Femeile în business

Andreea Paul
Andreea Paul, președinte INACO

„România are un potențial semnificativ de femei cu experiență profesională și managerială demonstrată, pentru a ajunge la nivelul de 40% propus de Uniunea Europeană, spre a fi atins până în 2020”, afirmă Virginia Oțel, vice-președinte Women on Boards, PWN România, citată de csrreport.ro. PWN Global este o asociație non-guvernamentală prezentă în 24 de orașe din lume, are peste 3.500 de membri, 90 de naționalități și este într-o continuă expansiune la nivel internațional. În România, asociația a luat naștere în 2011 și are în prezent peste 160 de membri activi, în peste 20 de industrii. Este o asociație dinamică, cu 55% membre din companii în poziții de management și 45% antreprenoare, în care transferul de bune practici și experiențe personale este o preocupare permanentă. Printre obiectivele PWN România se regăsesc dezvoltarea potențialului profesional al femeilor, promovarea acestora în poziții de conducere și susținerea antreprenoarelor și a aspirantelor către antreprenoriat. Potrivit csrreport.ro și revistei Cariere, care citează datele expuse într-o conferință de specialitate, ponderea femeilor în consiliile de administrație și de supraveghere ale celor mai mari companii listate la Bursa de Valori București este cam la jumătate față de media Uniunii Europene (20% în anul 2014, conform datelor Comisiei Europene). Ponderea femeilor în rândul celor 79 de companii românești listate se păstrează sub 20% (ba chiar sub 15%), mult sub nivelul de 40% prognozat până în 2020, în cadrul UE. Această tendință este opusă celei din UE, unde ponderea femeilor în Consiliile de Administrație și Supraveghere crește simțitor, media ajungând la 20%, iar țări precum Franța, Letonia, Finlanda și Suedia au o reprezentare în jur de 30% a femeilor. Totodată, state precum Islanda și Norvegia se laudă cu un nivel de participare a femeilor în structurile de conducere de 45%, respectiv 38%. Această evoluție pozitivă în Europa se datorează implementării unor măsuri legislative, ca urmare a conștientizării, la nivelul factorilor de decizie, a impactului pozitiv al diversității de gen asupra performanței economice a companii­lor.

„România trebuie să respire cu ambii plămâni, nu doar cu unul”,  interviu cu Andreea Paul, președinte INACO
Ce atribute putem da mediului de afaceri feminin?

Prospețime, dinamism, curaj, inovație, seriozitate, responsabilitate socială. Anul trecut, 163 de milioane de femei și-au deschis propriul business în 74 de economii ale lumii, alături de alte 111 milioane de femei care conduceau afaceri existente în anul 2016. O arată proaspătul Raport global al antreprenoriatului feminin (GEM Women’s Entrepreneurship Report 2016/2017). Asta înseamnă o creștere cu 10% a ratei antreprenoriale feminine globale față de raportul anterior din anul 2015 și o diminuare a decalajului de gen antreprenorial cu 5%. 

În cinci economii ale lumii, analizate în acest raport, contribuția femeilor la antreprenoriat este mai mare sau egală cu cea a bărbaților. E vorba de Indonezia, Filipine, Vietnam, Mexic și Brazilia. La polul opus, țara cu cea mai mică pondere a antreprenoriatului feminin este Iordania. 

În țările cele mai dezvoltate ale lumii, femeile reprezintă circa 60% din antreprenoriatul masculin, iar la fiecare 10 afaceri noi deschise de femei avem și 2 ieșiri de pe piață. Surpriza plăcută a fost să găsesc în acest raport dovada că înclinația antreprenoarelor spre afaceri inovative este cu 5% mai mare decât în cazul domnilor antreprenori. Tot în categoria țărilor dezvoltate, doar o cincime dintre antreprenoare vând peste 25% clienților internaționali.

Înclinația spre internaționalizare a antreprenoarelor variază fenomenal în lume, de la sub 1% în Brazilia sau Vietnam, la peste trei sferturi din antreprenoriatul feminin din Emiratele Arabe Unite sau peste jumătate în Arabia Saudită. 

În fine, sunt multe detalii extrem de interesante de parcurs în acest raport legate de progresele, problemele și paradoxurile antreprenoriatului feminin, dar mai ales de acțiunile de politică publică care se impun. Cel mai vizibil paradox este că participarea antreprenorială a femeilor scade pe măsura nivelului de dezvoltare economică mai mare a țărilor lumii. 

Cum poți caracteriza prezența femeilor în mediul economic românesc, atât în mediul antreprenorial, cât și corporatist?

