Publicația de business germano-română DeBizz Magazine a continuat seria de evenimente programate în acest an cu Healthcare Business Forum, care a fost organizat online, pe platforma ZOOM. Aflată la prima ediție, conferința dedicată industriei medicale din România s-a desfășurat miercuri, 22 iulie, și a fost moderată de jurnalistul economic Daniel Apostol.

Evenimentul a reunit în panelul de speakeri atât reprezentanți ai autorităților, cât și antreprenori și manageri din mediul privat, și a vizat realizarea unei radiografii a industriei medicale din România, în contextul celei mai mari crize globale de sănătate din ultimul secol.

Pandemia a expus nu doar vulnerabilitățile sistemului de asistență medicală, ci a dezvăluit, de asemenea, o flexibilitate, adaptabilitate, o cooperare și o inovație fără precedent din partea actorilor implicați. Discuțiile din cadrul dezbaterii au evidențiat strategiile urmărite de investitori pentru adaptarea business-ului la provocările perioadei actuale și identificarea oportunităților de dezvoltare, generate de tendințele de transformare a sistemului medical, precipitate de criza COVID. În noul context, acțiunile orientate către simplificarea produselor și proceselor, în paralel cu eficientizarea sistemului și utilizarea la scară largă a noilor tehnologii devin elemente definitorii pentru evoluția industriei și a piețelor de profil.

Evenimentul a debutat cu o intervenție din partea Ambasadorului Republicii Federale Germania în România, E.S. Cord Meier-Klodt, care a adresat un mesaj de susținere organizatorilor și participanților la conferință. „Ați ales tema aflată în prim-planul dezbaterilor publice: sănătatea, sistemul de sănătate, precum și industria medicală. Mesajul este clar: trebuie să tragem învățămintele care se impun din criză, să devenim mai buni decât am fost la începutul ei. Asta înseamnă să constituim rezerve și să fim pregătiți, și nu doar pentru criza de ieri sau pentru cea de acum, ci, pe cât posibil, pentru criza de mâine”, a spus ambasadorul. În opinia sa, România joacă, în acest context, un rol deosebit de important, de hub pentru bunuri medicale și pentru alte state din Europa. „Putem privi criza și ca pe o oportunitate pentru economie. Antreprenorii inspirați se pregătesc acum pentru vremurile de după criză și trag învățămintele care le permit să îmbunătățească fluxurile economice, să devină mai eficienți, se digitalizează, sau, cum ne place să spunem, găsesc în fiecare criză și o oportunitate”, a adăugat E.S. Cord Meier-Klodt.

Liviu Rogojinaru, Secretar de Stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, a evidențiat importanța accesării banilor europeni de către firmele românești, în contextul în care România a obținut fonduri însumând aproape 80 de miliarde de euro după negocierile de la ultimul Consiliu European. „Trebuie spus un lucru: Comisia Europeană a anunțat foarte clar, încă de anul trecut, că perioada următoare, 2021-2027, va avea o componentă foarte importantă pe partea de artificial intelligence, de inovație, de tot ce înseamnă new technology. Vom face tot ce vom putea noi, ca Guvern, să ajutăm cât mai mult firmele care vin din această direcție sau care merg către această direcție. Cu colegii de la Ministerul Fondurilor Europene, exact despre asta discutăm, cum putem să facem să ajutăm în special firmele care sunt inventive, inovative. (...) Din septembrie vor fi probabil primele momente de reviriment, dar este clar că 2021 și 2022 vor fi anii de bătălie. Și aici ține numai de noi și de firmele românești, cât de deștepți vom fi să ne mișcăm foarte repede să putem accesa acești bani, să avem proiecte”, a spus oficialul. În opinia sa, cea mai mare amenințare pentru companii în următoarea perioadă este legată de blocajul și scăderea comenzilor, la care se adaugă, în continuare, lipsa de forță de muncă calificată.

