Consiliul Concurenței macină încet, dar sigur

Consiliul Concurentei
Bogdan Chiriţoiu, Preşedintele Consiliului Concurenţei

În România, combaterea corupției este considerată a fi pe mâini bune. Partenerii și aliații externi laudă în special Direcția Națională Anticorupție pentru consecvența cu care trimite în judecată sute de politicieni și funcționari pentru luare de mită și trafic de influență și obține – de regulă – condamnări. Dar dacă din punctul de vedere al corupției la interfața între administrație și business lucrurile sunt clare, corupția din mediul economic se află cumva într-o zonă gri.

Printre cei mai importanți actori care se ocupă de corupția din economie este Consiliul Concurenței, în ale cărui atribuții intră nu doar analiza clasică a operațiunilor de fuziuni și achiziții din perspectiva apariției unei poziții dominante pe o piață, ci și investigația concretă a unor posibile fraude – de exemplu trucarea unor licitații de achiziții. Relevant în optica acestei instituții, atunci când se uită la cazuri de licitații fraudate, este însă interesul mai general al unei economii de piață bazată pe concurența loială, și mai puțin cel nemijlocit al daunelor pentru fondurile publice, așa cum se întâmplă la anchetele DNA. Totuși, rezultatele investigațiilor Consiliului Concurenței au o relevanță directă pentru consumatori, pentru că de multe ori, practicile anticoncurențiale afectează direct prețul la care aceștia cumpără bunuri sau servicii.

Dar în cazurile în care este implicat arbitrul concurenței, contextele sunt uneori mai complicate și mai dificil de urmărit decât în cazurile penale.

Un bun exemplu este una din deciziile cele mai recente ale autorității anti-cartel.

Consiliul Concurenței a amendat în primele zile ale anului șase mari companii cu peste 73 de milioane de lei (aproximativ 15,8 milioane de euro) pentru încheierea a două înţelegeri anticoncurenţiale pe piaţa comercializării contoarelor şi echipamentelor conexe pentru măsurarea energiei electrice. În spatele acestui cap de știre sec se ascunde un complex de împrejurări mai complicat.

Amenzile au ajuns de la peste jumătate de milion de lei în cazul Ecro, la aproape 27,5 milioane de lei în cazul Landis+GYR. Energobit trebuie să achite peste 13 milioane de lei, Elster Rometrics a primit o amendă de mai mult de 11 milioane de lei, iar Electromagnetica și Electrica au fost amendate fiecare cu peste 10 milioane de lei.

Investigația este una mai veche, ea a fost declanșată în septembrie 2015, iar în cursul ei Consiliul Concurenței a ajuns la concluzia că cinci firme – AEM, EnergoBit, Elster Rometrics, Landis+GYR şi Ecro au participat la o înţelegere pentru împărţirea unor licitaţii publice organizate de către operatorii reţelelor de distribuţie a energiei electrice, cum sunt EON, Enel şi CEZ.

În comunicatul cu privire la ancheta Consiliului Concurenței se afirmă că cele cinci companii „au stabilit modul în care urmau să participe la licitaţii, astfel încât să nu se suprapună şi fiecare dintre participanţi să câştige contracte de furnizare de echipamente cu eforturi minime. Efectele înţelegerilor anticoncurenţiale au condus la creşterea artificială a preţurilor de achiziţie pentru respectivele echipamente, costurile suplimentare fiind translatate către consumatorii finali care plăteau facturi mai mari pentru energia electrică”.

Tot ancheta Consiliului arată că ar fi vorba de un comportament mai curând repetitiv – firmele au acționat în acest fel pe o perioadă de aproape șapte ani, din 27 noiembrie 2008 până la 30 septembrie 2015 şi au aranjat numeroase proceduri de licitaţie publică derulate în acest interval de timp.

Pe parcursul aceleiaşi investigaţii, Consiliul Concurenței a ajuns de asemenea la concluzia că a existat o înţelegere între AEM şi Electromagnetica pentru împărţirea licitaţiilor organizate de către filialele de distribuție a energie electrice FDEE Electrica Muntenia Nord şi respectiv FDEE Electrica Transilvania Sud pentru atribuirea contractelor de lucrări de modernizare a contorizării energiei electrice la blocurile de locuinţe din zona de activitate a filialelor respective, în perioada 22 octombrie 2010 – 27 iulie 2012.

La o privire mai atentă, din lista firmelor amendate lipsește tocmai AEM, despre care chiar comunicatul Consiliului menționează că ar fi participat la ambele înțelegeri anticoncurențiale. Motivul este că, potrivit autorității, firma a apelat la programul de clemenţă, aducând dovezi privind existenţa faptelor anticoncurenţiale, şi a primit imunitate la amendă. Firmele care își asumă poziția de whistleblower pot beneficia de un tratament mai favorabil, deși au fost ele însele implicate în înţelegeri anticoncurenţiale, în cazul în care cooperează în vederea descoperirii şi sancţionării acestor practici ilegale. Consiliul Concurenţei încurajează expres companiile implicate în astfel de practici să contacteze autoritatea, să îşi recunoască participarea la încălcare şi să furnizeze dovezi privind înţelegerea respectivă și spune că procedând astfel, companiile respective pot beneficia de reduceri substanţiale ale amenzilor sau chiar de imunitate totală.

