Economia crește, încrederea scade, dezvoltarea lipsește. Perspective macroeconomice pentru 2018

Stock chart growth
Foto: seewhatmitchsee/Depositphotos.com

Proiectul de buget pe 2018, așa cum a fost adoptat de către Guvern și înaintat Parlamentului spre dezbatere și aprobare, este construit pe o fundație promițătoare, dar totuși purtătoarea unui grad mare de incertitudine. Guvernul estimează o creștere a Produsului Intern Brut (PIB) de 5,5% anul viitor, până la 907,85 miliarde lei (195,5 miliarde euro), un avans mai mic față de estimarea inițială de 6,1%, realizată de Comisia Națională de Prognoză (CNP). „Este cel mai mare buget pe care l-a avut România vreodată”, susține vicepremierul Marcel Ciolacu. Totodată, estimarea Guvernului cu privire deficitul bugetar pare să alunge temerile de depășire a cotei de atenție: un deficit bugetar (cash) la 2,97% din PIB, un deficit ESA de 2,96% din PIB, cu încadrare astfel în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB. Potrivit proiectului de buget pentru 2018, inflația medie va fi de 3,1% (BNR estimează o inflație de 3,2% pentru finalul anului 2018), iar cursul mediu de schimb pe care mizează Guvernul este de 4,55 lei pentru un euro (în timp ce luna noiembrie 2017 aducea nivelul record de 4,6551 lei/euro). În anul 2018, cheltuielile destinate investițiilor sunt estimate la 38,5 miliarde lei, reprezentând aproximativ 4,2% în PIB, pentru ca în anul 2020 acestea să fie estimate la 53,3 miliarde lei. Veniturile bugetare proiectate pentru 2018 sunt estimate la 287,5 miliarde lei, respectiv 31,7% din PIB. Guvernul prognozează un număr al șomerilor de 351.000 de persoane și un câștig salarial mediu net lunar de 2.614 lei. „Cele mai mari ponderi în totalul veniturilor bugetare în anul 2018 le înregistrează contribuțiile cu 10,1%, urmate de TVA cu 6,8 %, accize – 3,3%, impozit pe salarii și venit cu 2,3 % din PIB”, se arată în proiect. Cheltuielile bugetare pentru anul 2018 sunt estimate la 314,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă 34,6% din PIB.

Dar în aceeași zi în care Guvernul exprimă temelia pe care va fi construit bugetul pe 2018, Consiliul European a adoptat decizia care sancţionează faptul că „România nu a acţionat în fapt pentru a corecta abaterea semnificativă” de la deficitul bugetar structural, potrivit unui comunicat emis de instituție. La cererea Comisiei Europene, forul european a emis o nouă recomandare, potrivit căreia „România va trebui să opereze o corecție și mai severă, de 0,8% din PIB”, invocând datele Semestrului European din toamnă, potrivit cărora deficitul structural al României (MTO) creşte cu 1,1%, în ciuda ajustării de 0,5% din PIB cerută în iunie. Ca urmare, rata nominală de creștere a cheltuielilor publice nete primare riscă să depășească nivelul de 3,3% în 2017, corespunzător ajustării structurale anuale de 0,5% din PIB, cerută de Comisie. Proiectul de Buget pe 2018 al Guvernului a ignorat corecția anunțată de Comisia Europeană încă din octombrie. La București, vocile de la Bruxelles se aud în surdină sau nu se aud deloc. Se aude însă „oda bucuriei”, cântată în notele de creștere economică record, deși nu se poate spune cu certitudine ce riscuri ascunde viteza avansului economic românesc.

Ce spune statistica oficială?

Institutul Naţional de Statistică (INS) a confirmat recent estimările publicate la jumătatea lunii noiembrie, referitoare la creşterea de 8,8%, pe serie brută, a Produsului Intern Brut (PIB) în al treilea trimestru al acestui an. Datele publicate în noiembrie au arătat o accelerare a creşterii economice în al treilea trimestru din 2017 faţă de al doilea trimestru, când PIB-ul României a crescut cu 6,1% faţă de aceeaşi perioadă din 2016, pe serie brută. „Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2017 a fost de 235.061 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 8,8% faţă de trimestrul III 2016”, se arată în comunicatul INS, citat de news.ro. Ajustat sezonier, PIB-ul României a urcat cu 8,6% în al treilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă din 2016. În ceea ce priveşte evoluţia faţă de trimestrul anterior, creşterea din al treilea trimestru din acest an a fost de 2,6%, după +2% atât în al doilea, cât şi în primul trimestru al anului. Trimestrul III din 2017 a fost al nouălea trimestru la rând de creştere economică. În primele nouă luni din 2017, PIB-ul a crescut cu 7% pe serie brută şi cu 6,9% pe serie ajustată sezonier.