Un motor nou de creștere economică. O forță economică. Din ce în ce mai vizibilă și mai responsabilă. Muncă. Poveste de anduranță. Succes. Șansa la reducerea sărăciei. 

Peste o treime din antreprenoriatul românesc este de genul feminin. Dacă ne raportăm la totalul populației feminine din România, atunci putem spune că rata antreprenoriatului feminin se ridică la 7,5% (peste media Europei și Asiei Centrale, de 6,3%), jumătate însă din rata antreprenoriatului masculin. 

Despre apariția și dezvoltarea clasei antreprenoriale feminine am vorbit mult în volumul pe care l-am coordonat și publicat anul trecut la Editura Polirom, numit chiar „Forța economică a femeilor” și care include mărturiile autentice ale doamnelor care au reușit să pună aripi visurilor lor antreprenoriale. Munca, succesul și visul sunt cele trei borne care domină povestirile lor. Sunt cuvintele cele mai des folosite în mărturisile antreprenoarelor din România. 

De ce nu avem mai multe femei la nivel de decizie economică și politică în conducerea statului și ale instituțiilor, organelor și organismelor de stat?

Din cauza inerțiilor misogine, dar și al sindromului „eu nu pot” ce ține de încrederea în sine. Asta face să ne situăm pe al treilea loc de la coada clasamentului european în ultimul „Raport al egalității de șanse dintre femei și bărbați”, publicat de Comisia Europeană în martie 2017. Participarea egală a femeilor și bărbaților la decizia publică este o chestiune de justiție socială, de respect pentru drepturile fundamentale și de bună guvernare. Atât timp cât femeile reprezintă peste 51% din populația României, o reprezentare egală a femeilor și bărbaților ar însemna întărirea democrației. Țări precum Franța sau Spania au introdus în legile proprii, chiar și în Constituție în cazul francezilor, principiul egalității perfecte de gen în vârful Guvernului. Dar nu doar ele. Un număr de 15 țări europene au legiferat cotele de gen. România încă nu. Proiectele mele de lege depuse în anul 2016 pentru introducerea cotelor de 30% pe listele alegerilor parlamentare și locale zac nedezbătute în Parlament, în pofida semnăturilor de susținere pe care ­le-am obținut din partea tuturor partidelor parlamentare la vremea aceea. 

Subreprezentarea femeilor în deciziile private din marile companii listate este mult mai gravă decât în spațiul public: 5,7% femei CEO și 23,9% femei în board-urile companiilor în UE. România se situează sub jumătatea mediei europene cu 10,1% femei în board-urile companiilor listate, al patrulea stat european de la coadă. Germania a impus cote de gen chiar și în cazul companiilor listate la bursă și calendare ferme anuale pentru atingerea țintelor minimale în sectorul privat de 40%. 

Comisia Europeană, de pildă, a cofinanțat în octombrie 2016 proiectul „The European Women on Boards Network (EWoB)” pentru a le crește vizibilitatea, dar și ca o platformă de cunoaștere, de resurse și de experiențe proprii, de programe de guvernanță corporatiste prietenoase cu principiul egalității de șanse și de gen. A mai apărut recent un toolkit util numit ME-TOTEM pentru pozițiile executive senioare, cu un program de mentorat special „Ready-for-Board Women Pipeline Mentoring Programme” pentru cele cu MBA. 

Cum crezi că se manifestă discriminarea de gen în mediul de afaceri? Cât de mult mai trăim într-o „lume a bărbaților” când este vorba de zona economică?

Pe lângă cele discutate deja, mai apar diferențe salariale în funcție de genul angajatului pentru același loc de muncă – alt indicator reper al economiei de gen. Acest decalaj salarial se ridică undeva la 6% în România în favoarea bărbaților și este unul dintre cele mai mici din UE. Nu mai e mult până vom reuși să depășim chiar și aceste bariere și până vom răsplăti egal performanța la muncă egală, indiferent de gen. 

În zona pensiilor, decalajele de gen sunt mult mai accentuate la noi și se vor corecta greoi, în decenii bune. 

La fel și din perspectiva violenței de gen, care antrenează costuri economice care se ridicau la 6% din PIB-ul României în anul 2014, conform estimărilor Institutului European al Egalității de Gen, adică peste 10 miliarde euro. Am mai vorbit despre toate aceste trei aceste subiecte în spațiul public. Am organizat chiar luna aceasta o dezbatere publică a INACO și Touched România despre restartul economic și social al femeilor în dificultate, despre economie și iubire, despre motivare, networking și mentorat, alături de femei de afaceri de succes și de femeile care au avut forța să pună punct violenței domestice. 

