurostat legate de piaţa muncii din ultimii 10 ani, cea mai puternică cerere de forţă de muncă după zona București-Ilfov este în polul de creştere economică al orașului Cluj-Napoca. Cluj-Napoca este unul dintre cele mai mari centre urbane ale României, care se îndreaptă către peste jumătate de milion de rezidenți permanenți și studenți. Clujul este un centru al industriilor creative și sediul unui număr record de companii IT, dezvoltarea software fiind una dintre cele mai productive industrii locale. Economia se bazează atât pe investițiile unor mari companii internaționale, cât și pe start-up-uri, Clujul fiind orașul românesc cu cele mai multe companii înființate de tineri. De altfel, tinerii sunt acasă la Cluj, unde funcționează nouă universități de stat și private, inclusiv Universitatea „Babeș-Bolyai”, cea mai mare din România, cu 167 de specializări în facultățile sale. Peisajul festivalurilor și evenimentelor de amploare a evoluat enorm la Cluj, indicând de fapt dinamica „conectării” acestui oraș la lumea întreagă: de exemplu, dacă la prima ediție, TIFF era singurul eveniment de amploare din oraș, astăzi Clujul este numit „oraș al festivalurilor” datorită numărului mare de evenimente ce au loc pe tot parcursul anului, inclusiv două dintre cele mai mari festivaluri de muzică din România. Totodată, multe evenimente de business demonstrează interesul mediului de afaceri pentru această regiune: dezvoltarea sectorului industriilor creative, economia digitală, oportunitățile de business și transformările sociale, tehnologii moderne, antreprenoriat, soluții de finanțare. Participanții consacrați sunt antreprenori și manageri de companii mari, mici și mijlocii, specialiști din domeniul IT, reprezentanți din mediul academic, de afaceri și administrație.

Să rememorăm puțin din radiografia clujeană: Cluj-Napoca a fost capitala europeană a tineretului în 2015 și țintește cu mari șanse să devină capitala europeană culturală în 2021. Nu mai miră pe nimeni că orașul este capitala românească a atragerii de investiții și a dezvoltării de business în timp scurt, post-criză, dând exemple către întreaga țară. Festivalul UNTOLD a adus încasări în businessul clujean de 23 de milioane de euro în 2016 și de peste 30 de milioane de euro în 2017, atrăgând peste 300.000 de vizitatori în doar patru zile, în fiecare an din 2016 încoace. Clujul este o frumoasă poveste de succes care merită să fie spusă întregii țări. Cu o forţă de muncă înalt calificată şi o repartizare echilibrată a resurselor materiale, judeţul Cluj reprezintă unul din polii de creştere economică la nivel regional şi naţional. Clujul este lider în evoluţia principalilor indicatori economico-sociali din regiune în 2016 și 2017, iar publicații economice precum Forbes, Capital sau Piața Financiară nu se sfiesc să arate atributele succesului clujean: capitala economică a Transilvaniei depășește și anul acesta Capitala de facto a României în topul celor mai bune orașe pentru afaceri.

Cluj-Napoca este orașul în care oamenii vin să trăiască în timp ce restul țării suferă de depopulare. Dacă între recensămintele din 1992 şi 2002 Capitala a pierdut peste 140.000 de locuitori (respectiv 7% din populaţia totală), clujenii s-au împuţinat cu numai 10.000 (respectiv o scădere de doar 3%). Mai mult, între 2002 şi 2011 populaţia Bucureştiului a mai scăzut cu 43.000 de locuitori (minus 2%), în timp ce în oraşul de pe Someş au apărut 7.000 de locuitori în plus (creştere de 2%).

