Eurodeputatul Siegfried Mureșan: „Avem nevoie de continuitate în reprezentarea României la nivel european, dacă vrem cu adevărat să avem influență acolo”

Politicianul și economistul cu origini germane Siegfried Mureșan s-a născut la Hunedoara, în anul 1981. După absolvirea Academiei de Studii Economice din București, și-a continuat studiile cu un Master în Științe Economice și Management, la Berlin. În 2006, primește o bursă în cadrul programului internațional de stagii al Parlamentului german, iar ulterior devine consilier al președintelui Comisiei pentru Afaceri Europene a Bundestag-ului. În 2009, se mută la Bruxelles, unde lucrează inițial la Parlamentul European, iar doi ani mai târziu obține postul de consilier politic pentru probleme economice și sociale în cadrul Partidului Popular European. În 2014, Siegfried Mureșan candidează cu succes la alegerile europarlamentare, obținând un mandat de cinci ani în Parlamentul European.

V-ați consolidat cariera în afara României, la Berlin și ulterior la Bruxelles, iar în prezent sunteți unul dintre cei mai activi eurodeputați români din Parlamentul European. Care sunt cele mai importante proiec­te în care sunteți implicat?

Într-adevăr, sunt primul europarlamentar român ales negociator-șef al Parlamentului European pentru Bugetul Uniunii Europene din anul 2018 și am realizat de la începutul mandatului până acum 11 rapoarte legislative în calitate de raportor al Parlamentului European și 29 ca raportor din partea Grupului PPE. Aceste rapoarte sunt echivalentul unor legi din Parlamentul României, iar eu, în calitate de coordonator al acestora, am putut să influențez atât poziția Parlamentului European cât și a grupului meu politic cu privire la aspecte importante pentru cetățenii europeni. Spre exemplu, ca negociator-șef pentru Bugetul UE, am obținut creșterea fondurilor europene structurale și de coeziune cu aproape 55%, de la 30 de miliarde de euro la 46 de miliarde de euro față de anul 2017, am obținut cu 12% mai multe fonduri pentru burse Erasmus, am lansat anul acesta Programul DiscoverEU de acordare de bilete gratuite de tren pentru tinerii care împlinesc 18 ani și vor să viziteze Europa. Totodată, am obținut un sprijin mai mare pentru tinerii fermieri și pentru Republica Moldova, mai mulți bani pentru programele care creează locuri de muncă pentru cetățenii europeni, pentru investiții în infrastructură, cercetare, inovare și securitate.

După mai bine de un deceniu de apartenență efectivă la clubul european, România încă dă dovadă de ineficiență la capitolul atragerii de fonduri europene. Care sunt explicațiile și ce măsuri ar trebui luate pentru îmbunătățirea ratei de absorbție?

România a pierdut, oficial, 1,64 de miliarde de euro fonduri europene gratuite alocate țării noastre în Cadrul Financiar Multianual 2007 – 2013. Deși majoritatea programelor operaționale au fost aprobate în anul 2007, sistemele de management aferente acestora nu au fost certificate decât în 2009, făcând astfel imposibilă transmiterea de cereri de rambursare către Comisia Europeană. Acest lucru a rezultat într-o rată efectivă de 0% a absorbției fondurilor structurale pentru anii 2007 și 2008. Din păcate, vedem că aceleași greșeli care au dus la pierderea fondurilor europene în precedentul exercițiu bugetar sunt repetate și în gestionarea fondurilor europene aferente Cadrului Financiar Multianual 2014 – 2020. Astfel, Guvernul României a finalizat acreditarea autorităților de management de abia în a doua parte a anului trecut, adică după 3 ani și jumătate de la demararea actualului cadru financiar. În plus, nu sunt nici în prezent îndeplinite în totalitate condiționalitățile ex-ante prevăzute în Acordul de parteneriat 2014 – 2020, dintre România și Comisia Europeană. Condiționalitățile ex-ante reprezintă măsuri de pregătire a legislației și a instituțiilor pentru o bună utilizare a fondurilor europene. În cazul în care nu îndeplinim aceste condiționalități, Comisia Europeană poate suspenda temporar programele operaționale de finanțare aferente condiționalităților neîndeplinite. Așadar, riscăm să pierdem din nou miliarde de euro din fondurile europene alocate României dacă autoritățile nu dau dovadă de mai mult interes și nu fac mai mult pentru a absorbi acești bani. Măsurile care trebuie luate pentru a accelera absorbția fondurilor europene țin în primul rând de simplificarea procedurilor. Avem nevoie de un sistem electronic de gestionare a fondurilor europene pe deplin funcțional. Trebuie simplificate ghidurile pentru solicitanții de fonduri comunitare și organizate mai multe campanii de informare cu privire la oportunitățile de finanțare pe care Uniunea Europeană le oferă. Acestea sunt câteva măsuri concrete și imediate pe care Guvernul le-ar putea lua pentru a îmbunătăți absorbția fondurilor europene.

