Cu vântul în pânzele cui?

steag
Foto: jorisvo/Depositphotos.com

În fiecare an, în luna septembrie, președintele Comisiei Europene rostește, în fața Parlamentului European, discursul privind starea Uniunii, în care trece în revistă realizările din cursul ultimului an și prezintă prioritățile pentru anul următor. Președintele prezintă, de asemenea, și modul în care Comisia va aborda cele mai presante provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană. Discursul este urmat de o dezbatere în plen. Acesta este punctul de lansare a dialogului cu Parlamentul European și cu Consiliul în vederea pregătirii programului de lucru al Comisiei pentru anul următor. În plus, președintele Juncker și prim-vicepreședintele Timmermans au trimis o scrisoare de intenție președintelui Parlamentului European și președinției Consiliului în care prezintă în detaliu acțiunile pe care Comisia intenționează să le întreprindă la nivel legislativ și alte inițiative până la sfârșitul anului următor (2018). Acest lucru este prevăzut în mod specific în Acordul-cadru din 2010 privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană.

În discursul său din 13 septembrie, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a anunțat viziunea asupra modului în care ar putea evolua Uniunea Europeană până în 2025, noutatea fiind introducerea celui de-al 6-lea scenariu, „Europa valorilor”, alături de cele alte 5 deja afirmate încă de la 1 martie anul curent, dată la care a și debutat dezbaterea asupra Cartei Albe a Europei. Deși inițial președintele Comisiei Europene prezentase doar cele 5 presupuse căi de urmat de către Uniune (niciuna nefiind pe placul deplin al statelor membre), fără a insista asupra modelului pe care el însuși îl recomandă (primind și multe critici pentru lipsa de opțiune, lipsa de alegere a unei direcții clare), acum Juncker a venit cu o nuanță clară, prezentând acest al 6-lea scenariu ca pe propria viziune asupra Uniunii Europene, eliminând ideea inițială a vitezelor diferite, a cercurilor concentrice și venind cumva să încurajeze cel mai mult statele central și est-europene. În acest nou scenariu de parcurs european, principiul de bază trebuie să fie, potrivit lui Juncker, „apartenența la Uniunea Bancară, la Spațiul Schengen și la Zona Euro.” Mai mult, orgoliul românesc este satisfăcut de declarația liderului european care anunță un posibil summit special al UE care să fie găzduit la 30 martie 2019 de România, eveniment unde să se decidă viitorul Uniunii Europene.

Președintele a prezentat o Foaie de parcurs pentru o Uniune Europeană mai unită, mai puternică și mai democratică, afirmând că „pe parcursul anului 2018, pe măsură ce dezbaterile se vor intensifica, voi acorda atenție în special Estoniei, Letoniei, Lituaniei și României. Acesta este anul în care aceste state vor sărbători împlinirea a 100 de ani de existență. Cei care vor să creioneze viitorul continentului nostru ar trebui să înțeleagă și să onoreze istoria noastră comună. Aceasta include și aceste patru țări – Europa nu ar fi completă fără ele.” În ceea ce privește contribuția României în Uniune, președintele Comisiei Europene a declarat: „O Uniune mai unită trebuie să fie și mai incluzivă. Dacă vrem să consolidăm protejarea granițelor noastre externe, atunci trebuie să deschidem imediat spațiul de liberă circulație Schengen, aderării Bulgariei și României.”