Ce stimulente trebuie oferite societății românești pentru ca ea să încurajeze dezvoltarea femeilor în business?

Comisia Europeană a adoptat un „Plan de Acțiune pentru Antreprenoriat 2020. Relansarea spiritului de întreprindere în Europa”, special dedicat antreprenoriatului feminin și a invitat statele membre să vină cu strategii naționale pentru antreprenoriatul feminin. Am dezbătut și acest plan în volumul meu. Pe lângă multe alte inițiative naționale de profil, pe care le-am detaliat în partea a II-a a volumului Forța economică a femeilor: Politici publice internaționale suport pentru antreprenoriatul feminin – 10 modalități prin care statele lumii susțin succesul economic al femeilor. 

Dezvoltarea culturii antreprenoriale feminine este un proces de durată, care însoțește schimbarea rolurilor sociale asumate de femei și alimentarea încrederii în sine. Cele mai mari obstacole specifice vin dinspre responsabilitățile familiale, lipsa resurselor financiare necesare pentru startul în afaceri, lipsa expertizei administrative sau manageriale, în general a modelului cultural tradițional al femeii în unele regiuni – mai degrabă de îngrijitoare și prestatoare de servicii neremunerate în folosul familiei. Astăzi, româncele au a treia cea mai mică rată de ocupare din UE, de 59%. Asta înseamnă că 4 din 10 femei azi nu sunt încadrate în forme de muncă salariată oficial. De la aceste realități trebuie să pornim. 

În definitiv, valoarea antreprenoriatului feminin pentru economia noastră este recunoscută, dar nu există o strategie concretă pentru obstacolele care trebuie depășite pentru stimularea culturii antreprenoriale în rândul femeilor, luând în considerare nevoile, motivațiile și condițiile lor specifice. Am avut programul de succes SRLD al tinerilor debutanți în afaceri, de redactarea și adoptarea căruia m-am ocupat personal în anul 2011, iar până anul trecut femeile au fost beneficiarele majoritare. Anul acesta a fost amputat, în pofida celor mai buni indicatori de eficiență și rezultate, de utilitate a cheltuirii banului public, dintre toate programele publice active suport dedicate antreprenoriatului. Programul mai vechi, „Femeia Manager”, a fost un fiasco total din cauza subfinanțării sale cronice și a avut un impact economic și social infim. Povara administrativă și accesul la finanțare continuă să aibă impact negativ asupra spiritului antreprenorial românesc. 

Trei programe publice cadru cred că sunt necesare într-o strategie integrată dedicată antreprenoriatului feminin în zona industriilor culturale și creative, a tehnologiilor ecologice și a economiei digitale – trei sectoare cu un potențial ridicat de dezvoltare și promovare. Femeile au un potențial uriaș creator și inovator, ceea ce mă face să recomand aceste domenii mai profitabile. Un rol important l-ar putea avea investițiile în potențialul informatic al femeilor și în transformarea digitală a economiei. Utilizarea calculatorului și a internetului prezintă o atracție egală pentru femei și bărbați, dar continuăm să ne situăm pe ultimul loc în UE la ambele aspecte și la ambele genuri. 

Prin urmare, sunt necesare reglementări inteligente, creative, inovatoare și o legislație simplă pentru a capacita economic femeile, pentru a stimula înființarea de noi firme și locuri de muncă, pentru a genera mai multă valoare și bogăție, cu responsabilitate. Nu doar în sfera antreprenoriatului tradițional, ci și cel social, care poate aduce contribuții mari comunităților și care are efecte multiplicatoare asupra antreprenoriatului tradițional. 

Cum îți explici slaba prezență a femeilor la nivelul Guvernului sau altor instituții centrale?

Incapacitatea decidenților de a înțelege beneficiile prezenței echilibrate de gen la nivel înalt, fie că este vorba de Guvern, Parlament, instituții centrale sau bănci centrale. Vecinii noștri bulgari au de pildă 57% femei în board-ul băncii naționale, Franța are 45%, Polonia – 17%. Noi – 11%. Despre forța politică a femeilor am scris în volumul pe care l-am publicat în anul 2011, cu multe argumente și politici publice inclusive. 

Din perspectiva INACO, ce trebuie să se întâmple pentru ca prezența femeilor în business să fie un factor de dezvoltare economică și de sporire a competitivității?

Să avem și noi un oraș în topul primelor 50 de orașe favorabile antreprenoriatului feminin, cel puțin așa cum apare Varșovia polonezilor, pe locul 35 în anul 2017. 