Cum se poziționează România în cadrul negocierilor privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și care sunt prioritățile țării noastre după aprobarea viitorului buget al Uniunii Europene?

Comisia Europeană a propus în luna mai o creștere de 8% a fondurilor europene de coeziune pentru România în viitorul buget multianual al UE, de la 25,5 în perioada 2014-2020, până la 27,2 miliarde de euro. Este cea mai mare creștere procentuală a fondurilor europene dintre toate statele membre, în condițiile în care la state precum Ungaria și Polonia s-au înregistrat tăieri mari. Ni s-a propus această creștere deoarece la indicatorii care determină alocările pentru fiecare stat membru stăm mai rău decât alte state membre. Depinde doar de capacitatea României de a se impune în negocierile cu celelalte state membre dacă va primi toată suma propusă. Există și capitole la care situația pentru România nu este la fel de bună și unde trebuie să se opună propunerii inițiale a Comisiei și anume la agricultură. Pentru plăți directe s-a propus aproximativ aceeași sumă ca și în exercițiul anterior – 11,9 miliarde de euro. Este bine că nu s-au propus tăieri, dar trebuie văzut dacă nu e posibilă totuși o creștere a subvenției la hectar pentru România și, mai ales, o apropiere mai mare de subvenția din alte state. De asemenea, România ar trebui să nu accepte propunerile de reducere a anvelopei bugetare pentru dezvoltare rurală. Comisia Europeană a propus o tăiere de 25%, de la 8,2 miliarde euro la 6 miliarde euro a fondurilor pentru dezvoltare rurală. Or tocmai aici intervin problemele, pentru că banii pentru dezvoltare rurală joacă un rol important în satele și comunele românești, care deseori nu au suficiente resurse pentru investiții. Aceste fonduri se utilizează atât de către mediul privat, în afaceri agricole, spre exemplu pentru achiziții de utilaje agricole, dar și de către autorități, pentru dezvoltarea infrastructurii rurale. În orice caz, Guvernul trebuie să demonstreze, în primul rând, că alocarea unor sume similare cu cele din prezent este rațională și se bazează pe o rată de absorbție mare. În al doilea rând, trebuie să ne asumăm, dacă este nevoie, o serie de noi condiții pentru a ne păstra alocările. Și nu în ultimul rând, România trebuie să pună la punct un sistem de alianțe cu țările care beneficiază de politica de coeziune, să aibă răspunsuri, contraargumente pentru statele care vor reducerea acestor politici și să negocieze cât mai eficient.

În plan intern, PIB-ul avansează accelerat, susținut însă de consum, în vreme ce investițiile publice bat pasul pe loc. Este actuala creștere economică sustenabilă pe termen mediu și lung?

Rolul principal al sectorului public este să creeze condiții favorabile pentru ca mediul privat să poată investi în economie și în crearea de locuri de muncă. Locurile de muncă stabile și bine plătite sunt create în principal de sectorul privat, iar eu asta aștept să facă Guvernul României: să pună bazele unui cadru legislativ care să genereze încredere și predictibilitate în rândul antreprenorilor pentru ca aceștia să poată investi în economie. Vedem cum actuala creștere bazată strict pe consum și-a atins limitele și toate prognozele indică o frânare a creșterii economice pentru următorii ani. Am spus-o mereu: nu poți avea o creștere economică pe termen lung dacă nu faci reforme structurale, dacă nu investești în economie și te bazezi doar pe consum. Același semnal de alarmă l-a tras și Comisia Europeană în toate prognozele macroeconomice dedicate țării noastre din ultimul an. Creșterea economică de la începutul anului a fost o creștere artificială a economiei, bazată doar pe încurajarea consumului, care a stagnat brusc în momentul în care consumul nu a mai putut să compenseze lipsa investițiilor în infrastructură, slaba producție internă și lipsa atragerii de investitori. Mai mult, nu poți să ai creștere economică pe termen lung fără stabilitate macroeconomică, iar în prezent, toți indicatorii macroeconomici – inflație, deficit, datorie publică, cursul valutar – arată rău.