La zece ani de la declanșarea crizei economice și financiare, economia Europei cunoaște un reviriment. Revenirea economică aduce de la sine și o oarecare revenire a încrederii în proiectul european, deși Europa se află în plină negociere a celui mai răsunător „pas-înapoi”, BREXIT. Juncker spune că „privind către viitor, nu ne putem abate de la traiectoria stabilită. (…) Trebuie să terminăm ce am început la Bratislava. Viitorul nostru nu poate rămâne la stadiul de scenariu. (…) Trebuie să pregătim de astăzi Uniunea de mâine.” Legat de BREXIT, președintele Comisiei Europene a amintit că „la 30 martie 2019, vom fi o Uniune cu 27 de membri”, drept pentru care statele membre trebuie să se pregătească „bine pentru acest moment, atât în rândul celor 27, cât și în cadrul instituțiilor europene.” Juncker se arată încrezător cu privire la parcursul european, spunând că pe 30 martie 2019 europenii se vor găsi într-o Uniune în care își vor apăra cu toții valorile, o Uniune în care toate statele membre respectă cu fermitate statul de drept, în care „ne-am protejat fundațiile uniunii noastre economice și monetare astfel încât să ne putem apăra moneda unică în vremuri și bune și rele, fără a fi nevoie să recurgem la ajutor din afară.” Interesant este și modul în care Juncker vede viitoarea conducere la nivelul UE: „un singur președinte va conduce activitatea Comisiei și a Consiliului European, fiind ales în urma unei campanii electorale democratice desfășurate în întreaga Europă”. Discursul președintelui Juncker în Parlamentul European a fost însoțit de adoptarea unor inițiative concrete ale Comisiei Europene în materie de comerț, verificare prealabilă a investițiilor, securitate cibernetică și transfer de date, și democrație. Propunerea-cheie făcută de Juncker în cadrul discursului său privind Starea Uniunii este cea referitoare la posibila implementare a unui mecanism de asistență pre-aderare, care să fie pus la dispoziția statelor ce doresc să adopte moneda unică europeană. „Europa trebuie să respire cu ambii plămâni, cu plămânul din Est și cu plămânul din Vest. Altfel, continentul se va sufoca. Într-o Uniune a egalității nu pot exista cetățeni de rang doi”, a fost principiul subliniat de Jean-Claude Juncker. „Europa valorilor”, așa cum o vede Juncker, ar urma să păstreze tot ce a fost bun şi să adauge „noi valenţe, în care să curgă lapte şi miere şi toată lumea să iubească pe toată lumea”, după cum comenta recent prof.dr. Valentin Naumescu.

Se pune însă, în mod firesc, întrebarea „cât de realistă este această viziune a lui Juncker?”. Cei mai optimiști observatori, mai ales cei români și cei din cercurile oficiale au fost tentați să spună că, în sfârșit, România primește semnalul pe care îl aștepta: bariera ridicată pentru includerea în spațiul Schengen, lumina verde pentru cooptarea ei în „nucleul dur” european. Dar, așa cum nota prof. Naumescu, „entuziasmul oficialilor din România, după discursul lui Juncker, a fost (nepermis de) mare, la limita naivității”. De ce ar trebui să fim mai rezervați în exprimarea entuziasmului cu privire la „Europa valorilor?”. În primul rând, pentru că scenariul vine de la Președintele Comisiei Europene, fără a fi validat de Consiliul European, adică de forul suprem decizional al statelor membre. Ceea ce înseamnă de fapt că de la vorbă la faptă este cale lungă și întortocheată de parcurs. Statele membre trebuie mai întâi să gestioneze fractura produsă de retragerea Regatului Unit din UE. Apoi, statelor membre continuă să le rămână în cârcă perena problemă a decalajelor Est-Vest și Nord-Sud, care, departe de a fi rezolvate, se adâncesc pe zi ce trece. Și aceasta în condițiile în care fragila redresare economică europeană este departe de a fi o fundație solidă pentru o construcție economică europeană bazată pe egalitatea economiilor naționale, pe interese de grup și nicidecum pe interese naționale, pe politici economice, financiare, monetare și fiscale comune și nu pe separatism euro-NON-euro. În al treilea rând, „Europa valorilor” sună mai curând ca fiind expresia dorinței unui politician aflat în amurgul carierei, care dorește să iasă „frumos” din scenă, dar care este deja catalogat ironic drept un „romantic”. Romantismul lui Juncker a fost taxat dur de premierul olandez Mark Rutte, care a spus că cei care au „viziuni” trebuie în mod normal să meargă la doctor. Potrivit cursdeguvernare.ro, și cancelarul austriac Christian Kern şi ministrul său de Externe Sebastian Kurz „au respins în tandem posibilitatea extinderii către est a zonelor Euro şi Schengen”, susținând, citați de Reuters, că „nu are sens ca Zona Euro să fie extinsă înainte să își rezolve problemele. Ar fi o extindere a problemelor, nu un plus în cooperarea europeană”.

