HOTSPOT SIBIU 2017: Orașul și-a stabilit prioritățile și își asumă rolul de lider regional. „Sibiul de azi concurează cu Sibiul de ieri!”

Sibiul (în germană Hermannstadt), fostă capitală a Transilvaniei și unul dintre principalele centre ale coloniștilor sași stabiliți în zonă, a cunoscut în ultimii ani o renaștere economică și culturală semnificativă, ajungând în prezent pe o poziție fruntașă la nivelul întregii țări în domeniul atragerii de investiții străine.

Prima ediție a conferinței HOTSPOT Sibiu, organizată de publicația bilingvă româno-germană DeBizz Magazine și Fundația pentru Libertate Friedrich Naumann pentru Europa de Sud-Est, în colaborare cu Clubul Economic German din Transilvania, a adus în discuție perspectivele de dezvoltare ale economiei și comunității locale, influența capitalului de limbă germană, provocările întâmpinate de investitori și soluțiile avansate de autorități.

Conferința a fost organizată marți, 27 iunie, la Hotel Hilton Sibiu și a fost moderată de Daniel Kaddik, directorul Fundației pentru Libertate Friedrich Naumann pentru Europa de Sud-Est, o organizație non-profit care promovează valorile liberale, respectarea legii și libertatea economică, activă în peste 60 de țări.

Astrid Fodor, Primarul municipiului Sibiu

„Sibiul merită această denumire de «hotspot», este un motor, un punct fierbinte al dezvoltării economice, culturale și sociale în această regiune a Transilvaniei”, a spus Astrid Fodor, primarul Sibiului, în deschiderea evenimentului.

Discursul edilului a vizat în principal prezentarea strategiei integrate de dezvoltare a orașului, un document de 400 pagini, realizat în urma unei ample consultări publice.

Strategia urmărește dezvoltarea orașului pe mai multe planuri și cuprinde atât investiții care cad în sarcina primăriei Sibiu, cât și proiecte derulate de alte instituții, investitori privați și ONG-uri.

Printre proiectele din cuprinsul strategiei se numără construcția unui teatru și al unui centru de conferințe, continuarea viabilizării Zonei Industriale Vest (extinderea sistemului de canalizare, construcția unor noi străzi de legătură) și a zonei economice Est.

În privința forței de muncă, strategia urmărește stabilizarea și atragerea de forță de muncă, dar și diverse proiecte legate de calitatea vieții. „Calitatea vieții este un obiectiv pe larg tratat în strategia de dezvoltare pentru că este partea care ne interesează cel mai mult pe fiecare din noi. După toate discuțiile și anchetele făcute, prioritatea numărul 1 este reabilitarea infrastructurii”, a arătat primarul.

Astfel, în perioada 2017 – 2018 vor fi deschise mai multe șantiere, lucrările vizând nu doar asfaltări, ci proiecte complexe.

În privința infrastructurii educaționale, în strategie se prevede construcția a două creșe, a patru grădinițe, extinderea unor școli și construcția unui noi liceu.

Pentru sănătate și agrement, sibienii așteaptă construcția unui nou spital județean, respectiv a unui complex de agrement, care să cuprindă un aqua park, terenuri de sport și alte facilități.

Klaus Reisenauer, Managing Director Oasis Retail & Development Consulting

Următorul invitat care a luat cuvântul a fost antreprenorul Klaus Reisenauer, născut în Sibiu, acționar al grupului Oasis Retail & Development Consulting.

„Hotspot-ul meu personal a început în 2002, când, după 20 de ani de absență din Sibiu, m-am întors cu afaceri din nou aici. Am plecat în 1992, mi-am urmat drumul în Germania, unde am înființat o firmă. În această perioadă am venit, bineînțeles, în vizită în vechea patrie (…). În domeniul în care sunt eu activ, pe vremea aceea încă nu existau forme moderne de comerț cu amănuntul, infrastructura nu era atât de bună cum este astăzi, și, împreună cu clienții mei cu care am cooperat în Cehia, Ungaria și Germania am discutat că în România lucrurile se află pe calea cea bună. «Nu vreți să investiți acolo?» Astfel încât, în 2002, am reușit să conving firma Kaufland să facă pasul înspre România”, a spus Reisenauer.