Potrivit datelor de la INS, industria este cea care „a împins” cel mai mult pe pedala creșterii economice: industria a sporit cu 7,6% și a contribuit cu 23,2% la formarea PIB. O contribuţie importantă au avut-o şi alte domenii: comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transportul şi depozitarea, hoteluri şi restaurante, cu o pondere de 18,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 8,7%. Pe locul trei urmează agricultura, silvicultura şi pescuitul, cu o pondere mai redusă la formarea PIB (4,9%), dar care, potrivit INS, au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (24,3%). Pe poziţia a patra se află activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport, cu o pondere de 7,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 9,8%.

Ce spune Banca Națională?

Într-o recentă prezentare susținută la SNSPA, prim-viceguvernatorul Băncii Naționale, Florin Georgescu, făcea legătura între termenii de macrostabilitate, creștere economică și dezvoltare. De fapt, susținută de argumente științifice, prezentarea prim-viceguvernatorului BNR s-a axat tocmai pe lipsa unei congruențe între ritmul accelerat al avansului economic și viteza de dezvoltare economico-socială a României. Avem creștere economică, dar nu avem creșterea nivelului de trai, avem o macrostabilitate, dar și instabilitate la nivelul economiei individului, avem avans al PIB, dar păstrăm și o cotă ridicată de sărăcie. Potrivit lui Georgescu, dezvoltarea economico-socială a României este mai lentă decât creșterea economică, evoluțiile macroeconomice favorabile pe ansamblu din ultimii ani nefiind resimțite decât parțial în creșterea nivelului de trai al populației și în îmbunătățirea competitivității economiei. Câteva cauze ale acestei discrepanțe sunt volumul neadecvat al capitalului din economie, precum și vulnerabilitățile structurale îngrijorătoare ale sectorului firmelor. „Viteza și consistența procesului de convergență reală depind, în proporție covârșitoare, de performanțele economiei reale. În economiile confruntate cu o dinamică slabă a ofertei de muncă, așa cum este cazul României, factorul capital are contribuția determinantă (direct sau indirect, prin intermediul factorului total de productivitate) la sporirea PIB potențial”, se arată în prezentarea citată. Potrivit reprezentantului BNR, inițiativa antreprenorială din România este redusă — sectorul companiilor este slab dezvoltat, raportat la dimensiunile pieței autohtone și comparativ cu celelalte țări europene foste socialiste.

O analiză a sectorul firmelor din România arată că acesta este dominat de întreprinderile de mici dimensiuni, multe dintre acestea având probleme serioase privind capitalizarea: 44% nu respectă cerințele legale privind capitalizarea, în vreme ce 42% au capitaluri proprii negative. Georgescu consideră că fermitatea cadrului legislativ este cea mai eficientă modalitate de a asigura disciplina de plată. „Dezvoltarea economică nu este un cadou”, se obține prin acțiunea combinată a inițiativei private și a politicilor publice ale statului, iar „existența unor instituții puternice este cel mai bun indicator al dezvoltării structurale și al capacității unei națiuni de a crea bunăstare pe termen lung”, se arată în prezentarea reprezentantului BNR, care concluziona, printre altele, că „se impune subliniat faptul că noțiunea sustenabilitate trebuie să se refere nu numai la aspectele economice și financiare, ci și la criteriul social – de altfel, dezvoltarea presupune, în prealabil, formularea unui proiect social”.

