Clujul se conectează

Dacă la ediția anterioară a Focus ­DeBizz scriam despre Cluj că este un „Untold Business Success story”, legându-mă – ca pretext, evident – de succesul proiectului Untold, iată că la prezenta ediție am ales să fac radiografia Clujului împrumutând chiar de la clujeni tema ediției 2017 a „Zilelor Clujului”. Și o fac cu convingerea că nu este un titlu mai nimerit care să exprime în foarte puține cuvinte procesul extrem de complex, dar deloc complicat, pe care îl suferă acest oraș transilvănean: Clujul se conectează!

Și dacă festivalul de suflet al localnicilor – devenit deja o tradiție – are loc în acest an la finalul lunii mai, ei bine, procesul de care vorbesc, acela al „conectării Clujului”, a început în urmă cu câțiva ani și continuă cu mare energie și anul acesta: Clujul se conectează la lumea largă. A făcut-o inițial cultural și prin minunatul său nucleu universitar, dar iată că azi Clujul este conectat economic la business-ul global, făcând să pălească alte centre urbane românești cu anterioare pretenții de succes în dezvoltarea socio-economică.

„Zilele Clujului” deschide sezonul marilor festivaluri clujene și reunește toate categoriile de vârstă prin diversitatea evenimentelor sale, și tot în „Zilele Clujului” se desfășoară și analiza economică și gala HOTSPOT Cluj, realizată de revista DeBizz. „Zilele Clujului” este primul eveniment de anvergură din an, dintre festivalurile devenite veritabile „branduri de Cluj”: numai anul trecut, peste 250.000 de participanți au traversat împreună „Zilele Clujului”, iar evoluția acestui eveniment se datorează – spun organizatorii – unui element cheie: implicarea societății. Potrivit ClujLife.com, „în fiecare an, din ce în ce mai mulți clujeni, persoane de toate vârstele, ONG-uri, instituții și companii se alătură echipei Primăriei. Implicarea acestora în mod activ duce la crearea unui eveniment de excepție”. Cum de excepție sunt, de altfel, toate evenimentele cu marca „Cluj”. Dacă e să ne luăm după statistici, nimic nu e de mirare, din moment ce un studiu efectuat de KeysFin pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) şi Eurostat legate de piaţa muncii din ultimii zece ani arată că, după București-Ilfov, cea mai puternică cerere de forţă de muncă este în polul de creştere economică al orașului Cluj-Napoca. Cluj-Napoca este unul dintre cele mai mari centre urbane ale ­României, căruia îi spun „acasă” peste 500.000 de rezidenți permanenți și studenți. Clujul este un centru al industriilor creative și sediul unui număr record de companii IT, dezvoltarea software fiind una dintre cele mai productive industrii locale. Economia se bazează atât pe investițiile unor mari companii internaționale, cât și pe start-up-uri, Clujul fiind orașul românesc cu cele mai multe companii înființate de tineri. De altfel, tinerii sunt acasă la Cluj, unde funcționează nouă universități de stat și private, inclusiv Universitatea „Babeș-Bolyai”, cea mai mare din România, cu 167 de specializări în facultățile sale.

Peisajul festivalurilor și evenimentelor de amploare a evoluat enorm la Cluj, indicând de fapt dinamica „conectării” acestui oraș la lumea întreagă: de exemplu, dacă la prima ediție, TIFF era singurul eveniment de amploare din oraș, astăzi Clujul este numit „oraș al festivalurilor” datorită numărului mare de evenimente ce au loc pe tot parcursul anului, inclusiv două dintre cele mai mari festivaluri de muzică din România.

Alte evenimente, de data asta de business, asemeni Galei HOTSPOT Cluj, demonstrează dezvoltarea sectorului industriilor creative: economia digitală – oportunități de business și transformările sociale au fost tema principală propusă de Cluj IT Cluster pentru ediția din acest an a forumului regional Cluj ­Innovation Days, desfășurat în martie la Cluj-­Napoca. Manageri și specialiști din domeniul IT, reprezentanți din mediul academic, de afaceri și administrație publică au formulat împreună răspunsuri la întrebări în patru subdomenii ale dezvoltării inteligente: bioinformatică și medicină digitală, Internet of Things și aplicații în agricultură, orașe inteligente, securitate cibernetică.