General medic Ionel Paul Oprea, Secretar de Stat în Ministerul Sănătății, a subliniat necesitatea digitalizării sectorului medical, în contextul actualei crizei pandemice, care afectează atât sănătatea populației, cât și economia. „O problemă deosebită este reluarea activității economico-financiare și comeciale eficiente, și în această situație, având în vedere și modul în care trebuie să circule informațiile în domeniul sănătății publice, dar și medical, trebuie avută în vedere, într-adevăr, digitalizarea sistemului. Asta presupune concepția unei arhitecturi, a digitalizării întregului sistem pe paliere, de la medicină primară, care are în centru pacientul și relația cu medicul de familie – acesta trebuie să fie un veritabil dispecer, care are o platformă digitală, adică pe lângă interconectarea electronică, trebuie să beneficieze de bază de date, dar și să fie dublat de inteligența artificială în foarte multe detalii ale activității medicale primare. Deci pacientul să aibă un acces continuu, neîngrădit și complex, la serviciile de sănătate, care acum trebuie să fie filtrate printr-o planificare riguroasă a acestora, având în vedere modificările care s-au produs în cadrul vieții noastre”, a spus oficialul. În plus, digitalizarea trebuie să vizeze și activitatea de medicină socială la nivel comunitar, extins, care să acopere activitatea firmelor și a altor entități economice. „Bineînțeles că resursa umană, care evident este deficitară, în domeniul medical, dar și în alte domenii ale activității economice și sociale, trebuie suplinită de o atitudine programatică, adică un proiect foarte coerent, la nivelul sistemului de sănătate, și trebuie să avem în vedere trecerea la noua etapă de automatizare, robotizare a multor fluxuri ale activității”, a conchis secretarul de stat.

Dr. Wargha Enayati, unul dintre fondatorii sistemului privat de sănătate din România, a prezentat cel mai important proiect investițional în care este implicat în prezent - complexul integrat Enayati Medical City. Dezvoltat pe o suprafață de 35.000 de metri pătrați, printr-o investiție de 60 de milioane de euro, complexul este cel mare mare proiect medical privat din țara noastră și îmbină, în premieră, un spital integrat de oncologie și recuperare cu un centru rezidențial și de îngrijire pentru seniori. Spitalul este dotat cu 100 de paturi și are toate funcțiunile necesare: ambulatoriu, chirurgie, chimioterapie, radioterapie și medicină nucleară imagistică, laborator. Centrul rezidențial și de îngrijire pentru seniori are peste 130 de locuri, iar îngrijirea acestora se va face pe etaje dedicate, în funcție de gradul de nevoi - independenți, asistați, recuperare, Alzheimer’s, paliație. Antreprenorul a arătat că proiectul a fost gândit pentru a acoperi două segmente insuficient dezvoltate în România: cel al serviciilor pentru vârstnici, inclusiv îngrijirea la domiciliu, respectiv oncologie privată într-un sistem integrat. „Este o investiție de 60 de milioane de euro, sunt cam 10 furnizori diferiți care participă la acest proiect, și vom încerca să integrăm pe toată lumea. (...)  Încercăm să fie un proiect inovativ. Tot aud că sunt fonduri, vin bani, toată lumea zice că vrem să investim în infrastructură medicală – eu nu înțeleg, deocamdată, ce înseamnă acest lucru, când noi ne sufocăm cu acest proiect să îl ducem până la capăt, și sper ca și autoritățile să fie interesate să ne sprijine în acest proiect, sub orice formă este posibil”, a spus Enayati.

În contextul creșterii numărului de cazuri, Simona Pârvu, Director General al Institutului Național de Sănătate Publică, a vorbit despre evoluția pandemiei de coronavirus la nivelul României și prognozele pentru perioada imediat următoare. „Se cunosc foarte puține lucruri despre acest virus. Este o epidemie cum nu a mai avut loc și o pandemie cum nu a mai avut loc vreodată, iar caracteristica principală a acestei pandemii este rata mare de contagiozitate. În acest moment, măsurile pe care noi le putem aplica, fiecare dintre noi, sunt cele non-medicale, în principal. Acele 5 măsuri pe care le auzim în fiecare zi la televizor. Eu sper ca oamenii să nu se obișnuiască, populația să nu se obișnuiască cu aceste mesaje și să le trateze ca și mesaje obișnuite, de zi cu zi. Îmi doresc să le aplice, acum mai mult ca niciodată, pentru că, așa cum vedem, numărul de cazuri a crescut foarte mult, numărul de cazuri va mai crește în perioada imediat următoare”, a spus ea, adăugând că majorarea numărului de pacienți va reprezenta o provocare în primul rând pentru unitățile sanitare, care sunt în prezent pline cu pacienți. „Practic, noi ar trebui să ajutăm sistemul medical, astfel încât numărul de cazuri să fie într-atât de mic încât medicii să aibă posibilitatea să îngrijească pacienții, în special pe cei cu forme medii și forme grave. De aceea, populația și fiecare dintre noi ar trebui să ne purtăm cu responsabilitate, față de ceilalți, în special”, a arătat Pârvu.