În următorii ani, și alți clienți, precum Deichmann, Takko, Hervis, au făcut pasul spre România.

„Sunt sibian și ardelean convins. În domeniul meu de activitate am putut să îmi aduc clienții proprii. Între timp am investit în toată România, unde avem afaceri din Satu Mare până la Constanța. Nu mi-am încheiat afacerile în Germania, chiar dacă m-am mutat la Sibiu, pentru a vedea unde există trenduri noi care ar putea fi implementate și aici”, a adăugat reprezentantul Oasis.

Întrebat despre dificultățile întâmpinate de investitorii străini care vor să intre pe piața românească, Reisenauer a vorbit despre provocările legate de mentalitate diferită, cadrul legislativ sau birocrație.

 

Stephan Braune, membru al Clubului Economic German din Transilvania

„Trasarea Zonei Industriale Vest, cred că acela a fost momentul în care «racheta a început să pornească» în Sibiu și cred că și astăzi este la fel de actual și a nu a devenit lipsit de importanță faptul că investitorii au nevoie de zone industriale pe care le pot cumpăra la preț redus. Asta, bineînțeles, creează și un mic dezavantaj, Sibiul are o piață imobiliară care nu este neapărat cea mai ieftină, iar sarcina administrației publice ar fi să asigure din proprietatea orașului spații rentabile”, a spus Stephan Braune, membru al Clubului Economic German din Transilvania.

În opinia sa, Sibiul este în concurență cu orașe precum Brașov, cu Cluj, Deva sau Alba-Iulia pentru atragerea de investiții, decizia companiilor fiind luată în funcția de rentabilitatea locației.

„Avem aici foarte mulți oameni din spațiul german, pentru că Sibiul un oraș fondat de nemți și, bineînțeles, problema lingvistică aici este una mai mică. Sunt foarte mulți români care vorbesc germană aici, lucru care mă bucură foarte mult. Asta atrage investitori din spațiul german ca un magnet, este un avantaj fantastic că aici există școli germane, grădinițe cu limbă de predare germană”, a punctat Braune.

Szombatfalvi – Török Francisc, Inspector Şef la ITM Sibiu

„Județul Sibiu este unul dintre județele cele mai dinamice din punct de vedere al muncii, o societate care este încă centrată pe muncă. Aici se înțelege mai ușor că o societate organizată nu poate să trăiască în sistemul general de protecție socială dacă atenția nu este centrată pe zona muncii. Sistemul de protecție este întreținut de zona muncii și reversul este că în acest caz serviciile sociale sunt posibile în cazul în care atenția este centrată pe facerea banilor”, a afirmat Szombatfalvi – Török Francisc, Inspector Şef Inspectoratul Teritorial de Muncă Sibiu.

În județul Sibiu sunt 152.000 de lucrători cu contract individual de muncă, iar aproximativ 43% din populația județului contribuie la diferitele bugete ale statului.

Sibiul nu are probleme specifice legate de forța de muncă, ci întâmpină provocări care se regăsesc în actuala perioadă la nivel național sau chiar european – familia scade ca importanță pentru societate, natalitatea are o tendință descendentă iar media de vârstă este în creștere.

„Să nu uităm că într-o economie cu o creștere de 5,6% în medie pe țară, trebuie să vină din spate o forță de muncă care este cultivată, educată în cultura muncii și în spiritul muncii, precum și un tineret care este capabil să-și vândă forța de muncă pe piața muncii la valoarea ei reală”, a punctat el.