Potrivit site-ului ZiuadeCluj.realitatea.net, președintele Cluj IT Cluster Stelian Brad declara că „economia digitală se dezvoltă într-un ritm accelerat în tot mai multe sectoare de activitate, de la transport și agricultură la medicină și industrii creative. Totuși, doar 2% din firmele europene beneficiază în totalitate de noile oportunități ale digitalului. La Cluj Innovation Days 2017 vrem să înțelegem implicațiile erei digitale și ale transformării digitale pe o trăim și să găsim soluții de integrare pentru viitor”. Un alt eveniment clujean din această primăvară aduce încă un argument favorabil sintagmei „Clujul se conectează”: Peste 30 de speakeri din România, SUA, Marea Britanie, Germania, Finlanda, Olanda, Anglia și Bulgaria sunt miza proiectului DevTalks Cluj-Napoca 2017. Anul acesta DevTalks propune celor peste 800 de participanți noi teme, subiecte de noutate, tendințe și provocări din domenii precum Internet of Things, Inteligență Artificială, Machine Learning, precum și despre alte tehnologii care vor contura viitorul. Și dacă tot trecem în revistă evenimentele majore din calendarul clujean, să mai spunem și că în această primăvară se derulează la Cluj un program de accelerare pentru cei care vor să dezvolte start-up-uri tech cu impact la nivel global: un milion de euro pus la bătaie!  Startup-urile selectate vor putea accesa gratuit toate beneficiile programului, de la mentorat la spații de lucru și consultanță în dezvoltarea business-ului. Anul acesta, echipa de mentori din cadrul ­Spherik numără peste 30 de persoane, incluzând investitori, oameni de afaceri și specialiști în tehnologie, precum Radu Georgescu, Șerban Toader, Marius Ghenea, Sorin Mîndruțescu, Cosmin Negrescu și Elisabeta Moraru.

Să rememorăm puțin din radiografia clujeană: Cluj-Napoca a fost capitala europeană a tineretului în 2015 și țintește cu mari șanse să devină capitala europeană culturală în 2021. Nu mai miră pe nimeni că orașul este capitala românească a atragerii de investiții și a dezvoltării de business în timp scurt, post-criză, dând exemple către întreaga țară. Anul trecut, festivalul UNTOLD a adus încasări în businessul clujean de 23 de milioane de euro și peste 300.000 de vizitatori, în doar patru zile. Clujul este o frumoasă poveste de succes pe care prea rar și prea puțin o dăm ca exemplu restului țării. Cu o forţă de muncă înalt calificată şi o repartizare echilibrată a resurselor materiale, judeţul Cluj reprezintă unul din polii de creştere economică la nivel regional şi naţional. Clujul este lider în evoluţia principalilor indicatori economico-sociali din regiune în 2016, iar publicații economice precum ­Forbes, Capital sau Piața Financiară nu se sfiesc să arate atributele succesului clujean: capitala economică a ­Transilvaniei depășește anul acesta Capitala de facto a României în topul celor mai bune orașe pentru afaceri.

