Furtună scumpă într-un pahar cu apă

În cea mai recentă afacere politico/financiară, mărul discordiei l-au constituit activele considerabile, administrate de fondurile private din așa-numitul pilon al doilea al sistemului asigurărilor de pensii. Aproape 6,9 milioane de asigurați plătesc în prezent 5,1% din venitul lor brut către una dintre cele șapte asigurări; aceasta le investește banii și îi plătește la momentul împlinirii vârstei de pensio­nare. Altfel decât în sistemul pay-as-you-go utilizat de sistemele publice de pensie, în acest pilon al doilea fiecare asigurat are contul său individual, iar contribuțiile și câștigurile obținute de sumele investite se acumulează în acest cont. La introducerea sistemului, contribuția la asigurările obligatorii de pensii administrate private era de două procente, ea urma să crească apoi anual cu 0,5% și să ajungă în 2016 la șase procente. Ideea era, la fel ca în multe state europene, de a introduce și o componentă privată a asigurării de pensie. Doar că atunci când contribuția totală la asigurările de pensie rămâne constantă, orice creștere a plasamentelor în pensiile private înseamnă automat mai puțini bani pentru sistemul public. Din acest motiv, mai multe guverne au suspendat temporar regulile. Doar că așa, asigurații au pierdut contribuții totale de cinci miliarde de lei, care ar fi adus randamente de un miliard de lei, după cum estimează Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România
(APAPR).

Radu Crăciun, director general al companiei de asigurări BCR Pensii a recomandat la finele lunii martie, pe blogul său, ca decidenții din România să nu se lase tentați de modelul din Polonia și Ungaria, unde guvernele au naționalizat pracic activele fondurilor private, pentru a acoperi pe termen scurt găuri din buget. În Ungaria, guvernul lui Viktor Orban a luat mai multe măsuri, prin care a transferat echivalentul a 12 miliarde de euro din pilonul al doilea în primul pilon, adică în sfera asigurărilor publice de pensii. Polonia desfășoară în prezent un proiect de reformare a sistemului, în cursul căruia aproximativ 75% din activele pilonului doi vor trece în pilonul trei (adică asigurarea privată voluntară), iar 25% vor merge înspre primul pilon.

În timp ce Crăciun, unul dintre cei mai marcanți macroeconomiști din spațiul public, s-a limitat la exprimarea acestor idei, Cătălin Predoiu, un politician liberal de top, a mers mai departe de atât. Într-un mesaj pe rețeaua socială Facebook, el a avertizat la 1 aprilie că în culisele Guvernului social-democratului Sorin Grindeanu s-ar discuta tot mai intens despre naționalizarea pensiilor private – cu o astfel de măsură s-ar încerca compensarea deficitelor bugetare, a afirmat Predoiu. Citând un model matematic al grupului de reflecție Expert Forum, Predoiu avertiza în legătură cu consecințe dramatice: dacă s-ar proceda la naționalizare, pensia medie ar ajunge în anul 2040 la doar 17% din salariul mediu, scria el pe Facebook. Ulterior, textul a fost trimis și sub forma unui comunicat de presă oficial al liberalilor.

Situația a luat amploare însă în momentul în care fondul olandez de pensii NN, cel mai mare actor din cadrul pilonului al doilea (1,93 de milioane de asigurați cu active administrate de 12,3 miliarde de lei și o cotă de piață apropiată de 37 de procente – potrivit datelor ASF de la finele lui martie 2017), a folosit un ton oarecum mai alarmist într-o comunicare trimisă clienților: ar fi existat în ultimele săptămâni discuții despre o eventuală decizie privind naționalizarea activelor administrate de fondurile private de pensii în cadrul pilonului al doilea; drepturile asiguraților ar putea fi afectate prin deciziile politice de pildă, unele privind înghețarea contribuției la un anumit procent din venitul brut, încetarea totală sau parțială a transferurilor în pilonul al doilea sau naționalizarea sumelor aflate în conturile individuale. NN promitea în scrisoarea din 11 aprilie să facă tot ce-i stă în putință ca să protejeze drepturile de proprietate ale asiguraților asupra respectivelor sume.

Politicienii coaliției s-au setat pe regim de criză. Fostul ministru al Finanțelor Eugen Teodorovici, în prezent șeful Comisiei pentru buget și finanțe din camera susperioară a Parlamentului de la București, a cerut imediat lămuriri de la actualul ministru al Finanțelor, Viorel Ștefan – ar fi periculos să lași asemenea zvonuri în circulație fără a le dezminți sau măcar a spune clar dacă cineva se gândește la asemenea concepte, a opinat Teodorovici.