Intrarea în spațiul Schengen și aderarea la zona euro – cât de pregătită este România în acest moment pentru îndeplinirea acestor două obiective?

Din cauza inflației și a deficitului, România s-a îndepărtat de zona euro. Vedem cum Guvernul României nu face nimic pentru a apropia România de zona euro, ci, dimpotrivă, țara noastră mai îndeplinește doar unul din cele cinci criterii principale de aderare la zona euro, conform Raportului de convergență privind zona euro publicat în mai de Comisia Europeană. Astfel, România îndeplinește doar criteriul legat de finanțele publice. Nu îndeplinim criteriile legate de stabilitatea prețurilor, de cursul de schimb și de ratele dobânzilor pe termen lung, iar legislația națională nu este compatibilă în întregime cu legislația europeană. Din cele 7 state membre UE care nu sunt încă în zona euro, dar și-au asumat să adopte moneda unică, România este singura care îndeplinește un singur criteriu principal de convergență. Ca o comparație, Bulgaria îndeplinește 3 din 5 criterii privind adoptarea monedei unice, iar Croația, cel mai nou stat membru al UE, îndeplinește deja 4 din 5 criterii. Guvernul României trebuie să își asume un calendar de aderare la zona euro și un plan de acțiuni concret pentru îndeplinirea criteriilor de convergență. Aderarea la zona euro, pe lângă beneficiile pe care le-ar aduce economiei românești, este și o obligație pe care ne-am asumat-o în momentul aderării la Uniunea Europeană. În ceea ce privește aderarea la spațiul Schengen, țara noastră a îndeplinit de mult toate condițiile de aderare. Realitatea este că unele dintre statele membre consideră că pe lângă criteriile tehnice de aderare la Spațiul Schengen, există și o serie de criterii legate de funcționarea statului de drept sau independența justiției. Chiar dacă acest lucru este injust, atacurile fără precedent asupra justiției și a statului de drept din ultima perioadă amână și mai mult discuțiile despre ridicarea MCV și aderarea României la Schengen. Uniunea Europeană nu acceptă pași înapoi în ceea ce privește respectarea statului de drept și independența justiției. Astfel, România se îndepărtează și de momentul în care va deveni membră a zonei Schengen și în care punctele de control de la frontiere vor dispărea. Eu vreau ca România să adere cât mai curând la Spațiul Schengen, conștient fiind de avantajele pe care le-ar aduce cetățenilor români, dar și datorită reducerii costurilor pentru operatorii economici din România.

La 12 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, vom prelua, la 1 ianuarie 2019, Președinția Consiliului UE, pentru un semestru. Care sunt mizele și provocările pentru România, în această postură?