Când spui Cluj-Napoca, te gândești la IT, la parcuri industriale care atrag investitori de renume și clădiri de birouri, la autostrada care va lega Clujul de Occident, la aeroportul internațional care o face deja, dar există companii care performează în domenii precum energie, produse cosmetice, transporturi de marfă pe calea ferată, producția dalelor din ceramică și producția de software. Clujul devine căutat și la nivelul tranzacțiilor imobiliare, acest domeniu generând unul dintre primele semne că Bucureștiul va fi depășit în topul celor mai bune orașe pentru afaceri: Cluj-Napoca a devenit orașul cu cele mai mari prețuri solicitate pe metru pătrat de apartament, potrivit unei analize realizate de portalul Imobiliare.ro. Cu o viață culturală intensă la nivel european și cu o viață universitară de calitate recunoscută la nivel global, Clujul este zona care încurajează tinerii să devină activi în economia națională, să fie creativi și întreprinzători. Orașul a constituit întotdeauna o destinaţie de succes pentru investitorii străini veniţi în România datorită atuurilor incontestabile pe care le are comparativ cu celelalte zone ale ţării: poziţia geografică deosebită, apropierea de graniţa de vest, mediul economic dinamic, resursa umană impresionantă, în special cea calificată, oferită de universităţile de prestigiu de aici. Există, de asemenea, numeroase instituţii de învăţământ vocaţional, şcoli internaţionale, capabile să ofere forţă de muncă înalt calificată. În acelaşi timp, extrem de favorabile sunt şi specificul cultural cosmopolit al Clujului, deschiderea faţă de cultura occidentală, cultul muncii, mai pregnant înrădăcinat aici decât în alte zone ale ţării, graţie moştenirii austriece care şi-a lăsat amprenta în zonă timp de secole. Majoritatea tinerilor vorbesc una, două limbi de circulaţie internaţională, studiază în şcoli cu predare intensivă în limbile germană şi engleză, oferind unor potenţiali investitori un spectru generos din punct de vedere al resursei umane a locului. Nu în ultimul rând, un alt atu esenţial pe care Clujul îl are în ceea ce priveşte atragerea de investiţii se referă la accesul facil spre numeroase destinaţii europene, asigurat prin intermediul Aeroportului Internațional „Avram Iancu”.

KPMG Advisory, în studiul „Exploring Global Frontiers”, plasează Cluj-Napoca printre primele 30 destinaţii pentru investiţii în domeniul tehnologiei informaţiei (IT), subliniind aspectele cheie care îl fac atractiv: specialiştii, costurile şi poziţia geografică. Cluj-Napoca are un potenţial semnificativ de IT, în principal datorită celor 1.500 de specialişti, absolvenţi ai uneia dintre cele două universităţi de top: Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca şi Universitatea Babeş-Bolyai. Mai mult de 5.000 de ingineri de soft lucrează în 100 de companii din Cluj-Napoca, care dezvoltă software personalizat şi oferă servicii IT. Cluj-Napoca a găsit o strategie câştigătoare în dezvoltarea capacităţii de a oferi soluţii de IT outsourcing. Anuarul „Județul Cluj – România Competitivă” arată că sectoarele economice dominante în municipiul Cluj-Napoca, deopotrivă din punctul de vedere al ponderii cifrei de afaceri în totalul vânzărilor şi al ponderii numărului de entităţi economice în totalul acestora, sunt reprezentate de comerţ şi servicii. Astfel, sectorul comerţ ocupă primul loc în topul entităţilor economice clujene ca pondere a cifrei de afaceri (27,4%) şi locul doi ca pondere a numărului de companii (28,4%). De partea cealaltă, sectorul servicii ocupă locul doi în funcţie de ponderea cifrei de afaceri (25,8%) şi primul loc în funcţie de ponderea numărului de companii (48,3%). Acest rezultat se datorează în principal fluxului masiv de investiţii autohtone şi străine din municipiul Cluj-Napoca în ultimii zece ani, vizate fiind domenii precum sectorul bancar, auto, IT, telecomunicaţii, comerţul cu amănuntul şi cu ridicata. Următoarele sectoare ca ierarhie la nivelul municipiului Cluj-Napoca sunt industria, care deţine o pondere de 21,2% după cifra de afaceri şi 9,1% după numărul de entităţi economice; construcţiile, cu o pondere de 8,3% după cifra de afaceri şi respectiv 12,7% după numărul de entităţi economice; energia electrică şi apa, care au o pondere de 16,9% după cifra de afaceri şi 0,4% după numărul de companii; agricultura, cu o pondere de 0,07% după cifra de afaceri şi 0,89% după numărul de entităţi economice, de altfel cea mai puţin reprezentată. Comerțul este reprezentat de un număr de aproape 7.000 de firme care activează în domeniul comerţului cu amănuntul și în cel al comerţului cu ridicata. Deşi ponderea cea mai mare în totalul numărului de firme o deţin comercianţii cu amănuntul, companiile din domeniul comerţului cu ridicata însumează o cifră de afaceri superioară.