Dar ceea ce la o primă vedere pare limpede din perspectiva statului, capătă în viziunea actorilor implicați și alte nuanțe.

Una din companiile amendate, EnergoBit, contestă vehement metodele de anchetă ale Consiliul Concurenţei și felul în care au fost apreciate informațiile furnizate de AEM. Într-un comunicat, firma arată că se consideră nevinovată și va ataca în instanță amenda. Ea ar fi furnizat autorității de concurență toate informațiile și explicațiile solicitate, dar în analiza sa, Consiliul Concurenței nu ar fi ținut cont de specificitatea pieței de contoare şi echipamente conexe pentru măsurarea energiei electrice din România. Gradul de tehnicitate și complexitate ridicat al proiectelor solicitate de distribuitorii de energie electrică, aspect reținut inclusiv de Consiliul Concurenței în raportul său, ar fi condus în mod firesc la situații în care doar anumite produse îndeplineau cerințele tehnice, fiind necesare asocieri între jucătorii din piață. Justificate în mod obiectiv pe baza cerințelor caietelor de sarcini, participările în asociere ar fi perfect legale.

Deși pe parcursul Investigației EnergoBit ar fi prezentat numeroase argumente în sprijinul asocierilor în care a fost implicată, Consiliul Concurenței nu le-a luat în considerare, considerând în mod eronat că firma a fost implicată în înțelegeri anticoncurențiale de împărțire a pieței, precizează EnergoBit într-un comunicat.

Potrivit EnergoBit, întreaga investigație ar fi fost construită fără probe clare ale unui comportament anticoncurențial, ci doar pe baza unor simple declarații ale AEM, liderul pieței de contoare și echipamente conexe din România, cu o cotă de aproximativ 70% din piață, care a obținut astfel din partea Consiliului Concurenței imunitate totală la amendă.

Firma se arată surprinsă de faptul că autoritatea de concurență a acceptat ceea ce EnergoBit numește simple declarații și relatări din memorie ale reprezentanților AEM drept probe ale unui pretins comportament anticoncurențial al celorlalți jucători.

Concluzia la care ajunge EnergoBit este că AEM ar fi încercat de fapt să limiteze capacitatea de ofertare a celorlalți competitori, urmărind astfel să-și elimine concurenții.

Nici rolul companiei Electrica, cea care organiza licitaţii publice pentru achiziţionarea echipamentelor de măsurare, nu e chiar lipsit de controverse. Anumiți angajați ai Electrica, spune Consiliul Concurenței, au fost implicaţi în realizarea acestor înţelegeri. Ei s-ar fi consultat cu companiile pentru elaborarea documentaţiei de participare la procedurile de achiziţie publică și ar fi facilitat astfel schimbul de informaţii sensibile din punct de vedere comercial.

Firma spune însă într-un comunicat că în faptele reţinute de Consiliul Concurenţei nu au fost implicate persoane cu putere de reprezentare a societăţii, iar persoanele respective nici nu ar fi acţionat în temeiul vreunui mandat acordat de societate. Electrica ar fi derulat anchete interne și va proceda la adoptarea măsurilor legale care se impun, având o politică de toleranţă zero faţă de orice încălcări ale legilor în vigoare, inclusiv ale legislaţiei concurenţei. În plus, Electrica ar fi colaborat pe deplin, dincolo de obligaţia legală de a coopera cu Consiliul Concurenţei, pe parcursul acestei investigaţii.

Deși ar fi fost vorba așadar doar de anumiți angajați, care au acționat practic în nume propriu, iar Electrica a colaborat, firma tot nu a scăpat de amendă și vrea să o conteste în instanță, la fel cum o vor face și alte companii amendate de Consiliul Concurenței.

Investigația desfășurată de Consiliul Concurenței va avea probabil și alte urmări. Consiliul a transmis autorităţilor competente – de exemplu Parchetului – informaţii referitoare la faptele constatate. Dar, atrage atenția Consiliul, firmele răspund pentru faptele angajaţilor lor, iar practicile de acest gen reprezintă una dintre cele mai grave restricţionări ale concurenţei şi conduc la prejudicierea consumatorilor care plătesc mai mult pentru produsele sau serviciile achiziţionate.

Consiliul a recomandat din acest motiv autorității de reglementare în energie ANRE să verifice în ce măsură preţurile majorate în urma cartelului au afectat tarifele percepute consumatorilor.

de Alex Gröblacher

German
Citește articolul precedent:
IMG_5391
Cinci motive pentru care 2018 ar putea fi unul dintre cei mai buni ani pentru listarea pe bursă

Firmele din România ar trebui să-şi crească gradul de capitalizare, iar 2018 este un an foarte bun pentru listarea pe...

Închide