Ministrul Finanțelor dezmințise însă o asemenea intenție imediat după ce Crăciun și Predoiu își publicaseră textele în online. A discuta despre așa ceva ar fi o aberație, spunea Ștefan: pilonul întâi, sistemul public de pensii, s-ar afla într-un proces de consolidare, de aceea sarcina de transfer de la bugetul de stat pentru compensarea deficitelor fondului de pensii s-ar fi diminuat chiar.

Pe 12 aprilie, după comunicarea NN, el a repetat dezmințirea: ar fi de neînțeles motivul pentru care o companie de asigurări răspândește informații incorecte, care ar duce la performanțe negative; nu ar exista vreo rațiune politică sau economică de natură să justifice o astfel de decizie. Dată fiind gravitatea afirmațiilor, ministrul ar fi luat legătura cu ASF, solicitând lămurirea situației cu managerii implicați, a menționat Ștefan.

În aceeași zi, și ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, în a cărei arie de responsabilitate intră sistemul de pensie, a negat existența unei abordări pe linia naționalizării. Afirmația ar fi o prostie, a spus ea postului de știri România TV.

Apoi, ASF a comunicat că nu există și nu au existat discuții oficiale pe tema naționalizării activelor asigurărilor private obligatorii din pilonul al doilea; comunicatul fondului de pensii NN ar fi excesiv și neavenit, pentru că pe baza unor zvonuri sau declarații politice nu se pot aduce teme în discuția cu consumatorii. Pentru autoritate nu se întrevede niciun motiv posibil pentru o eventuală decizie de naționalizare a pilonului al doilea, a mai menționat apoi ASF.

NN a bagatelizat ulterior comunicatul către clienți – nu ar fi fost vorba de o avertizare, ci doar de o simplă informare, având în vedere numeroasele întrebări transmise fondului în zilele trecute în contextul dezbaterii publice pe tema respectivă.

Tonul cel mai dur l-a folosit însă șeful Partidului Social-Democrat (PSD), Liviu Dragnea: zvonul ar fi fost pus în circulație de șeful Autorității de Supraveghere Financiară, Mișu Negrițoiu, conștient că Parlamentul avea de gând să destituie conducerea instituției, Guvernul ar trebui să ceară explicații de la ambasada Olandei și de la guvernul de la Haga; olandezii poate că s-au supărat că nu le merge afacerea cu corvetele*; așa ceva nu ar fi fost posibil în Olanda; NN să procedeze de o asemenea manieră doar într-o colonie olandeză, s-a aprins Dragnea într-un talk-show la televiziunea de știri Antena 3. El a mai menționat un plan prin care Comisia Europeană ar urma să fie determinată să declanșeze procedura de deficit excesiv împotriva României încă înainte de finele anului. În acest scop s-ar răspândi zvonuri că Guvernul nu are bani pentru creșterea de pensii și salarii, a spus Dragnea. El nu a dorit totuși să explice cine se află în spatele acestui plan.

Pe 13 aprilie, prim-ministrul Sorin Grindeanu anunța că Guvernul analizează inclusiv măsuri legale împotriva companiei de asigurări NN. Nu se poate ca cineva să se joace cu asemenea zvonuri, cine merge cu asemenea teme în public și generează neîncredere, trebuie să și plătească, a atras atenția premierul.

Cel târziu la acel moment se contura destul de clar că afacerea urma să aibă și consecințe concrete.

Și într-adevăr: ASF a stabilit doar câteva ore mai târziu o amendă record pentru NN – 750.000 de lei, 1% din capitalul social al societăți. ASF a retras și licența directoarei generale a companiei NN Pensii. În plus, ASF a decis verificări și la BCR Pensii, al cărei director general Radu Crăciun declanșase întreaga discuție prin comentariile publicate pe blogul propriu. Consiliul ASF, reunit în ședință specială, a luat deciziile cu unanimitate de voturi.

O organizație a asiguraților, Asociația Participanților la Fondurile de Pensii și la Fondurile de Investiții (APFFPI) a criticat într-o scrisoare către ASF modul în care aceasta a acționat împotriva NN: asociația ar fi surprinsă de sancțiunea extrem de dură, iar abia asemenea sancțiuni disproporționate ar avea potențialul să afecteze negativ piața pensiilor și interesele viitorilor pensionari.

_______

* Aluzie la o afacere din domeniul înzestrării forțelor armate: România urma să cumpere cu 1,6 miliarde de euro patru corvete, pe care trebuia să le construiască șantierul naval olandez Damen la Galați. Viitorul acestei tranzacții, inițiată sub fostul guvern al lui Dacian Cioloș, este însă incert, pentru că actuala coaliție majoritară PSD-ALDE are anumite rezerve. (de Alex Gröblacher)

German
Citește articolul precedent:
RWE a preluat portofoliul de clienți ai Fidelis Energy

Consiliul Concurenței a autorizat tranzacţia prin care RWE Energie, parte a grupului german de utilități RWE, a preluat portofoliul de...

Închide