Pe de altă parte, prezentând „Raportul BNR asupra stabilității financiare – decembrie 2017”, viceguvernatorul BNR Liviu Voinea s-a referit, la rândul său, la vulnerabilitățile care țin de mediul de afaceri. „Atât tensionarea echilibrelor macroeconomice, cât și creșterea îndatorării populației reprezintă riscuri în creștere la adresa stabilității financiare a țării, în mod special în contextul schimbării sentimentului pieței internaționale față de economiile emergente, reflectat prin prima de risc”, dar un alt risc sistemic identificat îl reprezintă disciplina scăzută de plată din economie, „care se reflectă în constrângeri bugetare slabe și în sectorul privat”, a spus el. Aceasta contribuie la adâncirea vulnerabilităților care pot afecta stabilitatea financiară, prin alocarea ineficientă a resurselor, majorarea creditelor neperformante, distorsionarea semnalelor pieţei, crearea unei cvasi-mase monetare cu efecte negative asupra inflaţiei. Potrivit raportului prezentat de Liviu Voinea, principalii factori de risc pentru stabilitatea financiară sunt: subcapitalizarea unui număr semnificativ de companii (276,4 mii de firme au un nivel al capitalului propriu sub nivelul reglementat, din care 268,5 mii de firme au capital negativ); creşterea obligaţiilor restante faţă de bugetul de stat (+5,9% în anul 2016); capacitatea redusă de recuperare a creanţelor comerciale, în special la nivelul microîntreprinderilor, coroborate cu numărul important de firme din portofoliul instituţiilor de credit care nu au trecut printr-un ciclu economic complet; reintrarea fenomenului de insolvență pe un trend ascendent, atât ca număr de firme nou intrate în insolvență (6,1 mii de firme în primele opt luni ale anului), cât și ca volum al neperformanței generate asupra sectorului bancar (volumul creditelor neperformante generate de către firmele în insolvenţă a crescut cu circa o treime, la un miliard de lei); majorarea arieratelor bugetului de stat faţă de sectorul real (+9% în intervalul septembrie 2016 – septembrie 2017, la 223,1 milioane lei).

Oficialul BNR a ținut să precizeze că disciplina scăzută de plată nu este un risc nou, ci o vulnerabilitate recurentă în economia României, fiind însă totodată un „risc distinct și în creștere” din trei motive care îl fac să fie mai periculos astăzi decât altădată: “1. reducerea vulnerabilităților din bilanțul băncilor (prin curățarea portofoliului de credite neperformante) nu are corespondent în reducerea vulnerabilităților din bilanțul firmelor, ceea ce înseamnă că se mențin probleme structurale în economie; 2. vulnerabilitățile din bilanțul firmelor s-au permanentizat chiar și în condiții de creștere economică peste potențial; 3. după încheierea acordului cu Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană, o parte din reformele realizate pe durata acordului în ce privește întărirea disciplinei la plată în economie (în special reducerea arieratelor) au fost inversate.

­« Consumul privat este preconizat să încetinească în 2018, pe măsură ce inflaţia va afecta veniturile disponibile, dar este aşteptat să fie în continuare principalul motor al creşterii (CE). »

Ce spune Comisia Europeană?

„Creşterea reală a Produsului Intern Brut a accelerat în 2017, susţinută în principal de consumul privat. Ritmul de creştere a PIB va încetini dar va rămâne peste potenţial. Consumul privat este preconizat să încetinească în 2018, pe măsură ce inflaţia va afecta veniturile disponibile, dar este aşteptat să fie în continuare principalul motor al creşterii. Mai mult, investiţiile sunt preconizate să crească ca urmare a reluării implementării proiectelor finanţate de fonduri de la UE”, relevă raportul de toamnă al Comisiei Europene. Documentul mai arată că „deficitul bugetar este preconizat să crească ca urmare a majorării salariilor în sectorul public preconizate în Legea salarizării unitare. Ca o consecinţă a relaxării fiscale şi a creşterii decalajului dintre PIB-ul realizat şi PIB-ul potenţial, deficitul structural al României este preconizat să crească de la 2,2% din PIB în 2016 la aproximativ 3,3% în 2017 şi la aproape 4,6% în 2019. În pofida creşterii economice puternice, raportul datorie/PIB ar urma să crească de la 37,6% din PIB în 2016 la 40,5% din PIB în 2019”.

­« Potrivit datelor de la INS, industria este cea care „a împins” cel mai mult pe pedala creșterii economice: industria a sporit cu 7,6% și a contribuit cu 23,2% la formarea PIB. »

Ce spun analiștii străini?