Călin Buzan, Chief Growth Officer al companiei Telios Care, a vorbit despre activitatea companiei pe care o reprezintă și beneficiile generate de accesarea serviciilor de telemedicină în actualul context. „Telios este cea mai experimentată echipă de telemedicină din România, cu peste 23 de ani de experiență în domeniu, în Statele Unite și România. Serviciul nostru poate rezolva până la 70-85% dintre problemele medicale într-un mediu sigur, rapid și profesionist. (...) Noi oferim abonamente medicale companiilor la prețuri foarte competitive. Acestea includ acces nelimitat, atât angajatorilor, cât și membrilor familiei apropiate. Tarifele sunt setate în funcție de numărul de angajați, iar costul cel mai ridicat este de 15 lei/ angajat/ lună. Toate datele clienților sunt protejate și respectă în totalitate legislația medicală și normele GDPR. Printre avantaje putem menționa economiile de timp și eliminarea riscurilor de sănătate prin vizitele la clinicile tradiționale. În plus, accesul mai rapid la serviciile de sănătate poate contribui de asemenea și la reducerea complicațiilor medicale”, a spus Buzan. Accesul la o echipă medicală prin telemedicină poate reduce numărul de pacienți în sistemul tradițional și poate fi un avantaj major pentru cei din mediul rural. „Telios e mai mult decât o clinică virtuală. În primul rând, oferim un confort psihologic abonaților noștri, acest lucru fiind valabil atât în trecut, cât mai ales în noua normalitate”, a adăugat reprezentantul Telios.

Radu Atanasescu, marketing manager Setrio, a subliniat, în cadrul intervenției sale, necesitatea eficientizării sistemului de sănătate publică. Setrio este o firmă românească care furnizează software industriei locale de sănătate, pentru medici, farmaciști, depozite, acoperind întreaga sferă a ecosistemului medical. „Sistemul e ca o mare companie care nu are un ERP. (...) Ceea ce vedem noi ca soluție este o integrare: în momentul de față, Ministerul (Sănătății, n.r.) funcționează ca o companie uriașă, cu resurse uriașe, dar fără niciun fel de integrare între departamente. Departamentele nu comunică între ele, și ce e mai grav e că departamentul de relații cu clienții are probleme. Particular la compania aceasta este că pacientul este și acționar: noi suntem acționari în această companie care este industria de healthcare din România, Ministerul Sănătății, de ce nu, și CNAS-ul. Vedem digitalizarea ca pe o soluție de a aduce mai multă claritate în distribuirea acestor resurse”, a spus Atanasescu. Pe de altă parte, el a subliniat că digitalizarea nu este suficientă și nu poate genera efecte benefice în cazul unui sistem construit ineficient. „Trebuie să ne gândim foarte bine cu această digitalizare, pentru că nu e o soluție care le rezolvă pe toate. Dacă sistemul nu este eficient construit ca fluxuri operaționale, atunci digitalizarea va accelera această ineficiență”, a explicat reprezentantul Setrio.

Adina Năstase, Director Departament Operaţiuni şi Colaboratori Externi Viaţă şi Sănătate, Allianz - Țiriac Asigurări, a adus în discuție impactul pandemiei asupra pieței asigurărilor de sănătate și direcțiile de dezvoltare a acestei piețe în perioada post-pandemie. „În orice criză există o oportunitate. Ca direcții de acțiune, noi în grupul Allianz avem această direcție de simplificare a produselor și de utilizare a tehnologiei pentru creșterea gradului de accesibilitate la serviciile medicale a asiguraților noștri. În perioada care a trecut, principala noastră preocupare a fost să păstrăm relevanța produselor de asigurare pe care le oferim clienților. În condițiile în care autoritățile au recomandat ca orice vizită la medic să fie amânată, dacă nu este neaparat necesară, ne vedeam în imposibilitatea de a oferi acces la servicii medicale și atunci am reacționat rapid. Ce am făcut pentru asigurații noștri și pentru siguranța lor a fost să oferim, în parteneriat cu Medicover, consultanță medicală la distanță, telemedicină, și în acest fel, din confortul casei lor au putut să acceseze servicii medicale, au putut să nu se deplaseze pentru probleme simple de sănătate, asta fără niciun fel de cost suplimentar”, a spus ea. În plus, din luna iulie, asigurații au la dispoziție și un asistent virtual prin care pot primi sfaturi medicale sau pot fi evaluați pentru probleme simple de sănătate. Serviciul este disponibil non-stop, nu are costuri suplimentare, și oferă asiguraților informații avizate, care sunt validate de un medic. „O altă oportunitate pe care sperăm că o găsim în această criză este faptul că fiecare dintre noi în perioada asta s-a gândit la ceea ce este important pentru noi și sperăm ca românii să se gândească la importanța asigurărilor de viață și sănătate și să conștientizeze mai mult aceste nevoi”, a adăugat reprezentanta Allianz-Țiriac Asigurări.

