Cum jumulești gâsca fără să o faci să țipe

alimentare-pompa
Foto: vadimphoto1@gmail.com/Depositphotos.com

Cineva mi-a spus recent că în chestiunea taxelor și impozitelor, istețimea sistemului de guvernare ar trebui să stea în felul în care reușește să inventeze noi taxe cu cât mai puține critici publice: „Ideea e să jumulești gâsca de cât mai mulți fulgi, dar cu cât mai puține țipete”. Guvernul a reintrodus supraacciza la carburanți. Orice majorare de taxă este menită să sporească îngrijorarea celui ce urmează să o plătească, din cauza lipsei de predictibilitate a cadrului fiscal, dublată de schimbarea regulilor de joc în timpul jocului, ceea ce duce la dezechilibrarea planului de afaceri.

Supraacciza a fost considerată din capul locului un mijloc de a plomba găuri bugetare scoțând mai mulți bani din industriile captive, precum cele din sectorul energetic, în particular cel al producției de petrol și – pe lanț – de carburanți. Recentele majorări de cheltuieli bugetare au atras în mod firesc nevoia de acoperire a acestora din noi resurse bugetare. După ce s-a renunțat pentru puțină vreme la ea, supraacciza vine din nou să aducă mai mulți bani la stat. De data asta, însă, modul în care este anunțată majorarea accizei la carburanți pare să mai tempereze temerea generală că va produce un șoc inflaționist masiv în piață. De ce? Iată trei posibile explicații: În primul rând, majorarea nu mai are saltul anunțat inițial. Majorarea finală de 32 de bani pe litru vine astfel sub nivelul de 45 de bani, care a speriat piața pentru că ar fi putut produce un șoc inflaționist pe întreaga economie. Supraacciza vine astfel cu o cotă mai „blândă”, menită să reducă semnificativ șocul inflaționist.

În al doilea rând, saltul nu se face brusc, ci în două etape, de la 15 septembrie și 1 octombrie, și va genera o majorare de câte 0,16 lei/litru pentru toate tipurile de carburanți. Impunerea acestei supraacize în două etape, de câte 16 bani/litru, poate face posibilă, pe de o parte, o aliniere mai temperată a pieței la noul nivel de taxare, iar pe de altă parte ar trebui să conducă și spre o oarecare absorbție a suprataxării în costul asumat de producătorii și distribuitorii de carburanți, ceea ce, așa cum spunea ministrul Finanțelor, trebuie să conducă la evitarea unui șoc. În al treilea rând, aplicarea acestei majorări de doar 32 de bani în loc de 45 de bani pe litru ar trebui să alunge tendința pieței de a se „alimenta” de la pompele vecinilor bulgari sau unguri, cota mai mică contribuind astfel la retenția consumului în piața autohtonă.

Cum spuneam la început, nicio majorare de taxă operată intempestiv nu este bine primită de piață. Predictibilitatea regimului fiscal este esențială pentru dezvoltarea companiilor, pentru dezvoltarea investițiilor, a pieței, pentru creștere economică sustenabilă. O schimbare fiscală operată fără consultarea directă a celor direct afectați atrage de la sine lipsa de credibilitate în administrația publică. Respectarea regulilor jocului aduce beneficii tuturor părților implicate: bugetului public, operatorilor privați, consumatorilor din piață. Și, în ultimă instanță, cine reușește să jumulească gâsca fără să o facă să țipe nu are decât de câștigat.

 

de Daniel Apostol

German
Citește articolul precedent:
Michael Schroeder
Descoperiți-vă inteligența inimii

Filosoful francez iluminist René Descartes a consacrat în anul 1641 renumita sintagmă: „Je pense donc je suis“ (Cuget, deci exist)....

Închide