Ioana Dobrescu, Președintele APDT Brașov

„Avem de a face cu o problemă reală. Dacă nu se întâmplă lucruri în acest sens, din punct de vedere al formării, vom avea numai de pierdut. Din păcate, formăm teoreticieni pe bandă rulantă, iar meseria a căpătat o valență ușor negativă în România. Ceea ce susținătorii acestui sistem de învățământ dual au încercat să facă a fost inițial o campanie de promovare, de comunicare și de educare, pentru că ne-am dorit și a trebuit să schimbăm mentalități”, a declarat Ioana Dobrescu, Președintele Asociației pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului din Județul Brașov (APDT Brașov), care a vorbit despre lansarea primei școli profesionale duale, pe segmentul de turism.

Din punct de vedere turistic, Brașovul este plasat în top la nivel național, ocupând poziția a doua după București, la nivel de intrări.

„Clubul Economic din Brașov și Primăria locală au susținut din punct de vedere financiar Școala Profesională Kronstadt, pe segmental tehnologic. Noi am ales să ne poziționăm și să ne focusăm pe latura turismului. Un număr de 15 actori privați din Brașov, unități hoteliere de renume sau restaurante și-au unit forțele în jurul unuia din colegiile tehnice cu care noi, hotelierii, aveam deja o colaborare pe sistemul profesional pur și am dat naștere unui nou brand, Cool Academy Brașov”, a subliniat Dobrescu.

Eugen Iordănescu, Directorul General al Comerei de Comerț, Industrie și Agricultură Sibiu

„Suntem într-un loc unde dezvoltarea se bazează pe o strategie. Nu vorbim de teorie, ci despre o chestiune practică. (…) Aici ne-am pus cu toții mintea să facem un Sibiu mai prosper mâine și care își începe strategia cu câteva aserțiuni de bază, care poate merită reiterate. Sibiul își asumă conștient rolul de lider regional. Deși pare că suntem într-o foarte mare concurență cu Brașovul, eu cred că suntem de fapt într-un alt tip concurență: Sibiul de azi concurează cu Sibiul de ieri. Ne dorim să ne ducem înainte, cu maximul de viteză cu care putem”, a afirmat  Eugen Iordănescu, Directorul General al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Sibiu.

El a subliniat că strategia de dezvoltare a orașului nu a fost făcută în birou, ci este rezultatul unei consultări foarte largi și a multor întâlniri publice, organizate pe cartiere și pe regiuni.

„Sibiul este un exportator net de modele, un loc unde autoritatea gândește pentru viitor, împreună cu firmele și cu cetățenii ei, nu cu un interes electoral de scurtă durată în care azi spunem ceva și mâine spunem altceva”, a adăugat Iordănescu.

Marius Ioan Gîrdea, Directorul General al Aeroportului Sibiu

„M-am alăturat echipei aeroportului în 2014. În 2013, Consiliul Județean a demarat o procedură de selecție a unui nou Consiliu de Administrație. Efectele schimbării de management cred că sunt vizibile. Vorbim de o dublare a traficului de pasageri, anul acesta chiar ne vom apropria de o triplare. Dacă în anul 2012 aeroportul Sibiu a avut undeva în jurul a 180.000 de pasageri, anul acesta am estimat 470.000, iar dacă traficul își va menține ritmul de până acum s-ar putea să depășim o jumătate de milion. Ne dorim acest lucru, iar dacă nu o vom face anul acesta, cu siguranță la anul vom depăși acest prag”, a declarat Marius Ioan Gîrdea, Directorul General al Aeroportului Sibiu.

În afara creșterii traficului de pasageri, aeroportul s-a concentrat, la indicația autorității tutelare (Consiliul Județean), și pe segmentul de cargo, aerogara încercând prin forțe proprii să depășească tot ceea ce a ținut de partea de reglementare pentru a putea procesa marfa pentru plecare. „Îmi doresc în 2020, 2021 un milion de pasageri. Rămâne de văzut dacă și reușim să convingem operatorii aerieni să vină la Sibiu”, a conchis Gîrdea.

German
Citește articolul precedent:
Penny Market, primul retailer care obține certificarea ISO 50001

Penny Market este primul retailer din România care obține certificarea ISO 50001 și care are eficiența politicilor sale energetice recunoscute...

Închide