Domeniul serviciilor reprezintă sectorul de business care, la nivelul municipiului, încorporează cel mai mare număr de firme înregistrate la Registrul Comerţului, iar cele mai profitabile entităţi economice din sectorul „Servicii” au ca profil intermedierile financiare şi asigurările. Deşi reprezintă doar 4% din numărul total de firme din sectorul servicii, acestea generează o cifră de afaceri de peste jumătate din totalul vânzărilor înregistrate în domeniul vizat. Entităţile economice axate pe activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (contabilitate, audit, consultanţă în afaceri, consultanţă în domeniul relaţiilor publice şi comunicării, sondarea pieţei etc.) sunt cele mai numeroase (33%), însă deţin doar 10% din cifra de afaceri înregistrată în acest sector. Economia Judeţului Cluj se bazează în special pe servicii şi industrie. Ponderea mare a sectorului de servicii justifică performanţele ridicate ale economiei judeţene, cunoscut fiind faptul că economiile dezvoltate au o pondere a acestui sector de 70-80%. Raportat la structura economiei regionale şi naţionale, judeţul Cluj are o pondere mai ridicată a sectorului terţiar şi de construcţii, res­pectiv o pondere mai redusă a industriei. Industria judeţului Cluj se caracterizează printr-un puternic potenţial de prelucrare, atât a resurselor locale, cât şi a celor atrase. În cadrul industriei de prelucrare sunt reprezentate majoritatea ramurilor existente la nivel naţional. Edificator în acest sens este faptul că peste 24% din populaţia ocupată îşi desfăşoară activitatea în diferite subramuri industriale. Totodată, o ramură importantă a economiei judeţului Cluj, care produce o valoare adăugată consistentă, o reprezintă sectorul IT şi cel relaţionat serviciului clienţi – servicii de vânzare, marketing, servicii de IT helpdesk, technical support, care înregistrează anual o creştere cu peste 30% a numărului de angajaţi. Producţia industrială realizată în judeţ este destinată acoperirii cererii interne, dar şi livrărilor către partenerii străini. Dintre ramurile industriei prelucrătoare, cele cu ponderea cea mai mare în cadrul producţiei sunt industria metalelor nemetalifere (17,9%), industria alimentară şi de băuturi (17,5%), industria metalurgică (12,9%), industria chimică şi a fibrelor sintetice sau artificiale (8,1%), industria celulozei, hârtiei şi cartonului (8%).

Succesul clujean la export a fost susținut de produse diverse, de la industria ușoară până la produse cu mare valoare adăugată din industria grea și oțelărie: articole din pastă de celuloză, din hârtie sau carton; articole şi accesorii de îmbrăcăminte; încălţăminte şi articole similare; produse din fontă, fier şi oţel; cazane, maşini, aparate şi dispozitive mecanice; maşini, aparate şi echipamente electrice şi părţi ale acestora; instrumente şi aparate optice, fotografice sau cinematografice, de măsură şi de control; produse farmaceutice; sticlă şi articole din sticlă; mobilă.

