HOTSPOT Braşov 2018: Tradiția merge mai departe

HOTSPOT
Foto: bloodua/Depositphotos.com

În ce oraş din România ai vrea să locuieşti, dacă ai putea alege?” Iată o întrebare care mă pune totdeauna pe gânduri, ori de câte ori îmi este adresată. Emoțional, de fiecare dată sunt tentat să răspund: Braşov. Dar sunt câteva date certe care pot conduce la o decizie similară, dar de data aceasta rațională. Cercetarea care a analizat anul trecut percepția românilor asupra costului vieţii raportat la venituri vine cu un verdict limpede: Braşov este centrul urban cu cel mai avantajos cost al vieţii din România, potrivit unui studiu realizat de platforma de imobiliare storia.ro şi agenţia D&D Research, citat de site-ul descoperă.ro. Clasamentul continuă cu oraşele Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu, Piteşti, Timişoara, Târgu Mureş, Craiova, Bucureşti şi Iaşi. De altfel, la nivel de regiuni istorice, Transilvania este considerată zona cu cel mai avantajos cost al vieţii, fiind urmată de Bucureşti – Ilfov, Oltenia şi Banat. Moldova, Dobrogea şi Muntenia au obţinut cel mai mic scor. Dar acesta nu este singurul argument faptic: Braşov este totodată şi cel mai curat oraş din România, alături de Oradea şi Sfântu Gheorghe, în timp ce Bucureştiul se află abia pe locul 23, iar Reşiţa, Călăraşi şi Brăila sunt oraşele cu cel mai scăzut nivel de curăţenie, potrivit unui clasament citat de adevărul.ro. Şi, deloc lipsit de importanță, tot Braşov este opțiunea cea mai bună (e drept, alături de Oradea) când vine vorba de cel mai sigur oraş din România, potrivit unui sondaj publicat anul trecut de storia.ro. Iar din perspectiva bogăției economice, trebuie menționat că Braşovul se află în Top10 al celor mai puternice județe la nivel național.

La sfârşitul lui 2017, agenţia de evaluare Fitch Ratings a confirmat calitățile municipiului Braşov prin menținerea ratingurilor pentru creditele pe termen lung în valută şi monedă locală la „BBB minus”, perspectiva asociată fiind stabilă. De asemenea, agenţia a confirmat calificativul pe termen scurt în valută la „F3”. Confirmarea ratingurilor arată performanţa operaţională solidă a Braşovului şi nivelul moderat al datoriei. Conform scenariului de bază al Fitch, soldul operaţional al municipiului Braşov va rămâne solid în perioada 2017-2018, cu o medie de 20% din venitul operaţional, ceea ce ar fi în linie cu nivelul mediu din perioada 2012-2016. Acesta va fi sprijinit de măsurile adoptate de autorităţile locale pentru a ţine costurile sub control şi de majorarea veniturilor din taxe, sprijinite de creşterea economiei României. Aceste evoluţii ar trebui să aibă ca rezultat un sold operaţional nominal mediu de 130 de milioane de lei, care ar trebui să fie suficient pentru finanţarea planului de investiţii al oraşului, se arată în comunicatul Fitch, citat de bzb.ro. Agenția de evaluare estimează că Braşovul va raporta un buget aproape echilibrat, înainte de a revenit pe un deficit de până la 10% în perioada 2018-2019, odată ce vor fi majorate investiţiile cofinanţate din fonduri europene.

Este evident, aşadar, faptul că Braşovul este o alegere ideală pentru oricine doreşte să caute cel mai bun oraş de locuit din țară. Dar, mai mult decât atât, şi chiar mult mai evident decât atât, Braşov demonstrează an după an, de la criza economică încoace, că este una din cele mai dinamice economii județene ale României şi destinația potrivită pentru un număr semnificativ de investiții private de succes, susținute atât prin infuzii de capital străin, cât şi de antreprenori locali.

Dezbaterile marca „HOTSPOT Braşov”, organizate de revista de business DeBizz Magazine, pun în lumină atât potențialul şi oportunitățile de dezvoltare ale Braşovului, cât şi provocările cele mai stringente ale economiei municipiului şi județului Braşov. DeBizz construieşte astfel o tradiție: aceea de atrage atenția întregii țări, an de an, asupra evoluțiilor celor mai interesante regiuni, județe şi localități ale României din perspectiva dezvoltării economice cu contribuția capitalului de limbă germană.