Observatorii mai rezervați (să nu scriu pesimiști) sunt însă de acord că de fapt avem de a face cu o frumoasă pasă diplomatică a șefului Comisiei Europene, conștient fiind de gravitatea „stării Uniunii” și în deplină cunoștință de cauză cu privire la direcția pe care cele mai mari – și mai influente – state ale UE doresc să o adopte. Macron dorește ca Franța să-și impună interesele cel puțin la fel de mult precum Germania Angelei Merkel. Iar Merkel își va desfășura cel de-al patrulea mandat de cancelar (recent câștigat în alegeri) sub semnul reformelor stricte pe care le va impune nu doar Zonei Euro, ci întregii Uniuni. Tandemul Paris – Berlin se va desfășura cu un ritm de pedalare căruia statele central și est-europene nu-i vor face față, iar „Europa valorilor” va fi în fapt „Europa cu două viteze”. Potrivit profesorului Valentin Naumescu, „versatul Juncker” lasă pe umerii „şefilor de stat şi de guvern din Uniune povara deciziilor politice grele, a sancţiunilor care vor urma la adresa rebelilor din Vișegrad sau de unde or mai fi, a modificării Acordului Schengen, a mecanismelor interne ale Zonei Euro şi a regulilor de finanţare, a luptei la baionetă pe care partidele din mainstream o duc cu populiştii de dreapta sau de stânga şi cu naţionaliştii radicali din propriile lor democraţii, fiind nevoiţi să împrumute uneori din arsenalul discursiv al acestora, pentru a-i învinge în alegeri”.

Revenind la discursul despre „starea Uniunii”, sintagma interesantă lansată de Președintele Comisiei Europene este cea care compară UE cu o corabie cu vânt din pupă: „Europa are din nou vântul în pânze, dar nu vom ajunge nicăieri dacă nu profităm de el. (…) Ar trebui să stabilim direcția pentru viitor. (…). Acum este momentul să construim o Europă mai unită, mai puternică și mai democratică pentru 2025”. Frumoasă imaginea „cu vântul în pânze”, dar nu pot să nu continui să întreb „în ale cui pânze va bate de fapt vântul”?

INIŢIATIVE A LA JUNCKER:

Comerț: „Parteneri din întreaga lume așteaptă să încheie acorduri comerciale cu noi. Astăzi, propunem să deschidem negocieri comerciale cu Australia și Noua Zeelandă.”

Industrie: „Noua Strategie privind politica industrială pe care o prezentăm astăzi va ajuta industriile noastre să se mențină sau să se plaseze pe poziții de lider la nivel mondial în materie de inovare, digitizare și decarbonizare.”

Combaterea schimbărilor climatice: „Dacă ambiția s-a prăbușit în Statele Unite, Europa va avea grijă ca planeta noastră să fie din nou un loc fabulos. Este moștenirea comună a întregii umanități.”

Securitatea cibernetică: „Comisia propune noi instrumente care să ne ajute să ne apărăm, printre care se numără o Agenție Europeană pentru Securitate Cibernetică.”

Migrație: „Europa este și trebuie să rămână un continent al solidarității unde se pot refugia cei care fug din calea persecuției.” „Avem frontiere comune, dar nu pot fi lăsate singure să le protejeze statele membre care, prin poziția lor geografică, se situează în prima linie. Frontierele comune și protecția comună trebuie să meargă mână în mână.”

Corpul european de solidaritate: „Sunt foarte mândru de tinerii europeni (…) care fac parte din noul nostru Corp european de solidaritate. Ei dau viață principiului solidarității europene.”

Ieșirea în larg: „Pentru mine, Europa este mai mult decât o piață unică. Mai mult decât o chestiune de bani, mai mult decât euro. A fost întotdeauna o chestiune de valori.”

