HOTSPOT Brașov

Pe vremuri circula o glumă care spunea că „Brașov este capitala Moldovei, iar Sibiu capitala Olteniei”, cu referire evidentă la migrația forței de muncă și a tinerilor studenți dinspre zonele mai puțin dezvoltate spre centrul mai dezvoltat al țării. Astăzi, sondajele de opinie mă fac să afirm despre Brașov că a devenit o capitală românească a încrederii în ritmul de creștere a economiei private.

Oamenii de afaceri din Braşov sunt mai încrezători în evoluţia pozitivă a economiei în 2016 decât media la nivel naţional – 69% dintre respondenţii din Braşov şi împrejurimi sunt încrezători şi foarte încrezători în evoluţia pozitivă a economiei, faţă de 61% dintre respondenţii la nivel naţional, arată concluziile barometrului „Business-2more-Business” publicat de EY România şi Doingbusiness.ro și citate de platforma locală www.newsbv.ro. Potrivit studiului citat, braşovenii sunt mai încrezători în creşterea industriei în care operează în următoarele şase luni faţă de media naţională – 80% sunt încrezători şi foarte încrezători în această evoluţie pozitivă, faţă de 59% dintre oamenii de afaceri din întreaga ţară. Oamenii de afaceri din Braşov au aşteptări pozitive şi privind evoluţia cifrei de afaceri şi a profitului companiilor din care fac parte: 71% se aşteaptă la creştere de peste 10% a cifrei de afaceri, iar 56% se aşteaptă la o creştere de două cifre a profitului în 2016. În plus, 66% dintre respondenţi se aşteaptă la o creştere a numărului de angajaţi anul acesta.

Gradul de încredere în potențialul de dezvoltare are legătură cu modul în care piața din regiunea Braşovului este marcată de tendinţe diferite față de cele la nivel naţional. Competitivitatea afacerilor din Brașov este dată într-o mai mare măsură de preţul scăzut și de canalul de distribuţie. Creșterea cifrei de afaceri este pusă pe seama diversificării, creşterii investiţiilor în marketing şi comunicare şi pe extinderea vânzărilor către noi piețe locale sau internaționale. Cât privește barierele în dezvoltarea business-ului, antreprenorii din Braşov percep într-o măsură mai mică anumite obstacolele, în comparaţie cu respondenţii la nivel naţional: fiscalitatea este motiv de nemulțumire pentru 42%, 39% dintre antreprenorii din Brașov se plâng de birocraţie (faţă de 54% la nivel naţional), 35% de incertitudine (faţă de 53% la nivel naţional), iar 29% acuză lipsa de stabilitate politică și viziune a politicilor publice (faţă de 51% la nivel naţional).

În prezentarea barometrului citat de www.newsbv.ro, șeful EY România arăta că Brașovul are oportunități importante de dezvoltare, care conduc la sentimentul de încredere: „Judeţul Braşov înregistrează de altfel o performanţă economică peste media naţională. Conform estimărilor Comisiei Naţionale de Prognoză, valoarea PIB ar urma să crească la Braşov de la 24,304 miliarde de lei, cât este estimat în 2015, cu circa 25%, până la 29,476 miliarde de lei în 2018”, precizează Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY Romania.

De altfel, aproape toate publicațiile economice și de specialitate s-au întrecut în a reliefa factorii specifici care plasează Brașovul în poziții cheie în clasamentele naționale de business. De exemplu, în topul „Forbes Best Cities 2015”, Brașovul era pe poziția 6, colegii de Forbes subliniind faptul că după 25 de ani de economie capitalistă, Kronstadt renaște, mai ales din perspectivă industrială (având una dintre cele mai mari aglomerări de parcuri industriale din țară), cât și din punct de vedere al complexității și calității serviciilor. „Economia Brașovului crește cu peste 5% anual, dublul creșterii la nivel național, iar firmele brașovene, multe dintre ele parte din mari companii europene, au exporturi anuale de peste două miliarde de euro”, declara pentru Forbes Silviu Savin, partener Ascenta Management, dezvoltatorul proiectului Coresi Business Park. Există însă și elemente care stopează ascensiunea economică a orașului, mai ales întârzierile în proiectele de infrastructură: autostrada Brașov-București (inexistentă încă), aeroportul internațional (nefinalizat).