Cluj-Napoca este orașul în care oamenii vin să trăiască în timp ce restul țării suferă de depopulare. Dacă între recensămintele din 1992 şi 2002 ­Capitala a pierdut peste 140.000 de locuitori (respectiv 7% din populaţia totală), clujenii s-au împuţinat cu numai 10.000 (respectiv o scădere de doar 3%). Mai mult, între 2002 şi 2011, populaţia Bucureştiului a mai scăzut cu 43.000 de locuitori (minus 2%), în timp ce în oraşul de pe Someş au apărut 7.000 de locuitori în plus (creştere de 2%). Când spui Cluj-Napoca, te gândești la IT, la parcuri industriale care atrag investitori de renume și clădiri de birouri, la autostrada care va lega Clujul de Occident, la aeroportul internațional care o face deja, dar există companii care performează în domenii precum energie, produse cosmetice, transporturi de marfă pe calea ferată, producția dalelor din ceramică și producția de software. Clujul devine căutat și la nivelul tranzacțiilor imobiliare, acest domeniu generând unul dintre primele semne că Bucureștiul va fi depășit în topul celor mai bune orașe pentru afaceri: în 2015, Cluj-Napoca a devenit orașul cu cele mai mari prețuri solicitate pe metru pătrat de apartament. În orașul de pe Someș, la finalul anului trecut, un metru pătrat util de apartament costa, în medie, 1.111 euro, în timp ce în București prețul era de 1.094 euro pe metru pătrat util, potrivit unei analize realizate de portalul Imobiliare.ro. Cu o viață culturală intensă la nivel european și cu o viață universitară de calitate recunoscută la nivel global, Clujul este zona care încurajează tinerii să devină activi în economia națională, să fie creativi și întreprinzători. Clujul a constituit întotdeauna o destinaţie de succes pentru investitorii străini veniţi în România datorită atuurilor incontestabile pe care le are comparativ cu celelalte zone ale ţării: poziţia geografică deosebită, apropierea de graniţa de Vest, mediul economic dinamic, resursa umană impresionantă, în special cea calificată, oferită de universităţile de prestigiu de aici. Există, de asemenea, numeroase instituţii de învăţământ vocaţional, şcoli internaţionale, capabile să ofere forţă de muncă înalt calificată. În acelaşi timp, extrem de favorabile sunt şi specificul cultural cosmopolit al Clujului, deschiderea faţă de cultura occidentală, cultul muncii, mai pregnant înrădăcinat aici decât în alte zone ale ţării, graţie moştenirii austriece care şi-a lăsat amprenta în zonă timp de secole. Majoritatea tinerilor vorbesc una, două limbi de circulaţie internaţională, studiază în şcoli cu predare intensivă în limbile germană şi engleză, oferind unor potenţiali investitori un spectru generos din punct de vedere al resursei umane a locului. Nu în ultimul rând, un alt atu esenţial pe care Clujul îl are în ceea ce priveşte atragerea de investiţii se referă la accesul facil spre numeroase destinaţii europene, asigurat prin intermediul Aeroportului Internațional „Avram Iancu”. Potrivit unei radiografii realizate de Finmedia („Județul Cluj / România Competitivă”), municipiul Cluj-Napoca ocupă locul trei în topul celor mai bune oraşe din România pentru afaceri. Cinci dintre criterii sunt cantitative: PIB-ul regional, PIB-ul pe cap de locuitor, câştigul salarial mediu net, şomajul şi investiţiile străine. Astfel, PIB-ul pe cap de locuitor este 7.227 euro, salariul mediu net – 1.796 lei, PIB-ul regional – 22,2 miliarde de lei, în timp ce numărul mediu al salariaţilor este de 187.200.

Conectarea prin IT

Municipiul Cluj Napoca este al doilea clasat la nivelul ţării, după Bucureşti. KPMG Advisory, în studiul „Exploring Global Frontiers”, plasează Cluj-­Napoca printre primele 31 destinaţii pentru investiţii în domeniul tehnologiei informaţiei (IT), subliniind aspectele cheie care îl fac atractiv: specialiştii, costurile şi poziţia geografică. Cluj-Napoca are un potenţial semnificativ de IT, în principal datorită celor 1.500 de specialişti, absolvenţi ai uneia dintre cele două universităţi de top: Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca şi Universitatea Babeş-Bolyai. Mai mult de 5.000 de ingineri de soft lucrează în 100 de companii din Cluj-Napoca, care dezvoltă software personalizat şi oferă servicii IT. Cluj-Napoca a găsit o strategie câştigătoare în dezvoltarea capacităţii de a oferi soluţii de IT outsourcing. Anuarul „Județul Cluj – România Competitivă” arată că sectoarele economice dominante în municipiul Cluj-Napoca, deopotrivă din punctul de vedere al ponderii cifrei de afaceri în totalul vânzărilor şi al ponderii numărului de entităţi economice în totalul acestora, sunt reprezentate de comerţ şi servicii. Astfel, sectorul comerţ ocupă primul loc în topul entităţilor economice clujene ca pondere a cifrei de afaceri (27,4%) şi locul doi ca pondere a numărului de companii (28,4%). De partea cealaltă, sectorul servicii ocupă locul doi în funcţie de ponderea cifrei de afaceri (25,8%) şi primul loc în funcţie de ponderea numărului de companii (48,3%). Acest rezultat se datorează în principal fluxului masiv de investiţii autohtone şi străine din municipiul Cluj-Napoca în ultimii zece ani, vizate fiind domenii precum sectorul bancar, auto, IT, telecomunicaţii, comerţul cu amănuntul şi cu ridicata. Următoarele sectoare ca ierarhie la nivelul municipiului Cluj-Napoca sunt industria, care deţine o pondere de 21,2% după cifra de afaceri şi 9,1% după numărul de entităţi economice; construcţiile, cu o pondere de 8,3% după cifra de afaceri şi respectiv 12,7% după numărul de entităţi economice; energia electrică şi apa, care au o pondere de 16,9% după cifra de afaceri şi 0,4% după numărul de companii; agricultura, cu o pondere de 0,07% după cifra de afaceri şi 0,89% după numărul de entităţi economice, de altfel cea mai puţin reprezentată.