O Autoritate Europeană în domeniul Muncii: „Pare absurd să avem o autoritate bancară care să supravegheze aplicarea standardelor bancare, dar să nu dispunem de o autoritate comună în domeniul forței de muncă pentru a asigura condiții echitabile pe piața noastră unică. Vom crea o astfel de autoritate.”

Standarde duble în ceea ce privește calitatea produselor alimentare: „Într-o Uniune în care toți suntem egali, nu pot exista consumatori de categoria a doua. Nu voi accepta ca în unele părți ale Europei să se vândă consumatorilor alimente de o calitate mai scăzută decât în alte țări”.

Statul de drept: „Europa a înlocuit forța celui puternic cu forța legii. (…) În Uniunea Europeană, statul de drept nu este opțional. Este o obligație.”

Zona euro: „Dacă vrem ca moneda euro mai degrabă să unească decât să divizeze continentul nostru, atunci aceasta ar trebui să fie mai mult decât moneda unui grup select de țări. Euro are vocația de a fi moneda unică a Uniunii Europene în ansamblul său.”

Un ministru european al economiei și finanțelor: „Avem nevoie de un ministru european al economiei și finanțelor: un ministru european care promovează și susține reformele structurale în statele noastre membre”.

Reforma instituțională: „Europa ar funcționa mai bine dacă am comasa funcțiile de președinte al Comisiei Europene și de președinte al Consiliului European. Un singur președinte ar reflecta mai bine adevărata natură a Uniunii Europene, atât ca uniune a statelor, cât și ca uniune a cetățenilor.”

Jean-Claude Juncker, Președintele Comisiei Europene:

„Dacă vrem ca euro să unească, în loc să divizeze, continentul nostru, atunci ar trebui să devină mai mult decât moneda unui grup select de țări. Scopul euro este de a deveni singura monedă a Uniunii Europene ca întreg. Toate statele membre, cu excepția a două țări, au dreptul și obligația să adere la zona euro, în momentul în care îndeplinesc condițiile. Statele membre care ­doresc să adopte euro trebuie să fie apte să o facă. Din acest motiv, propun crearea unui instrument pentru aderarea la euro, care să ofere asistență tehnică și chiar financiară. Dacă vrem ca băncile să funcționeze cu același set de reguli și în același cadru de supraveghere pe întregul continent, atunci ar trebui să încurajăm toate statele membre să adere la Uniunea bancară. Finalizarea acesteia este o chestiune urgentă. Trebuie să reducem riscurile ce există încă în sistemele bancare ale unor state membre. Uniunea bancară poate funcționa doar în cazul în care reducerea și partajarea riscurilor merg mână în mână”.

„În data de 30 martie 2019, vom fi o Uniune cu 27 de state membre. Trebuie să ne pregătim temeinic pentru acest moment, atât la nivelul celor 27 de state membre, cât și în cadrul instituțiilor UE.

Alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc la doar câteva săptămâni distanță, în luna mai a anului 2019. Europenii vor avea atunci o întâlnire cu democrația. Ei trebuie să meargă la vot, înțelegând clar modul în care Uniunea Europeană se va dezvolta în anii următori.

De aceea, transmit o invitație președintelui Tusk și României, țara care va deține Președinția în prima jumătate a anului 2019, să organizeze un Summit special în România, în data de 30 martie 2019. Dorința mea este ca acest summit să aibă loc în frumosul și străvechiul oraș Sibiu, sau Hermannstadt, cum îl cunosc eu. Acesta ar trebui să fie momentul în care ne vom reuni pentru a lua deciziile necesare pentru o Europă mai unită, mai puternică și mai democratică.”

de Daniel Apostol

German
Citește articolul precedent:
Lior Bebera
Lior Bebera, General Manager InterContinental București: Bucureștiul este o destinație mai accesibilă, chiar și pe nivelul de lux, și mai sigură, în comparație cu alte capitale europene

Ați preluat la începutul acestui an conducerea Hotelului InterContinental, unul dintre simbolurile Capitalei. Care sunt principalele obiective asumate în această...

Închide