Brasov-view

Cu ochii pe statistici

În luna ianuarie 2016 comparativ cu luna anterioară, indicele producţiei industriale calculat ca serie brută, a crescut cu 8,8%. Comparativ cu luna ianuarie 2015, indicele producţiei industriale a scăzut cu 3,9%. Pe domenii de activitate, cele mai mari scăderi din luna ianuarie 2016, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2015, s-au înregistrat la: fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (-97,7%); industria metalurgică (-35,2%); repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor (-32,4%); extracţia pietrişului, nisipului şi argilei (-31,3%); tipărirea şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor (-30,6%); fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (-26,7%); fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice si optice (+14,1%); fabricarea băuturilor (-11,2%); industria alimentară (-11%); fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a. (-9,9%); prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei; fabricarea articolelor din paie si din alte materiale vegetale împletite (-3%); fabricarea echipamentelor electrice (-2,7%). Potrivit www.newsbv.ro, creşteri s-au înregistrat în următoarele domenii: fabricarea de mobilă (+105,6%); industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalații (+37,2%); fabricarea mijloacelor de transport cu excepţia autovehiculelor (+34,8%); fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice (+26,7%); fabricarea instrumentelor muzicale (+25,6%); fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (+19,1%); fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie (+18%); fabricarea substanţelor şi a produselor chimice (+16,7%); fabricarea produselor textile (+3,7%); producţia şi furnizarea de energie de electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+3,6%); fabricarea altor produse din minerale nemetalice (+2,7%); fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor si semiremorcilor (+1,7%); tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor (0,2%).

Cele mai importante firme care au contribuit la cifra de afaceri în industrie a judeţului Braşov în ianuarie 2016 au fost: Autoliv România SRL, Schaeffler România SRL, PREH România SRL, Continental Powertrain România SRL, Stabilus România SRL, Hutchinson SRL, Kronospan România SRL, Fabrica de Lapte Brașov, Benchmark Electronics România SRL, QUIN România SRL, Rolem SRL, Premium Aerotec SRL, SIT România SRL, Miele Tehnica SRL, Purolite SRL, Eldon SRL, DTR Draxlmaier Sisteme Tehnice, Total România SA, Ecopaper SA, Losan România SRL.

În perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2015, indicele producţiei industriale a crescut cu 9,3%. Pe domenii de activitate, cele mai mari creşteri din 2015 s-au înregistrat la producţia şi furnizarea de energie de electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+43,5%); fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (+42,7%); fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (+34,7%); fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice (+20,8%); fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie (+20,4%); fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor (+20,2%); tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor (19,7%), fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice (+18,7%), fabricarea băuturilor (+15,6%), repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor (+15,2%); fabricarea produselor textile (+11,4%); industria alimentară (+8,1%). La nivelul judeţului Braşov, în luna decembrie 2015, volumul cifrei de afaceri din comerţ a crescut cu 6,1% faţă de luna precedentă şi a scăzut cu 4,7% comparativ cu luna corespunzătoare a anului precedent. Volumul cifrei de afaceri din comerţ în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2015 a crescut față de 2014 cu 7,8%. În luna decembrie 2015, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor) a crescut cu 6,8% comparativ cu luna precedentă şi cu 30,5% faţă de luna corespunzătoare a anului precedent. Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor) a crescut cu 9% în 2015 versus 2014.

În ceea ce privește comerţul cu ridicata, volumul cifrei de afaceri (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut, ca serie brută, în luna decembrie 2015 cu 6,4% faţă de luna precedentă şi a scăzut cu 9,2% faţă de luna corespunzătoare a anului precedent. Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata a crescut cu 7,7% anul trecut, comparativ cu 2014.