Anul 2018 aduce noi provocări, iar HOTSPOT Braşov organizat de Debizz este încă o etapă din construcția acestei frumoase tradiții: o etapă în care inovația, industriile creative, aeronautica, investițiile, educația duală, turismul şi buna administrare sunt eroii principali.

HOTSPOT 1
Prima ediție HOTSPOT Braşov 201

Prima conferință HOTSPOT Braşov, organizată în 2016 de către revista DeBizz, a fost un real succes pentru modul în care mediul de afaceri braşovean a contribuit la realizarea unei obiective analize a dezvoltării economice în Țara Bârsei. Anul trecut, în 2017, HOTSPOT Braşov a adus câteva noutăți semnificative nu doar pentru economia locului, ci pentru economia națională şi europeană. Vă propunem o scurtă rememorare a unora dintre cele mai semnificative declarații ale participanților care au contribuit la construirea acestei tradiții marca DeBizz.

„Obligația noastră, ca autorități publice, locale şi județene, este de a crea o infrastructură atât de necesară mediului de afaceri”, spunea, anul trecut, Adrian Veştea – preşedintele Consiliului Județean Braşov, amintind investiția în cele 200 de hectare destinate pentru aeroportul de la Ghimbav. Şeful CJ sublinia că autostrăzile Braşov – Sibiu şi Comarnic – Braşov sunt două proiecte necesare, de care se vorbeşte de mult timp şi care ar trebui să prindă contur într-un termen cât mai scurt. Pe lângă infrastructura rutieră şi transportul public, viitorul aeroport este extrem de important, pentru acest proiect fiind deja lansate demersurile în vederea încheierii unui parteneriat public-public, între oraş şi Consiliul Județean Braşov.

Prezent la ediția 2017 a HOTSPOT Braşov, preşedintele Confederației Patronale „Concordia” Adrian Manolache spunea că „oamenii de afaceri din Braşov sunt catalizatori ai coagulării mediului de afaceri de la nivelul economiei naționale”. O problemă națională a medicului de afaceri este găsirea forței de muncă, iar Braşov pare să fi găsit soluția în învățământul dual: Şcoala Profesională Germană Kronstadt este una din cele mai moderne şcoli de formare profesională din Europa, acest proiect fiind un exemplu de colaborare între mediul economic şi autoritățile locale. Am dat rețeta de succes mai departe şi am dezvoltat la fel de bine şi la Sebeş, Alba, unde Daimler şi Bosch au preluat această rețetă şi au implementat-o în zona lor, arătând că se poate”, afirma Werner Braun, preşedintele Clubului Economic German Braşov.

Un partener constant în construirea tradiției marca Debizz, Cristian Macedonschi, preşedintele Smart City Braşov, spunea că „ținta principală a unui oraş inteligent este ridicarea calității vieții, iar în acest sens este nevoie în primul rând de dezvoltarea infrastructurii. Noi trebuie să ne gândim cum putem îmbunătăți calitatea vieții, începând de la transportul public, la şcolile şi sistemul de educație, continuând cu servicii transparente şi adresate cetățenilor, uşor accesibile. Trăim în era informaticii, toți folosim un smartphone, care este telecomanda pentru o viață uşoară şi modernă. Să câştigăm cât mai mult timp pentru noi, pe care să îl petrecem într-un mod plăcut şi eficient. Sunt adeptul sistemelor inteligente pentru modernizarea oraşelor în aşa fel încât tot ce se întâmplă să fie uşor, accesibil şi să ne dea o valoare adăugată vieții”.

La Braşov găsim sediile centrale ale unor mari companii multinaționale, care sunt poveşti de succes al investițiilor străine în România. Alexandru Vlad, CEO Selgros România, sublinia că „Braşovul a fost întotdeauna un oraş al industriei şi comerțului. Spre deosebire de Sibiu, care a fost un oraş al culturii, şi mai nou, un oraş al politicii, Braşovul a fost oraşul care a avut la 1835 prima bancă din partea estică a Imperiului Habsburgic – o Casă de Economii şi Consemnațiuni. Braşovul a devenit un oraş industrial în jurul anului 1870, după ce a încetat să mai fie un oraş al breslelor – care produceau şi făceau comerț cu produsele lor. A existat un mit total fals care spunea că după 1990 am distrus toată economia care a fost construită în anii socialismului. Socialismul nu a construit nimic, a preluat ceea ce exista deja de ani buni în Braşov”, a afirmat şeful retailerului Selgros România.

