Constructiile: +11% în primele 8 luni 2015 fata de 2014

Anul 2015 se apropie de sfârsit iar bilantul în sectorul constructiilor are sansele sa confirme speranta constructorilor de revenire a pietei si de prognoza pozitiva pentru anul urmator. De altfel, optimismul acestora s-a manifestat la nivel declarativ înca de la începutul anului, iar datele statistice vin sa confirme acum, spre sfârsit de an, o oarecare revenire a sectorului care a fost crunt lovit de criza economica începuta în 2008-2009. Spre exemplu, Laurentiu Plosceanu, presedintele Asociatiei Române a Antreprenorilor de Constructii (ARACO), era citat de wall-street.ro la începutul anului spunând ca în acest an premisele sunt mai favorabile acestui sector decât în 2014, iar piata „ar putea reveni pe plus, la peste 9 miliarde euro”.

Plosceanu legă această revenire pe plus de condiția ca bugetul public să includă sume „considerabile” pentru investiții, iar statul să dea drumul și să-și asume proiectele de investiții care generează dezvoltare pe orizontală. Pe de altă parte, Albert Manifold, directorul general al producătorului irlandez de ciment CRH (cel care a preluat activele grupului francez Lafarge) spunea că sectorul construcțiilor din România ar putea crește cu până la 4% pe an în următorul deceniu. Potrivit șefului CRH citat de presă, dezvoltarea sectorului de construcții în regiunea sud–est europeană ar avea la bază necesarul de construire ridicat, precum și finanțări semnificative în țări precum Polonia, Slovacia și România, state în care s-ar putea înregistra creșteri anuale în sectorul construcțiilor de până la 4% în următorii 10 ani.

Dar dincolo de optimismul celor din industrie, sa vedem realismul datelor statistice. Potrivit ultimelor date furnizate de Institutul National de Statistica, în luna august 2015, volumul lucrarilor de constructii a crescut, fata de luna precedenta, ca serie bruta cu 5,2%, iar ca serie ajustata în functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate, a scazut cu 0,4%. Fata de luna corespunzatoare a anului precedent, volumul lucrarilor de constructii a crescut, atât ca serie bruta, cât si ca serie ajustata în functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate, cu 10,8%, respectiv cu 10,6%. Cumulat pe primele opt luni ale anului, volumul lucrarilor de constructii a crescut fata de perioada similara a anului 2014, atât ca serie bruta, cât si ca serie ajustata în functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate cu 11,1%, respectiv cu 11,4%.

August 2015 comparativ cu iulie 2015

Volumul lucrarilor de constructii a crescut ca serie bruta, cu 5,2%, crestere evidentiata astfel: lucrarile de reparatii capitale cu 13,7%, lucrarile de constructii noi cu 4,5% si la lucrarile de întretinere si reparatii curente cu 2,3%. Pe obiecte de constructii au crescut constructiile ingineresti cu 11,9%. Scaderi s-au înregistrat la cladirile rezidentiale si la cladirile nerezidentiale cu 8,4%, respectiv cu 1,6%. Ca serie ajustata în functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate s-a înregistrat pe total o scadere cu 0,4%, evidentiata astfel: lucrarile de întretinere si reparatii curente cu 5,9%, lucrarile de reparatii capitale cu 1,5% si la lucrarile de constructii noi cu 1%.

Pe obiecte de constructii au avut loc scaderi la cladirile rezidentiale si la cladirile nerezidentiale cu 7,3%, respectiv cu 6,5%. Constructiile ingineresti au crescut cu 3,6%.