În atenția Băncii Mondiale

Economia Brașovului va fi monitorizată de Banca Mondială, în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Ministerul Economiei şi Comerţului, care au lansat împreună un studiu care va evalua cadrul de reglementare a mediului de afaceri din România şi impactul acestuia asupra antreprenorilor locali din 9 oraşe la nivel naţional. Raportul final va fi publicat în primăvara anului 2017. Alături de Brașov, vor fi analizate economiile din orașele București, Constanţa, Cluj Napoca, Craiova, Iaşi, Oradea, Ploieşti şi Timişoara. Potrivit unui comunicat al Băncii Mondiale, studiul va evalua experienţa oraşelor selectate, cu accent pe întreprinderile naţionale mici şi mijlocii. „Studiul va evalua cinci domenii de reglementare ce sunt guvernate de către jurisdicţia locală şi/sau implementarea locală a reglementărilor naţionale. Aceste domenii sunt: deschiderea unei afaceri, obţinerea autorizaţiilor de construcţii, racordarea la reţeaua de electricitate, înregistrarea proprietăţii şi executarea contractelor”, se arată în comunicatul BM.

Județul Brașov și municipiul cu același nume, cu o populație de peste jumătate de milion de locuitori, se caracterizează printr-o transformare vizibilă a profilului economic, de la dispariția centrelor industriale cu rezonanță istorică Rulmentul, Tractorul, Poiana, până la construcția și dezvoltarea unor entități economice cu rezonanță multinațională: Continental, Schaeffler, Autoliv, Selgros Cash&Carry, Eurocopter, Preh, Quin etc. Potrivit Ziarului Financiar, cele peste 23.000 de firme înregistrate în acest judeţ au avut cumulat afaceri de 7,5 miliarde de euro în anul post-criză 2012, Braşovul fiind al şaselea judeţ din ţară după rulajele înregistrate de societăţile comerciale. Topul celor mai mari companii din judeţul Braşov este dominat de multi¬naţionale, în special de cele din Germania, Franța şi companiile înregistrate în Cipru. Cea mai mare companie din judeţul Braşov este lanţul Selgros Cash&Carry, urmată de Autoliv România, producător de sisteme de siguranţă auto. Se remarcă o serie de companii antreprenoriale românești prezente în clasamentele Brașovului, printre care notăm Ropharma, Transferoviar, Tehnoinvest & Co Recycling. De remarcat că singurul jucător din industria alimentară care se regăseşte printre primele 20 de companii după cifra de afaceri din judeţ este importatorul şi distribuitorul de brânzeturi Delaco Distribution. Deținută în prezent de concernul Bongrain Europe, compania este de fapt creația unor antreprenori brașoveni.

Soluția dezvoltării: parcurile industriale

În Parcul Industrial Braşov (situat în Ghimbav), regăsim şase unități industriale de anvergură: fabrica de componente auto Continental (investiție de 40 de milioane de euro), care dezvoltă o unitate de pompe de alimentare cu combustibil, fabrica de sisteme de comandă, de acţionare şi control pentru autovehicule aparținând germanilor de la Preh, unitatea de producție a grupului Quin care fabrică ornamente de decor pentru industria auto. De altfel, componentiştii auto sunt angajatorii care generează cele mai multe joburi în economia Brașovului, alături de industria IT. Braşovul concurează cu judeţe precum Cluj, Sibiu sau Timiş, plasându-se astfel printre cele mai importante centre de creștere economică ale țării, adevărate HOTSPOTURI de afaceri. Un plus în atragerea de investiții este numărul mare de vorbitori de limbă germană, o legătură firească realizându-se între Kronstadt și investitori din Germania, Austria sau Elveția. Cu o populaţie de aproape 550.000 de locuitori, judeţul Braşov are mai mult de 161.000 de salariaţi şi doar aproximativ 12.000 de şomeri. Cei mai mulţi angajaţi (peste 46.000) se apropie însă de pragul de pensionare (adică au vârste cuprinse între 55 şi 59 de ani) şi depăşesc numărul tinerilor în vârstă de 20-24 de ani cu circa 6.500 de persoane, potrivit unor statistici publicate de Ziarul Financiar. Majoritatea celor mai mari angajatori provin din industrie (cinci din domeniul componentelor auto, iar alţi cinci din cel al transporturilor). O caracteristică interesantă pentru Brașov – opt dintre cele mai mari 20 de companii angajatoare au acţionariat exclusiv public, 11 fiind firme cu capital privat, iar una singură având ca acţionari atât statul, cât şi mediul privat.

