HOTSPOT Brașov III – Educația și formarea profesională, cheia unei economii competitive

Evenimentele marca „HOTSPOT”, organizate de revista de business germano-română DeBizz Magazine, în parteneriat cu România Durabilă, își propun să evidențieze, an de an, evoluția celor mai interesante regiuni, județe şi localități ale țării, din perspectiva dezvoltării economice cu contribuția capitalului de limbă germană.

Braşovul este una din cele mai dinamice economii județene ale României şi a devenit, în ultimii ani, destinația potrivită pentru un număr semnificativ de investiții private de succes, susținute atât prin infuzii de capital străin, cât şi de antreprenori locali.

Anul 2018 a venit cu noi provocări, iar evenimentul HOTSPOT Braşov, ajuns deja la ediția cu numărul 3, a adus în discuție teme precum dezvoltarea sectorului aeronautic, necesitatea investițiilor publice în infrastructură, deficitul forței de muncă, perspectivele industriilor creative și rolul esențial al educației duale, investiții private de succes, inovația sau importanța turismului local, reunind la aceeași masă diplomați, manageri, consultanți și antreprenori.

Deschiderea evenimentului a fost făcută de Excelența Sa Hans Erich Tischler, consulul Germaniei la Sibiu, traducerea din limba germană a discursului său fiind realizată de Cristian Macedonschi, președintele Smart City Brașov. „În anul revoluției din 1989, intrarea României în Uniunea Europeană era cu siguranță doar o viziune, pe care nimeni nu o credea posibilă.  Astăzi, România întrunește toate condițiile pentru a crește nivelul de trai în următorii ani și de a construi o infrastructură modernă și performantă. Premisa pentru a atinge aceste ținte constă într-un larg consens al tuturor puterilor sociale, care să colaboreze pentru acest scop comun. Economia germană contribuie de câteva decenii la modernizarea țării și la dezvoltarea competitivității. Vorbim chiar de o contribuție de peste 100 de ani, cum este în cazul firmei Siemens, care activează încă din 1890 pe teritoriul României. Astfel, s-au creat mai multe sute de mii de locuri de muncă, atât direct, cât și indirect. Pe de o parte, vorbim despre locuri de muncă de înaltă calificare și de performanță, în cercetare și dezvoltare. Întreprinderile pe care le-am vizitat, chiar și aici, la Brașov, dețin unități extreme de moderne, echipamente și instalații de ultimă generație și cantine. Acestea produc pentru piața mondială și se implică la nivel local în societate, sprijinind grădinițe sau cluburi sportive. Strânsa colaborare cu universitățile în domeniul cercetării este lăudată de toată lumea și devine o practică tot mai răspândită. De acest lucru putem fi cu toții foarte mândri. Acest angajament pe termen lung al economiei germane de a colabora cu partenerii ei români va fi continuat și pe viitor, iar potențialul acestei colaborări de succes este departe de a fi epuizat”, a spus Hans Erich Tischler. În continuare, oficialul a lăudat performanțele școlilor profesionale înființate la Brașov, care formează tinerii în sistem dual. „Cine s-ar fi gândit acum câțiva ani că aceste școli vor avea atâta succes și ca ele să fie astăzi date drept model de bună practică pentru întreaga țară? (…) De această inițiativă se bucură însă în primul rând tinerii care au parte de o formare profesională solidă și de perspective excelente pentru viitorul lor profesional. Educația rămâne în continuare cheia unei economii competitive și de succes. Haideți să apreciem acest mare angajament al tuturor celor implicați: directori de școli, autorități, firme, și nu în ultimul rând al ucenicilor și să-i sprijinim în continuare. Vă invit să conlucrăm la această viziune, astfel încât, oriunde s-ar înființa în viitor astfel de școli, să fie apreciate și să se bucure de recunoaștere în societate”, a afirmat Excelența Sa.