Judeţul Cluj beneficiază de o importantă resursă agroturistică care trebuie valorificată. Un exemplu în acest sens îl constituie Rezervaţia Naturală Cheile Turzii, aflată în custodia Consiliului Judeţean, care merită să fie pusă cu adevărat în valoare şi să fie transformată într-un obiectiv de maxim interes, care să atragă un număr semnificativ de turişti, atât români cât şi străini. Totodată, Clujul beneficiază de o vastă reţea de monumente şi obiective istorice, precum şi patrimoniu arhitectural, incluse în mare parte în circuitul naţional şi care constituie o certă şi permanentă sursă de atracţie. Atrag atenţia monumentele din oraşele judeţului de care se leagă evenimente memorabile din istoria transilvăneană. De mare interes turistic sunt Muzeul de Artă, al doilea din ţară ca zestre de artă românească, dar şi străină (peste 4.000 de lucrări), Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei (peste 400.000 piese), Muzeul Etnografic al Transilvaniei (peste 65.000 de exponate), secţia în aer liber a Muzeului Etnografic, Muzeul memorial „Emil Isac”, Muzeul Farmaciei, Muzeul de Mineralogie şi Geologie şi Muzeul Zoologic (peste 140.000 piese). În municipiile Dej şi Turda, bisericile în stil gotic din secolele XIV-XVI, aflate în pieţele centrale, constituie importante puncte de atracţie. Potrivit datelor de la Direcția Județeană de Statistică și celor oficiale ale Consiliului Județean, organizarea administrativă a judeţului Cluj include o reţea de 434 de aşezări omeneşti, grupate în 81 de unităţi administrativ teritoriale. Conform recensământului din anul 2011, populaţia judeţului este de 659.370 de locuitori, din care peste 65% locuiesc în cele cinci municipii plus oraşul Huedin. Ceea ce caracterizează populaţia judeţului Cluj este şi multitudinea de etnii conlocuitoare cu românii, alături de aceştia regăsindu-se maghiarii, germanii, saşii, armenii.

În ceea ce priveşte domeniile agriculturii şi silviculturii, condiţiile climatice variate ale zonei au creat un cadru prielnic de dezvoltare a agriculturii, aceasta constituind cea de-a doua ramură, ca pondere şi importanţă, în economia judeţului. Un rol important în cadrul acestui sector economic îl deţine zootehnia, dar o pondere însemnată o are şi producţia vegetală. Atât sectorul vegetal, cât şi cel zootehnic traversează o perioadă de tranziţie caracterizată prin reducerea producţiei de la an la an, situaţie ce reclamă adoptarea unor măsuri care să stimuleze procesul relansării agriculturii judeţului. Importanţa agriculturii judeţului rezidă şi în existenţa Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, care licenţiază anual peste 2.000 de absolvenţi, specialişti în toate domeniile agriculturii.

Sursa datelor statistice: ONRC, Direcţia Judeţeană de Statistică Cluj, Camera de Comerţ şi Industrie Cluj, Revista Capital, Suplimentul „România Competitivă- Județul Cluj” al revistei Piața Financiară

ARGUMENTE PENTRU CLUJ

– Cluj-Napoca este campion național la atragerea de investiții și la dezvoltare regională, fiind totodată centrul urban care depășește și anul acesta Bucureștiul în topul celor mai bune orașe pentru afaceri.

– Cu o forţă de muncă înalt calificată şi o repartizare echilibrată a resurselor materiale, judeţul Cluj reprezintă unul din polii de creştere economică la nivel regional şi naţional.

– Clujul este lider în evoluţia principalilor indicatori economico-sociali din regiune în 2017.

– Cluj-Napoca este acel oraș al țării în care oamenii vin să trăiască în timp ce restul țării suferă de depopulare, iar piața imobiliară clujeană demonstrează interesul crescut prin dinamica prețurilor care ating recorduri naționale.

– Când spui Cluj-Napoca, te gândești la IT, la parcuri industriale care atrag investitori de renume și clădiri de birouri, la autostrada care va lega Clujul de Occident, la aeroportul internațional care o face deja, dar există companii care perfomează în domenii precum energie, produse cosmetice, transporturi de marfă pe calea ferată, producția dalelor din ceramică și producția de software.

– Cu o viață culturală intensă la nivel european și cu o viață universitară de calitate recunoscută la nivel global, Clujul este zona care încurajează tinerii să devină activi în economia națională, să fie creativi și întreprinzători.

de Daniel Apostol



German
Citește articolul precedent:
Pensiile nu sunt bani publici
Pensiile nu sunt bani publici!

Urmărind haosul discursurilor politice și duelurile politicianiste televizate din ultima vreme, simt nevoia să punctez ceea ce mi se pare...

Închide