August 2015 comparativ cu august 2014

Volumul lucrarilor de constructii a crescut, ca serie bruta, cu 10,8%. Pe elemente de structura au avut loc cresteri astfel: lucrarile de întretinere si reparatii curente cu 27,2%, lucrarile de reparatii capitale cu 22,8% si la lucrarile de constructii noi cu 3%. Pe obiecte de constructii, volumul lucrarilor de constructii a crescut la constructiile ingineresti cu 37,6%. La cladirile nerezidentiale si la cladirile rezidentiale s-au înregistrat scaderi cu 16,9%, respectiv cu 9,9%. Ca serie ajustata în functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate, volumul lucrarilor de constructii a crescut cu 10,6%. Pe elemente de structura s-au înregistrat cresteri astfel: lucrarile de întretinere si repara?ii curente cu 20,8%, lucrarile de reparatii capitale cu 10% si la lucrarile de constructii noi cu 2,1%. Pe obiecte de constructii, volumul lucrarilor de constructii a crescut la constructiile ingineresti cu 27,6%. Cladirile nerezidentiale si cladirile rezidentiale au scazut cu 19,4%, respectiv cu 5,8%. Cum aratam mai sus, în primele 8 luni ale lui 2015 (date centralizate de INS) volumul lucrarilor de constructii a crescut pe total, ca serie bruta, cu 11,1%. Pe elemente de structura au avut loc cresteri la lucrarile de reparatii capitale cu 16,3%, la lucrarile de întretinere si reparatii curente cu 13,8% si la lucrarile de constructii noi cu 9%. Pe obiecte de constructii, volumul lucrarilor de constructii a crescut astfel: constructiile ingineresti cu 14,9%, cladirile nerezidentiale cu 8,7% si la cladirile rezidentiale cu 2,6%. Ca serie ajustata în functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate, volumul lucrarilor de constructii a crescut pe total cu 11,4%. Pe elemente de structuri s-au înregistrat cresteri astfel: lucrarile de reparatii capitale cu 17,6%, lucrarile de întretinere si reparatii curente cu 10,7% si la lucrarile de constructii noi cu 10,3%. Pe obiecte de constructii, volumul lucrarilor de constructii a crescut astfel: cladirile nerezidentiale cu 11,3%, cladirile rezidentiale cu 9,1% si la constructiile ingineresti cu 5,5%.

Cam asa arata statistica la închiderea datelor centralizate pentru primele 8 luni ale anului. Cresterea sectorului, sezoniera sau nu, nu este totusi de natura si aduca o recuperare serioasa fata de caderile brutale survenite odata cu criza economica si financiara din anii trecuti. Mai mult, exista câteva bariere care produc un gripaj în domeniul constructiilor: Laurentiu Plosceanu, presedintele ARACO, spunea ca gripajul cu pricina este provocat, pe de o parte, de anchetele DNA care scot la iveala ilegalitatile din domeniul achizitiilor si lucrarilor de infrastructura si constructii, iar pe de alta parte de gradul mare de neasumare a deciziilor de catre autoritatile care joaca diverse roluri în implementarea proiectelor de investitii. Potrivit lui Plosceanu, constructorii nu simt hotararea Guvernului „de a-si asuma riscurile pentru programul de investitii pe care si l-a asumat prin bugetul aprobat de Parlament”. De altfel, ARACO propunea un pachet de masuri menite sa produca redresarea economica a constructorilor si relansarea sectorului, printre acestea numarându-se asumarea de catre autoritati a unui program de plata a creantelor catre constructori, comunicarea publica a programelor de investitii si a resurselor financiare disponibile, promovarea unui act normatic privind certificarea firmelor din constructii, finalizarea Master Planului General de Transport, corectarea mai multor reglementari tehnice inadec- vate, numirea de manageri profesionisti la principalele companii de stat si atragerea de experti tehnici neutri în comisiile de licitatii. Propunerile celor de la ARACO veneau odata cu analiza evolutiei sectorului în anul anterior, când piata constructiilor a avut o scadere de 4% anul trecut, la circa 9 miliarde euro, reprezentând cel mai scazut nivel consemnat de industria de profil de la începerea crizei, potrivit ARACO. „La fiecare rectificare bugetara din 2014 au fost amputari din zona de investitii, ceea ce a afectat în final cifrele cu care sectorul închide activitatea. Este pentru prima oara când valoarea agregata coboara sub 9 miliarde euro, nivelul de 8,9 miliarde euro fiind, din evaluarile noastre, minimul care se atinge dupa 2007. Asta arata ca, din pacate, decidentii politici nu au avut nici întelepciunea, nici curajul, nici rezonabilitatea de a veni cu programe de investitii pe care sa si le asume”, declara la începutul anului reprezentantul ARACO, într-o conferinta de presa. Potrivit asociatiei, evolutia de pâna anul acesta a sectorului constructiilor a fost una negativa: piata a scazut de la 15,7 miliarde euro la 9,33 miliarde euro în perioada 2007 – 2012, în anul urmator fiind consemnata o crestere usoara, pâna la 9,36 miliar- de euro. Printre factorii care au influentat negativ performanta industriei constructiilor în 2014 se numara influenta politica în alocarea proiectelor, recuperarea dificila a creantelor de catre constructori, sincope în asigurarea finantarii lucrarilor, incapacitatea autoritatilor de a promova proiecte în parteneriat public-privat si declinul sever al investitiilor straine directe. Alte elemente care au condus la caderea sectorului au fost, potrivit ARACO, organizarea si pregatirea defectuoasa a licitatiilor publice, alterarea mecanismelor de facturare din cauza platii anticipate a TVA, nefinalizarea de catre ANRMAP a caietelor de sarcini standardizate pe tipuri de lucrari, toleranta în piata a unor operatori necertificati conducând la concurenta neloiala, numarul mare de insolvente care au lovit industria, scandalurile mari cu sume uriase care fac obiectul unor dosare de evaziune fiscala.