Asta înseamnă să construim un ecosistem favorabil antreprenoriatului în general, care să îmbine aspirațiile, abilitățile și atitudinile antreprenoarelor cu perspectiva dinamică a „încearcă și nu-ți fie frică de eșec, dacă ai greșit ia-o de la capăt…”, la care răspund pozitiv atât sistemul de învățământ, structura pieței, infrastructura, sistemul de cercetare-dezvoltare-inovare, sectorul financiar, corporatist și guvernamental. 

INACO este un astfel de agent al schimbării – o inovație instituțională centrată pe o comunitate de 30 de profesioniști – prin analizele, soluțiile, acțiunile, network-ul și trainingurile sale dedicate competitivității. Estimările noastre arată că o îmbunătățire a ecosistemului antreprenorial cu 10% ar putea adăuga cel puțin 60 de miliarde de euro la PIB-ul României (folosind metodologia GEDI 2017), iar diminuarea decalajelor de gen în economie la nivelul celor mai bune practici europene ne-ar aduce un plus de 30 de miliarde de euro la PIB până în anul 2025 (aplicând metodologia Mc’Kinsey 2015). 

INACO a propus prin brațul său „Generator de Competitivitate” soluții pentru facilitarea internaționalizării afacerilor românești și pentru diminuarea costurilor și perioadelor de brevetare a invențiilor românești, iar prin brațul său  „ICOTI – Inițiativa pentru Competitivitatea Tinerilor” câteva programe utile tinerelor, fie că e vorba de Ora de economie, fie de Primii pași în antreprenoriat, Academia de Voluntariat sau Academia de Mentorat. De ce? Pentru că avem astfel de femei antreprenoare creative membre INACO care pot deveni mentori pentru debutantele în afaceri. E vorba de Bibiana Stanciulov, Mihaela Tudor, Magda Bei, Daniela Palade Teodorescu, dar nu numai.  La nivelul acțiunilor de pe teren, INACO este partenerul Elite Business Women cu care mergem la Sibiu, pentru o primă întâlnire și dezbatere cu mediul de afaceri local sibian de genul feminin. De altfel, Bianca Tudor, generatoarea acestei inițiative, este membră INACO.   

 

Sociolog Bibiana Dolores Stanciulov, director general Sonimpex Topoloveni

Eu, ca antreprenor român, am reuşit să promovez tot ceea ce se poate obţine mai bun în România, în industria alimentară, acceptând toate riscurile financiare şi de sănătate, într-un stat în care demagogia este „arma” de bază. Indiferent de  ostilitatea autorităţilor, perseverenţa, creativitatea și corectitudinea vor fi mereu învingătoare. Am reuşit să demonstrez că în fabrică se pot obţine Alimente Funcţionale cu o calitate superioară celei obţinute în propria gospodărie. Eliminarea zahărului şi a conservanților din fabrică este o premieră internaţională şi se poate defini drept cea mai performantă competitivitate; dulceţurile noastre fără zahăr adăugat au fost multiplu premiate la Institute Internaţionale de Gust și Calitate. Iubim şi respectăm tradiţia noastră românească şi am evidenţiat-o prin promovarea internaţională a reţetei – din anul 1914 – a Magiunului din prune Topoloveni, lângă care am dezvoltat toate produsele noastre, 100% naturale, obţinute numai din ingrediente româneşti. Dulceţurile Topoloveana au statut de Brevet de Invenţii Internaţionale. Scopul nostru, al meu personal şi al societăţii pe care o coordonez – Sonimpex Topoloveni – a fost, dintotdeauna, să facem cunoscută România ca ţară în care prin Competitivitate reuşim o dezvoltare sănătoasă.

Bianca Nicoleta Tudor, antreprenor, fondator Elite Business Women & Consultant în branding

Competitivitatea din punctul meu de vedere reprezintă progres. Cred în autenticitate, așadar iubesc provocarea competiției! Românii încă mai cred că cineva le fură ideile geniale și ei nu au noroc în afaceri. Competiția mă motivează și mă determină să caut noi soluții, pentru a rămâne în piață și pentru a-mi păstra clienții. Soluții atât pentru business-ul meu, cât și pentru reglementarea legislativă a unui mediu de afaceri competitiv, Elite Business Women și INACO, reprezentând două dintre cele mai active comunități, generatoare de schimbări necesare performanței, prima ca o societate privată dedicată femeilor de afaceri, a doua ca un think-tank dedicat competitivității.

de Daniel Apostol

German
Citește articolul precedent:
Monika Puiu
Monika Puiu – o austriacă își pune amprenta pe agricultura românească

Team Advantage Austria Bucharest Monika Puiu face parte din grupul pionierilor economiei austriece din România. Este activă în România din...

Închide