Comerțul este reprezentat de un număr de 6.329 de firme, dintre care 3.266 activează în domeniul comerţului cu amănuntul, iar 3.063 în cel al comerţului cu ridicata. Deşi ponderea cea mai mare în totalul numărului de firme o deţin comercianţii cu amănuntul, companiile din domeniul comerţului cu ridicata însumează o cifră de afaceri superioară.

Pe de altă parte, anuarul citat arată că serviciile reprezintă sectorul de business care, la nivelul municipiului Cluj – Napoca, încorporează cel mai mare număr de firme înregistrate la Registrul Comerţului. Cele 10.867 de companii situează totuşi serviciile pe locul doi, în urma celui de comerţ, din punctul de vedere al cifrei de afaceri. Din graficele aferente acestui sector se poate deduce faptul că, în perioada curentă, în Cluj-Napoca, cele mai profitabile entităţi economice din sectorul Servicii au ca profil intermedierile financiare şi asigurările. Deşi reprezintă doar 4% din numărul total de firme din sectorul servicii, acestea generează o cifră de afaceri de peste jumătate din totalul vânzărilor înregistrate în domeniul vizat. Entităţile economice axate pe activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (contabilitate, audit, consultanţă în afaceri, consultanţă în domeniul relaţiilor publice şi comunicării, sondarea pieţei etc.) sunt cele mai numeroase (33%), însă deţin doar 10% din cifra de afaceri înregistrată în acest sector.

Economia Judeţului Cluj se bazează în special pe servicii şi industrie. Ponderea mare a sectorului de servicii justifică performanţele ridicate ale economiei judeţene, cunoscut fiind faptul că economiile dezvoltate au o pondere a acestui sector de 70-80%. Raportat la structura economiei regionale şi naţionale, judeţul Cluj are o pondere mai ridicată a sectorului terţiar şi de construcţii, respectiv o pondere mai redusă a industriei. Industria judeţului Cluj se caracterizează printr-un puternic potenţial de prelucrare, atât a resurselor locale, cât şi a celor atrase. În cadrul industriei de prelucrare sunt reprezentate majoritatea ramurilor existente la nivel naţional. Edificator în acest sens este faptul că peste 24% din populaţia ocupată îşi desfăşoară activitatea în diferite subramuri industriale. Totodată, o ramură importantă a economiei judeţului Cluj, care produce o valoare adăugată consistentă, o reprezintă sectorul IT şi cel relaţionat serviciului clienţi – servicii de vânzare, marketing, servicii de IT helpdesk, technical support, care înregistrează anual o creştere cu peste 30% a numărului de angajaţi. Producţia industrială realizată în judeţ este destinată acoperirii cererii interne, dar şi livrărilor către partenerii străini.

Dintre ramurile industriei prelucrătoare, cele cu ponderea cea mai mare în cadrul producţiei sunt industria metalelor nemetalifere, industria alimentară şi de băuturi, industria metalurgică, industria chimică şi a fibrelor sintetice sau artificiale, industria celulozei, hârtiei şi cartonului.