Brasov - parcuri industriale

La Mall, la Brașov

În martie 2015, Immochan România a deschis în Brașov centrul comercial Coresi, primul Shopping Resort și primul centru comercial certificat BREEAM din România, nivel „Very Good”. Coresi Shopping Resort a atras peste 8 milioane de vizitatori în primul an de la lansare, anunță site-ul newsbv.ro. Coresi a înregistrat performanțe de trafic încă de la deschidere, depășind un milion de vizite doar în prima lună. Peste 22.000 de vizitatori s-au bucurat zilnic de o experiență inedită la cumpărături, Coresi devenind parte din comunitatea din Brașov și întreaga regiune. Volumul vânzărilor în primul an a crescut constant, ajungând la 60 milioane de euro. În prezent, Coresi Shopping Resort are un grad de ocupare de 100% și găzduiește peste 120 de branduri, dintre care 14 locale, 47 naționale și 62 internaționale. În octombrie 2015 s-a dema¬rat a doua fază de extindere a proiectului Coresi, cu un nou parc comercial de tip Strip Mall. Denumit Street Coresi, parcul comercial va include 12 spații comerciale, cu 300 m de fațade și 450 locuri de parcare. Investiția totală se ridică la 10 milioane de euro. Coresi Shopping Resort nu este doar o destinație de shopping, ci și un loc de petrecere a timpului liber. Centrul comercial oferă zone de relaxare, locuri de joacă, zona de food-court desfășurată pe 3.500 metri pătrați, 8 săli de cinema, parc și terenuri pentru activități sportive în aer liber de 2,5 ha. De asemenea, centrul include și cel mai mare hypermarket din Transilvania, Auchan Coresi, cu o suprafață netă de vânzare de 13.800 mp. Hipermarketul a înregistrat în decursul primului an 4,5 milioane de vizitatori.

Un alt mall, AFI Palace Braşov: AFI Europe România a finalizat achiziţia unui teren de 40.000 mp în centrul oraşului Braşov, unde urmează să dezvolte un proiect cu destinație mixtă, care include centrul comercial AFI Palace Braşov şi proiectul de birouri clasa A AFI Park Braşov. Compania se află deja în discuţii avansate cu mai multe lanţuri de retail pentru hipermarketul ancoră al mall-ului plănuit să fie livrat în trimestrul IV din 2017. AFI Palace Braşov este unul dintre cele mai importante proiecte ale AFI Europe din România. Centrul comercial de 45.000 mp, care va fi dezvoltat în centrul de business al Braşovului, va fi dispus pe două niveluri, punând accent pe shopping, modalităţile de petrecere a timpului liber şi distracţie. O caracteristică unică o reprezintă terasa de mari dimensiuni cu vedere către Munții Carpați, care va găzdui diverse evenimente și activități pentru familii și turiști. Proiectul va fi construit potrivit standardelor necesare pentru obținerea certificării pentru construcții „verzi” LEED Gold.

de Daniel Apostol

German
Citește articolul precedent:
“A fi un primar antreprenorial înseamnă a avea viziune și curaj”

Interviu cu Cristian Macedonschi, Consilier Local FDGR și candidat la Primăria Brașov La ultimele alegeri ați obținut funcția de consilier...

Închide