Grupul Kronospan, specializat în prelucrarea lemnului, a investit 250 de milioane de euro la Braşov de la intrarea pe piața locală şi are în plan dezvoltarea unor proiecte noi, poziționarea geografică din centrul țării şi tradiția locală în domeniul prelucrării lemnului fiind doi dintre factorii care au dat austriecilor încredere în potențialul Braşovului, a declarat, la rândul ei, Oana Bodea, directorul general Kronospan România. Ea a subliniat nevoia acută de îmbunătățire şi dezvoltare a infrastructurii locale, în primul rând a celei de transport – rutier şi feroviar -, cât şi pe componenta de educație şi sănătate. „În zona în care activăm avem disponibile 60 de hectare, pe care vrem să le dezvoltăm într-un parc industrial, alături de o zonă de locuințe de serviciu, de birouri şi poate chiar una de şcoală. Avem într-adevăr nevoie de oameni specializați şi ne dorim foarte mult să încercăm acolo, aproape de noi, să dezvoltăm şi partea aceasta, de cursuri în industria lemnului. Să învățăm încă o dată să fim tâmplari, să învățăm încă o dată să montăm pardoseli, să învățăm încă o dată să facem o construcție din lemn şi alte multe lucruri de genul acesta, care sunt în continuare importante şi care dau plusvaloare unor materii prime pe care România le are şi trebuie să le exploateze într-un mod inteligent”, a spus Oana Bodea.

Oraşul şi județul cu acelaşi nume care fac obiectul analizei noastre sunt deopotrivă gazdă bună şi pentru industria aeronautică, unde tradiția este însoțită de inovație şi investiții. Airbus Helicopters România, parte a gigantului Airbus, a decis să investească într-o fabrică la Ghimbav, pentru producția de elicoptere sub brandul H215. Serge Durand, general manager Airbus Helicopters România, spunea în cadrul primei ediții HOTSPOT Braşov, din 2016, că principala provocare este recrutarea de personal specializat, iar compania derulează în acest sens o serie de programe cu instituții locale de învățământ şi va aloca investiții în training. „Avem nevoie de oameni tineri care studiază aeronautica să facă parte din Airbus Helicopters în anii care urmează”, afirma reprezentantul companiei la acel moment.

Prezent la HOTSPOT Braşov I, Alexandru Tănase, partener în cadrul biroului din Braşov al Casei de Insolvență Transilvania, a vorbit despre fenomenul insolvenței şi evoluția procedurilor de reorganizare în ultimii ani, prezentând totodată şi o situație comparativă între Transilvania şi restul țării în acest domeniu. „Toată lumea spune că insolvența este ceva rău, o moarte clinică care va duce la faliment. În experiența noastră am avut multe cazuri de succes, având chiar investitori sau potențiali cumpărători de business care sunt foarte activi în această piață şi care îşi doresc foarte mult să cumpere business-uri din această zonă. Am constatat şi faptul că un element esențial îl constituie deschiderea managementului spre a înțelege sau a se adapta la noile realități economice”, a spus reprezentantul CITR Braşov. Alina Popescu, Co-Managing Partner al firmei de avocatură Maravela & Asociații, a prezentat aspectele relevante ale procedurilor de atragere a ajutoarelor de stat, o modalitate importantă de finanțare a investițiilor: „Lipsa sau dificultățile în a identifica surse de finanțare este invocată drept una dintre principalele impedimente în realizarea unei investiții. (…) Este iarăşi adevărat că nu este întotdeauna simplu. Din perspectiva reglementărilor la nivel european ale acestui domeniu, există un număr de proceduri destul de complexe prin care un potențial beneficiar sau o autoritate care doreşte să acorde sprijin unui potențial beneficiar printr-un ajutor de stat ar trebui să le parcurgă”, a afirmat ea.

Horațiu Țepeş, proprietarul producătorului de învelitori metalice şi hale industriale Bilka Steel, a vorbit, în 2016, despre evoluția firmei pe care o conduce, dar şi despre nevoia acută de dezvoltare a infrastructurii pentru susținerea afacerilor. „De la înființare am prins doi ani buni, 2007-2008, ani de boom, după care am avut o reaşezare în 2009, o stagnare a cifrei de afaceri. Din 2009 în 2015 noi am văzut un mediu de business prielnic. Avem nevoie de investițiile statului, pentru că mediul privat de business din România nu poate construi autostrăzi. Prin lipsa infrastructurii pierdem cu toții, şi statul şi companiile”, a spus Horațiu Țepeş.