Dacă ne uităm la datele statistice, vom observa dinamica dezvoltării economice a județului Cluj, demarată cu succes imediat după anii de criză economică: în luna iunie 2014, producţia industrială a judeţului Cluj a crescut cu 19,6% faţă de aceeaşi lună din anul 2013. Comparativ cu primul semestru din 2013, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2014 indicele producţiei industriale a fost de 122,3%. Indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie a fost în luna iunie 2014 cu 11,7% mai mare faţă de luna iunie 2013. Activitatea de comerţ exterior din judeţul Cluj, în perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2014, a fost caracterizată de realizarea unui volum de export în valoare 315,7 milioane euro şi a unor importuri care însumează 598 milioane euro. Comparativ cu aceeaşi perioadă din 2013, exportul a crescut cu 8,3%, iar importul a crescut cu 14,4%. În perioada ianuarie – august 2015, exporturile per capita au totalizat 1.136 de euro în Cluj, înregistrând o creștere de 18% faţă de primele opt luni ale anului precedent.

Succesul clujean la export a fost susținut de produse diverse, de la industria ușoară până la produse cu mare valoare adăugată din industria grea și oțelărie: articole din pastă de celuloză, din hârtie sau carton; articole şi accesorii de îmbrăcăminte; încălţăminte şi articole similare; produse din fontă, fier şi oţel; cazane, maşini, aparate şi dispozitive mecanice; maşini, aparate şi echipamente electrice şi părţi ale acestora; instrumente şi aparate optice, fotografice sau cinematografice, de măsură şi de control; produse farmaceutice; sticlă şi articole din sticlă; mobilă.

Pe de altă parte, serviciile și mai ales turismul și serviciile conexe au excelat în ultimii ani: doar în primul semestru din 2014 (an de referință pentru relansarea Clujului), unităţile de turism în funcţiune cu minim 10 locuri-pat au oferit turiştilor 3.503 camere cu 6.965 locuri; au fost cazaţi 161.752 turişti, din care 31.862 turişti străini. Comparativ cu aceeaşi perioadă din 2013, numărul turiştilor străini a crescut cu 15,8%. Cei mai mulţi turişti străini provin din ­Ungaria (6.503), Italia (4.105), ­Germania (3.567), Franţa (2.245) și Regatul Unit (1.663). Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna iunie 2014 a fost de 30,5%, cu 7,5% mai mare faţă de luna iunie 2013.

Judeţul Cluj beneficiază de o importantă resursă agroturistică care trebuie valorificată. Un exemplu în acest sens îl constituie Rezervaţia Naturală Cheile Turzii, aflată în custodia Consiliului Judeţean, care merită să fie pusă cu adevărat în valoare şi care să fie transformată într-un obiectiv de maxim interes, care să atragă un număr semnificativ de turişti, atât români cât şi străini. Totodată, Clujul beneficiază de o vastă reţea de monumente şi obiective istorice, precum şi patrimoniu arhitectural, incluse în mare parte în circuitul naţional şi care constituie o certă şi permanentă sursă de atracţie. Atrag atenţia monumentele din oraşele judeţului de care se leagă memorabile evenimente din istoria transilvăneană. De mare interes turistic sunt Muzeul de Artă, al doilea din ţară ca zestre de artă românească, dar şi străină (peste 4.000 de lucrări), Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei (peste 400.000 piese), Muzeul Etnografic al Transilvaniei (peste 65.000 de exponate), secţia în aer liber a Muzeului Etnografic, Muzeul memorial „Emil Isac”, Muzeul Farmaciei, Muzeul de Mineralogie şi Geologie şi Muzeul Zoologic (peste 140.000 piese). În municipiile Dej şi Turda, bisericile în stil gotic din secolele XIV-XVI, aflate în pieţele centrale, constituie importante puncte de atracţie. (de Daniel Apostol)

German
Citește articolul precedent:
Dr. Florin Sabou, CEO Bielomatik România: Încrederea primită de la managementul general al concernului din Germania ne-a ajutat să dezvoltăm o structură solidă și performantă în Cluj-Napoca

V-ați definitivat formarea academică și profesională în Germania, iar de peste 4 ani conduceți afacerea din România a grupului german...

Închide