Un semnal de atenționare a venit și de la agenția de evaluare financiară Moody’s, în al cărei raport anual de țară se arată că politica salarială de la București pune în pericol competitivitatea economică a României, dar și accelerează deficitul de cont curent. „Cu toate că România a trecut printr-o consolidare fiscală, politica expansionistă din ultima perioadă a erodat beneficiile aduse de consolidarea care a avut loc după criza financiară mondială. În acelaşi timp, politica macroeconomică prociclică a dus la majorarea rapidă a salariilor, punând în pericol competitivitatea economică şi amplificând deficitul de cont curent”, arată autorul raportului, Daniela Re Fraschini, vicepreşedinte adjunct la Moody’s. Potrivit agenției de evaluare citate, politicile fiscale și economice ale Guvernului de la București contribuie la continuarea avansului economic pe termen mediu, dar sporesc și incertitudinea cu privire la sustenabilitatea creșterii PIB, încetinirea avansului fiind evaluată la circa 5% în 2018. Factorii care vor alimenta creşterea economică, condusă de consumul privat, vor rămâne probabil neschimbați, în condiţiile continuării politicii fiscale expansioniste în 2017-2018. Totuşi, Moody’s susține că reformele structurale limitate, vulnerabilităţile rămase la nivel instituţional şi politicile economice care împiedică investiţiile private mai mari continuă să constrângă potenţialul de creştere pe termen lung al României. Moody’s susține că deficitul bugetar rămâne la 3% din PIB în 2017, dar va depăși cota de atenție în 2018. Un alt semnal a fost transmis și de analiștii Unicredit, potrivit cărora „creşterea economică de peste 5% anticipată pentru anul 2017 ascunde dezechilibre fiscale tot mai mari. Măsuri ad-hoc, majorări de taxe şi reduceri ale investiţiilor publice ar putea menţine deficitul bugetar sub 3% din PIB anul acesta, dar nu şi în 2018”. Potrivit analizei Unicredit, „după mai puţin de 10 ani de la unul dintre cele mai dure programe de austeritate din Europa, guvernul României repetă multe dintre greşelile care au condus la recesiunea severă din 2009-2010”, iar politica fiscală reprezintă „cel mai mare risc” la adresa stabilităţii macroeconomice. „Anticipăm o creştere de doar 1,2% a veniturilor din taxe anul acesta. Mai mult, salariile din sectorul public şi cheltuielile sociale ar putea creşte cu 16,6% în 2017 faţă de 2016. În căutarea unor venituri suplimentare, Guvernul a devenit mai creativ, dar nu neapărat şi mai eficient: 1. a anulat decizii anterioare de relaxare fiscală (cum ar fi supraacciza la carburanţi eliminată în luna ianuarie şi reintrodusă în septembrie-octombrie); 2. a temperat anumite măsuri anunţate anterior (84% din majorarea de anul viitor a salariilor din sectorul public va fi anulată de transferul contribuţiilor sociale în totalitate în sarcina angajaţilor); 3. a transferat bani de la companiile deţinute majoritar de stat (prin repartizarea de dividende din profiturile anului 2016 şi din rezervele societăţilor); 4. a redus cheltuielile pentru investiţii publice cu echivalentul a 1,3% din PIB în comparaţie cu planificarea originală şi 5. a redus rambursările de TVA pentru a compensa – cel puţin temporar – slaba colectare a veniturilor fiscale”, se arată în raportul citat.

Revenind la Comisia Europeană, aceasta aduce în discuție riscul inflaționist: creșteri de prețuri în 2018 și 2019, agravarea deficitului bugetar până la 3,9% în 2018, respectiv 4,1% în 2019. Atenționarea transmisă către Executivul român, în diverse tonuri și prin diferite voci, interne sau externe, nu face decât să sublinieze o idee exprimată simplu de prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu: „Dezvoltarea economică nu este un cadou” pe care Guvernul să-l ofere economiei reale sau pe care economia reală să-l primească fără să opereze reforme structurale.

Societatea trăiește în continuare o contradicție majoră: aceea între avansul spectaculos al PIB și nivelul extrem de scăzut al dezvoltării economice. Sărăcia la cote grave continuă să amenințe o majoritate covârșitoare, firmele sunt expuse unor vulnerabilitățile serioase, corporațiile sunt încă înghețate. Economia crește rapid, dar la fel de rapid crește și neîncrederea în gestionarea acestei creșteri.

de Daniel Apostol

German
Citește articolul precedent:
Închide