Braşovul, printre cifre şi statistici

Braşovul este un oraş de referință în ceea ce priveşte apartamentele rezidențiale, aflat în plină dezvoltare pe piața de profil. Investitorii mizează pe piața de real estate din Braşov în primul rând datorită palierului turistic al oraşului, dar inclusiv sectorul industrial şi tehnologic este în proces de reînflorire, ceea ce face ca prețurile pentru locuințe premium să ajungă până la 1.750 euro/mp.

Autorităţile braşovene au eliberat în perioada ianuarie – noiembrie 2017 autorizaţii de construire pentru un număr de 4.130 de locuinţe în clădiri rezidenţiale, în creştere cu peste 21% faţă de perioada similară a anului anterior. Braşovul are două dintre cele mai mari investiţii imobiliare din afara Bucureştiului realizate în ultimii zece ani. Parcul Industrial Prejmer, o investiţie de 100 de milioane de euro a spaniolilor de la Graells&Llonch este pe locul 8 în acest top, în timp ce pe locul 18 se află Coresi Shopping Resort, cu o valoare a investiţiei de 70 de milioane de euro a francezilor de la Immochan (bzb.ro).

Peste 10 milioane de oameni au vizitat anul trecut Coresi Shopping Resort, în creştere cu 15% faţă de anul anterior, iar cel mai mare trafic s-a înregistrat în luna decembrie, când peste un milion de oameni au fost la shopping sau şi-au petrecut timpul în mall-ul braşovean. Reprezentanţii centrului comercial au declarat pentru publicația „Bună Ziua Braşov” că se aşteaptă ca anul acesta traficul să fie în creştere, după ce, în decembrie anul trecut, a fost dată în folosinţă şi pietonala care face legătura între zona de birouri a complexului, Coresi Business Park, şi centrul comercial. Zona rezidenţială – Coresi Avantgarden – o investiţie de peste 100 de milioane de euro susţinută de Immochan România şi antreprenoarea Daniela Kasper, cuprinde în acest moment peste 1.000 de apartamente aflate în diverse stadii de execuţie. Dezvoltatorul imobiliar Immochan va finaliza în 2018 faza a doua a Coresi Business Park Braşov, amenajat pe locul fostei platforme industriale Tractorul.

De anul trecut, Braşovul dispune de un nou punct de atracție: este vorba despre cel mai mare mall din Europa destinat copiilor. Superland Braşov, în prelungirea complexului comercial Brintex, reprezintă o investiție de peste 10 milioane de euro cu capital autohton, iar suprafața desfăşurată este de 17.000 de metri pătrați.

Fabricarea de mobilă, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalații, fabricarea mijloacelor de transport cu excepţia autovehiculelor, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, fabricarea instrumentelor muzicale, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, fabricarea produselor textile, producţia şi furnizarea de energie de electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, plus alte câteva domenii sunt cele care, însumate, dau creşterea economică a Braşovului.

Județul Braşov şi municipiul cu acelaşi nume, cu o populație de peste jumătate de milion de locuitori, se caracterizează printr-o transformare vizibilă a profilului economic, de la dispariția centrelor industriale cu rezonanță istorică Rulmentul, Tractorul, Poiana, până la construcția şi dezvoltarea unor entități economice cu rezonanță multinațională. Topul celor mai mari companii din judeţul Braşov este dominat de multinaţionale, în special de cele din Germania, Franța şi companiile înregistrate în Cipru.

Componentiştii auto sunt angajatorii care generează cele mai multe joburi în economia Braşovului, alături de industria IT. Braşovul concurează cu judeţe precum Cluj, Sibiu sau Timiş, plasându-se astfel printre cele mai importante centre de creştere economică ale țării, adevărate HOTSPOT-uri de afaceri. Un plus în atragerea de investiții este numărul mare de vorbitori de limbă germană, o legătură firească realizându-se între Kronstadt şi investitori din Germania, Austria sau Elveția.

de Daniel Apostol



German
Citește articolul precedent:
Previziuni 2018
Previziuni 2018: economie vs. dezvoltare

Banca Mondială a îmbunătățit estimările privind evoluția economiei românești în 2018 până la 4,5%, de la 3,7% cât estima în...

Închide