Werner Braun, președintele Clubului Economic German Brașov (DWK), a arătat că anul trecut s-a încheiat cu un bilanț pozitiv, în ciuda crizei de forță de muncă calificată, dar a subliniat necesitatea luării unor măsuri pentru atenuarea acestui deficit. „Dacă nu continuăm în același ritm și dacă nu accelerăm, vom intra în această criză de forță de muncă. Avem mulți investitori care bat la ușă, pe care trebuie să îi plimbăm prin țară, pentru că în Brașov nu mai avem unde să îi poziționăm. Mai sunt regiuni interesante, și înainte să plece în Polonia sau în Ungaria, important este să rămână în țară”, a spus Braun. El a adăugat că există soluții, dar este nevoie de un plan pentru formarea profesională în România. „Sunt unele lucruri de care trebuie neaparat să ne ocupăm. Sunt parțial lucruri simple, care ne ajută. Azi am avut o întâlnire cu domnul Consul General Tischler la Rectorat, împreună cu rectorul Abrudan (rectorul Universității Transilvania, Vasile Abrudan, n.r.) și rectorul de la Universitatea din Sibiu. Avem ca țel să creăm o regiune economică. Dacă în Germania sau America este nevoie de regiuni economice, noi de ce nu avem nevoie? Noi de ce nu lucrăm, de ce nu cooperăm, de ce nu căutăm sinergii?”, a spus reprezentantul DWK.

„În ultimul an s-a dezvoltat segmentul de școli profesionale. Pe lângă modelul național care a pornit în 2012, Școala Profesională Kronstadt, de anul trecut avem și în alte meserii școli profesionale, și dau exemplul școlilor profesionale duale din Ospitalitate și Turism, în care ne formăm specialiștii de mâine. Brașovul are un pilon important de dezvoltare, pilonul turistic, pe lângă cel economic, și atunci trebuie să facem pași în formarea profesională”, a spus Cristian Macedonschi, președintele Smart City Brașov. Continuând, el a arătat că unul din trendurile actuale pe plan mondial este urbanizarea, iar orașele care pot câștiga în acest context sunt cele care oferă o calitate ridicată a vieții și atractivitate. „Dacă Brașovul este un oraș atractiv pentru turiști, atunci este atractiv și pentru cei care vor să trăiască într-un oraș în care alții vin să-și petreacă concediul. Și atunci noi trebuie să ne facem temele foarte bine, să le oferim celor care vor să vină și să se mute la Brașov și să devină forța de muncă calificată de care avem nevoie acea calitate a vieții pe care și-o doresc. Secretul pentru acest țel comun și cuvântul cheie este colaborarea, între mediul economic și administrație, administrație și mediul educațional, mediul economic și mediul educațional, pentru a putea crea o ofertă extraordinară pentru cei 200.000 de români care acum, la ora asta, ar fi de acord să se mute la noi în oraș”, a punctat reprezentantul Smart City Brașov.

Gerry Chandran, Managing Partner în cadrul SARGIA Partners, a adus în discuție provocările aduse de schimbările și transformările prin care trece o organizație. „S-au făcut multe studii cu privire la transformările dintr-o organizație, iar o concluzie surprinzătoare este că 70% dintre inițiativele în acest sens eșuează. Acesta este tristul adevăr. De ce 30% din oamenii care lucrează în organizație reușesc să facă asta, iar 70% nu? Sunt sigur că am experimentat cu toții inițiative de acest tip. Primul motiv pentru care inițiativele de transformare eșuează este acela că, în 39% din cazuri, angajații nu cred în această schimbare. În al doilea rând, și mai uimitor, în 33% din cazuri, leadership-ul nu crede în această schimbare prin care trece organizația. Deci, în aproximativ trei sferturi din cazuri liderii și angajații nu au încredere în ceea ce ar trebui să facă”, a spus Chandran. În momentul în care liderii cred în schimbare, comportamentul lor se va alinia în acest sens, astfel încât angajații să îi urmeze. Dacă liderii nu fac acest lucru 100% din timp, atunci foarte probabil inițiativa lor de schimbare va eșua, a arătat el. „Este foarte important ca atunci când discutăm despre succes sau despre investiții să știm că avem oamenii cei mai potriviți în cadrul organizației. Și mai important este să îi menținem pe acești lideri motivați”, a adăugat reprezentantul SARGIA Partners.