Mereu când un stat preia pentru prima dată președinția Consiliului Uniunii Europene, este un motiv de mândrie pentru statul respectiv. Președinția română va constitui cel mai bun prilej pe care-l avem pentru a pune toată România pe harta UE, de aceea este foarte important să nu irosim această oportunitate. Pregătirea este esențială, căci România va avea ocazia să pună o serie de teme de interes pentru țara noastră pe agenda europeană. Cred că este cea mai bună oportunitate pe care o avem de a influența agenda Uniunii Europene. Practic, cele șase luni în care vom deține președinția vor fi perioada în care toată Europa se va uita spre noi mai mult decât s-a uitat vreodată de la data aderării noastre. Președinția română va fi marcată de momente cheie pentru viitorul Uniunii Europene. În primul rând, pe 30 martie 2019 va avea loc ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, iar România va trebui să gestioneze acest proces. Din păcate, Brexitul va avea un efect disruptiv, existând riscul ca atât cetățenii europeni din Marea Britanie să fie afectați, dar și companiile europene care au furnizori sau consumatori în Regatul Unit. De aceea este foarte important să avem un acord privind Brexit și o perioadă tranzitorie care să ofere predictibilitate pentru companiile europene. Iar în contextul în care Marea Britanie va părăsi Piața Internă a UE, antreprenorii europeni trebuie să fie cât mai puțin afectați de noua relație dintre Londra și Bruxelles. România, în calitate de stat care va deține Președinția Consiliului UE, va avea un rol important atât în finalizarea procedurilor privind Brexit, cât și în demararea discuțiilor privind viitorul acord între Marea Britanie și Uniunea Europeană. În al doilea rând, în timpul Președinției României vor avea loc alegerile europarlamentare. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că activitatea care în mod normal se desfășura în decursul a șase luni de zile, acum va fi comprimată în primele trei luni și jumătate ale anului 2019. De aceea, România trebuie să fie bine pregătită pentru a face cât mai multă muncă legislativă astfel încât să încheie negocierile pe cât mai multe dosare importante la nivel european.

Tot anul viitor au loc și alegeri europarlamentare. Care sunt planurile de viitor ale politicianului Siegfried Mureșan? După aproape 10 ani petrecuți în structurile de conducere de la Bruxelles, considerați că, la un moment dat, ar putea fi și Bucureștiul o platformă optimă pentru promovarea proiectelor pe care sunteți interesat să le dezvoltați?

Cred că avem nevoie de omul potrivit la locul potrivit. Calitățile de care ai nevoie pentru a reprezenta bine țara noastră în Europa sunt altele față de calitățile de care ai nevoie pentru a fi un bun primar, un președinte de Consiliu Județean, un bun parlamentar la București. Eu cred că România și cetățenii români au cel mai mult de câștigat prin prezența mea în Parlamentul European. În plus, avem nevoie de continuitate în reprezentarea României la nivel european, dacă vrem cu adevărat să avem influență acolo. Agenda mea este una europeană. Voi susține și de acum înainte exact ceea ce am susținut până acum: o Europă mai aproape de cetățeni, care să le ofere siguranță și bunăstare, care să sprijine dezvoltarea unei economii mai competitive, prin sprijinirea antreprenorilor, a investițiilor în cercetare, în infrastructură, într-o educație de calitate și printr-o guvernare care pune cetățeanul pe primul loc. Acesta este motivul pentru care voi candida la alegerile de anul viitor.

La sfârșitul lunii iunie ați organizat, la Parlamentul European, o expoziție dedicată minorității germane din România. Care sunt semnificațiile acestei manifestări și ce rol joacă minoritatea germană în dezvoltarea relațiilor bilaterale româno-germane?

Am organizat această expoziție pentru a arăta că România este un exemplu de urmat în Europa în ceea ce privește buna conviețuire între comunitățile etnice și respectarea drepturilor minorităților. Este o conviețuire care datează de secole și cu care noi, ca țară, avem de ce să ne mândrim. Am vrut să arăt că buna conviețuire româno-germană se regăsește atât la nivelul comunităților, dar și în cultură, artă, gastronomie și învățământ. Relațiile bilaterale dintre România și Germania au beneficiat, de-a lungul timpului, de avantajul unei legături solide reprezentată de minoritatea germană din România, precum și de etnicii germani și români stabiliți în Germania. Datorită acestui lucru, relația de prietenie cu Germania s-a făcut resimțită în cele mai variate sectoare ale societății: învățământ, dezvoltare, investiții, cultură. S-a pus accent pe susținerea învățământului în limba germană, pe dezvoltarea învățământului profesional în sistem dual prin crearea unor parteneriate solide între sistemul de învățământ și companiile private, pe protejarea patrimoniului construit și a moștenirii culturale bogate a minorității germane și nu numai.

Interviu de Ioan Dornescu

German
Citește articolul precedent:
Adevărata provocare a României: forța de muncă

Dacă vrem să înțelegem cum evoluează economia unui stat este util să observăm dinamica pieței forței de muncă, aceasta oferind...

Închide