Robert Nikolaus Winkler, CEO al Wiener Privatklinik (WPK), și Christoph Zielinski, director medical al spitalului din Viena, au vorbit despre măsurile aplicate în perioada de pandemie și planurile de dezvoltare pentru perioada următoare. „Noi nu primim fonduri publice, suntem privați, dar vedem cercetarea universitară strâns legată cu practica. Există posibilitatea în Austria ca profesorii de la universitate să fie angajați și în spitale private. (...) Ne-am preocupat întotdeauna să avem un pool de calitate de medici, cu un board științific”, a spus CEO-ul WPK. Wiener Privatklinik, unul dintre cele mai mari spitale private din Austria, implementează soluții de telemedicină pentru a asigura continuitate îngrijirilor medicale pe perioada pandemiei și a anunțat în luna mai lansarea unui centru medical virtual ce oferă pacienților video consultații cu experți reputați dintr-o gamă largă de specialități medicale. Consultațiile video online sunt acordate de medicii asociați WPK din multiple specialități medicale, precum medicină internă, chirurgie vasculară, chirurgie generală, gastroenteorologie, neurochirurgie, neurologie, ortopedie, diabet și nutriție, reumatologie, ORL, ginecologie, dermatologie și traumatologie. Procesul este coordonat și organizat de un manager de caz dedicat, care răspunde tuturor întrebărilor pacientului legate de alegerea medicului potrivit și de procesul efectiv de programare și participare la consultația video. Pentru pacienții români sunt asigurați trei manageri de caz care vorbesc limba română. „Este un obiectiv pentru noi să realizăm o cooperare cu medicii români, în special cu cei specializați în oncologie”, a afirmat, la rândul său, directorul medical al WPK. Spitalul Wiener Privatklinik pune la dispoziția pacienților servicii de diagnostic și tratament în peste 30 de specialități medicale și deține în structura sa 9 centre de competență, în oncologie, medicină sportivă și traumatologie, medicină cardiovasculară, ortopedie, chirurgia nervilor periferici, chirurgie generală, chirurgia tumorilor osoase, gastroenterologie și hepatologie, radiologie intervențională și microterapie. În 2019, peste 1.100 de pacienți români au solicitat serviciile medicale ale spitalului, numărul acestora fiind în creștere cu 28% față de anul precedent.

Thomas Krautschneider, Managing Partner și acționar al grupului austriac Salesianer Miettex, furnizor de top pe piața spălătoriilor comerciale din Europa Centrală şi de Est, a oferit informații despre impactul crizei provocate de pandemie asupra diferitelor segmente ale business-ului pe care îl conduce, precum și despre măsurile implementate de companie pentru depășirea acestei perioade. Salesianer este o afacere de familie din Austria, fondată în anul 1916. Grupul are în prezent 30 de filiale, peste 3.000 de angajați și o cifră de afaceri de 250 de milioane de euro, din care circa o treime este în sectorul de sănătate. „Putem spune că Salesianer a depășit relativ bine criza până acum. Modelul nostru de afaceri a rămas intact, deoarece igiena, serviciile și securitatea aprovizionării au o importanță extrem de importantă, în special în domeniul medical. Prin măsurile preventive luate, ne-am pregătit pentru o posibilă a doua undă a pandemiei. Clienții noștri, precum Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș, dar și spitale private, precum Regina Maria sau Sanador, sunt în contact strâns cu noi. Salesianer este un partener de încredere, în special în perioadele de criză. Suntem încrezători în poziția noastră și suntem bine pregătiți pentru viitor”, a afirmat Krautschneider. Grupul austriac a intrat pe piața românească în anul 2007, prin inaugurarea unei spălătorii în Bucureşti. În 2014, compania a deschis o fabrică nouă, la Oradea, iar patru ani mai târziu s-a extins la Brașov, prin achiziția companiei Promar Textil şi al brandului acesteia, Kromatic.