Legea achizitiilor publice – un cadru ce trebuie sa stimuleze dezvoltarea sectorului de constructii.

Interviu cu Tiberiu Andrioaie, secretar general FPSC (Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii).

D.A.: Care este impactul direct asupra sectorului constructiilor pe care îl are legislatia care reglementeaza achizitiile?

T.A.: S-a vorbit în ultimii ani fara întrerupere de potentialul de crestere al economiei românesti, de planuri de investitii care s-au dovedit ori prea optimiste ori inutile, de cresteri sectoriale datatoare de sperante dar care s-au dovedit conjuncturale, etc. În realitate am contabilizat pierderea a peste 1,3 milioane de locuri de munca la nivelul întregii economii, disparitia a mii de firme, decapitalizarea masiva a acelora care au reusit sa supravietuiasca, utilizarea la sub jumatate a capacitatii de productie a fabricilor de materiale de constructii – de exemplu – si ceea ce este mai grav, diminuarea severa a unui portofoliu de expertiza similara care va fi necesara firmelor din constructii pentru a se încadra în criteriile de eligibilitate specifice noilor proiecte. Din ce în ce mai mult toate acestea se pun, în mare masura, pe seama unei legislatii complicate si interpretabile care, asa cum a lasat loc la discretionar, duce acum la o tot mai evidenta criza de decizie. Ambele cu efecte nedorite. Acest fenomen a fost evi dentiat cu mult timp în urma, la alta scara, la nivel european. Practic, s-a constatat ca folosirea cu precadere a “pretului cel mai scazut” ca si criteriu principal de atribuire a contractelor nu conduce, cel mai adesea, la utilizarea eficienta a banilor publici, iar într-o Europa împovarata de criza ce nu se mai sfârseste, optimizarea si eficientizarea sunt cuvinte de ordine. Prin schimbarea filosofiei pe care se bazeaza, noile directive europene privind achizitiile publice, care trebuiesc transpuse la nivel national cel mai târziu în aprilie anul viitor, sunt considerate o speranta pentru utilizarea mai eficienta a resurselor, pentru însanatosirea mediilor economice si pentru investitii sustenabile.