Hildegard Brandl, managing partner al biroului de arhitectură UNITH2B, antreprenor în diverse domenii și politician, a subliniat că oamenii reprezintă asset-ul cel mai important al unui oraș. „Eu, ca arhitect, trăiesc și iubesc spațiile: pe cele urbane, spațiile naturale. M-am întrebat care este asset-ul unei țări, al unei regiuni sau al unui oraș? Oamenii! Există acel citat care spune «The best investment on earth is earth». Eu nu cred. Eu cred că «The best investment on earth is people». Acesta este asset-ul unui oraș, și acesta este asset-ul Brașovului”, a spus Brandl. Ea a subliniat că, în contextul în care deficitul și migrarea forței de muncă reprezintă principala provocare în business la momentul actual, creșterea calității vieții este vitală pentru prosperitatea unui oraș. „Care este problema mea ca antreprenor? Criza de forță de muncă. Cum îi faci pe oameni să rămână în orașul tău? Prin calitatea vieții. Ce este calitatea vieții într-un oraș, prin ce este determinată? Există acel trio de infrastructură: educațională, de sănătate și de transport. O știm, o discutăm zilnic, dar nu este suficient să avem acești trei factori. Unul dintre factorii cei mai puternici în a determina oamenii să rămână într-un oraș este calitatea vieții urbane”, a afirmat Brandl. Astfel, nu sunt suficiente universități performante, ci sunt necesare și hub-uri dedicate studenților și tinerilor profesioniști care vor să dezvolte start-up-uri sau spații de coworking. În plus, în contextul în care turismul reprezintă unul dintre principalele motoarele de dezvoltare ale Brașovului, orașul are nevoie de o infrastructură rutieră adecvată și de aeroport, a mai spus ea.

„Anul trecut am reușit să semnăm un contract cu Airbus Helicopters pentru fabricarea în comun, într-un parteneriat industrial și comercial, a elicopterelor Super Puma H215. Este vorba despre o cooperare care se face între filiala din România a Airbus Helicopters – Airbus Helicopters Industries, care a dezvoltat în ultimii doi ani o facilitate de circa 10.000 de metri pătrați în care se va fabrica acest model, și IAR Brașov. (…) Acest parteneriat relansează o colaborare de 47 de ani și face ca Armata Română și nu numai să beneficieze de experiența unei cooperări și de un produs care să satisfacă cerințele operaționale pe următorii ani. Conceptul este ca acest model de elicopter să se facă numai la Brașov, pentru întreaga lume”, a spus Neculai Banea, directorul general IAR Ghimbav. El a subliniat că parteneriatele cu jucători importanți sunt o cheie a succesului, iar forța de muncă reprezintă activul cel mai important. „Clujul a format un cluster formidabil pe IT. La Brașov dorim să creăm un pol puternic pe aviație”, a conchis el.

„Lucrez de 40 de ani în domeniul aviației, am câteva firme care activează în acest sector. De fapt, noi am venit aici în pețit, să vă spun drept. Eu sunt acționar pe jumătate la aeroportul Tuzla, cu personal calificat, și care după o luptă care a durat un cincinal și jumătate figurează în sfârșit și în Master Planul de Transport. Noi am fi cuplul ideal. Avem tot ce ne trebuie, avem toate autorizațiile posibile și imposibile, dar nu avem o pistă, pe care o aveți aici. Mă gândesc că am putea realiza niște sinergii care să aducă puțină dinamică în acest aeroport, având în vedere experiența noastră”, a declarat Dorin Ivașcu, președintele Asociației Române a Operatorilor Privați din Aviație (AROPA). Potrivit datelor furnizate de el, aeroportul din Tuzla a încheiat anul trecut pe locul 2 la nivel național, după Otopeni, ca număr de mișcări de aeronave.

„Proiectul nostru de suflet, al grupului ICCO, este Parcul Industrial Brașov. Lucrăm la el de 10 ani. Anul acesta putem spune că am ajuns la 120.000 de metri pătrați de clădire ocupați integral de firme de producție. Cifra de afaceri realizată de firmele din parc este de aproximativ 800 de milioane de euro anual. Avem 4.000 de locuri de muncă create”, a spus omul de afaceri Călin Costan, directorul general al grupului de firme ICCO. Printre clienții parcului se numără grupurile germane Continental, Preh, PMG, NBHX și Stabilus. „Sunt firme cu care lucrăm de foarte multă vreme și pot spune că partenerii și clienții noștri germani ne-au învățat multe despre cerințele de calitate”, a punctat omul de afaceri.

 



German
Citește articolul precedent:
CA IMMO a închiriat o suprafață de peste 30.000 mp în București anul trecut

Dezvoltatorul imobiliar austriac CA IMMO a încheiat anul trecut tranzacții de închiriere pentru o suprafață totală de 30.000 mp în...

Închide