D.A.: Ce modificari legislative pot încuraja investitiile si dezvoltarea sectorului de constructii?

T.A.: România se afla în fata unei ferestre de oportunitate, aceea de a lansa noul ciclu – 2014-2020 – de finantare a proiectelor din fonduri europene, pe un nou mecanism de achizitii publice. Reforma politica initiata în toamna anului trecut poate reprezenta pârghia prin care decidentul public sa creeze premiza relansarii ferme si imediate a economiei. Este vorba de binomul stimularea investitiilor – simplificarea legislatiei de achizitii publice. Cel mai important proiect de care este legata activitatea din acest an al Federatiei Patronatelor Societatilor din Constructii – FPSC este acela de a contribui la procesul de simplificare a legislatiei de achizitii publice odata cu adaptarea legislatiei secundare si tertiare specifice sectorului. Practic, prin simplificare se urmareste ca firmele sa nu mai fie obligate sa cheltuiasca enorm pe capitolele din oferte ce tin de conformare si sa se concentreze pe partea tehnica a acestora. Astfel, se estimeaza cresterea concurentei naturale prin cresterea numarului de oferte elaborate de firme, obtinerea unor solutii mai performante în proiecte, diminuarea numarului de contestatii nefondate, diminuarea riscului de eroare atât la ofertare cât si la evaluare, precum si evitarea întârzierilor la atribuire si derularea contractelor. Prin readaptarea legislatiei secundare si tertiare se urmareste crearea unor referentiale cu ajutorul carora autoritatile contractante sa poata defini unitar ceea ce doresc de la un proiect de investitii astfel încât în evaluarea ofertelor sa fie contrabalansat criteriul “pretul cel mai scazut” de catre “oferta cea mai avantajoasa economic”. Acest demers nu este simplu deloc si se fac eforturi de a nu se abuza de supra definire sau supra reglementare, ci de a face loc inovatiei si de a încuraja investitia în performanta.

D.A: Care sunt pricipalele modificari de reglementare a achizitiilor care privesc sectorul constructiilor? T.A: În noul pachet legislativ ce va reglementa investitiile publice se remarca o serie de noutati si modificari, între care mai relevante privesc: introducerea registrului operatorilor eligibili (în constructii – certificarea capabilitatii operatorilor economici), redefinirea “tertului sustinator”, lotizarea – ca masura urmarita la nivel european de sustinere a IMM-urilor, consultarea dinainte demararii procedurilor de achizitii, dintre autoritatile contractante si agentii economici în scopul încurajarii informarii, inovarii si performantei pâna la regândirea legislatiei parteneriatului public privat si celei a concesionarilor. Prin prisma faptului ca sectorul constructiilor este cunoscut ca fiind unul cu factor mare de multiplicare a investitiilor, datorita numarului mare de locuri de munca pe care îl poate îngloba si pentru ca majoritatea materialelor folosite sunt de productie indigena, FPSC insista pe lânga decidentii publici ca pâna la lansarea noilor apeluri de finantare, sa asigure fluenta proiectelor aflate în derulare si a acelora aflate în evaluare, care mai permit deconturi pâna la sfârsitul acestui an. Din nou, sectorul constructiilor se poate evidentia ca factor de relansare economica atâta vreme cât va fi sustinut de investitii coerente. Aceasta campanie de revitalizare sectoriala este sustinuta în acest an de FPSC prin întâlniri cu experti în comisii de specialitate la nivelul autoritatilor competente cât si printr-o serie de evenimente publice organizate sub titulatura RESTART CONSTRUCTII 2015 – Stimularea investitiilor si simplificarea legislatiei achizitiilor publice. Întreaga agenda de lucru a patronatului poate fi consultata pe www.psc.ro.

German
Citește articolul precedent:
Romanian Courier and Postal Services Forum 2015

Romanian Courier & Postal Services Impactul comertului online aspura industriei de curierat: cresteri impresionante ale cifrei de afaceri si provocari...

Închide