HOTSPOT Timișoara: Viitoarea Capitală Europeană a Culturii, în toiul pregătirilor pentru anul 2021. „Sper ca în acești doi ani să se înțeleagă ceva mai bine că reprezentăm România acolo și că este nevoie de un sprijin sensibil mai mare”

După conferințele marca HOTSPOT organizate în Brașov, Cluj și Sibiu, publicația de business româno-germană DeBizz Magazine a ajuns în toamna acestui an și la Timișoara, capitala Banatului și, în anul 2021, Capitală Europeană a Culturii.  Evenimentul „HOTSPOT Timișoara 2018” a fost organizat miercuri, 19 septembrie, la Bastionul Theresia, în parteneriat cu Fundația pentru Libertate Friedrich Naumann pentru Europa de Sud-Est. Conferința a fost moderată de Raimar Wagner, coordonatorul de proiecte al fundației pentru România și Republica Moldova.

Timișoara (în germană Temeswar) este cel mai mare mare centru urban din Vestul țării și una din cele mai dinamice economii locale, adjudecându-și constant poziții fruntașe în clasamente legate de atragerea de investiții străine și de fonduri europene, nivelul PIB-ului pe cap de locuitor sau dinamica exporturilor. Calitatea ridicată a vieții și mediul favorabil dezvoltării afacerilor fac din viitoarea Capitală Europeană o destinație apreciată și luată în calcul de tot mai mulți români interesați de relocare, statutul de metropolă fiind astfel o țintă realizabilă în următorii ani.

„În seara aceasta DeBizz nu face altceva decât să recupereze un teren pe care îl avea de acoperit, pentru că ne aflăm în fața primei ediții HOTSPOT Timișoara. Există evenimente DeBizz similare în Brașov, în Cluj, în Sibiu și nu puteam să ignorăm, până la urmă, realitatea evidentă că «Banatu-i fruncea»”, a spus, în debutul evenimentului, Corneliu Teofil Teaha, general manager DeBizz Magazine.

Tematica conferinței, care a reunit atât reprezentanți ai mediului de business, cât și din partea autorităților locale, a inclus subiecte precum stadiul pregătirilor pentru anul 2021, când Timișoara devine Capitală Europeană a Culturii, oportunitățile și provocările legate de implementarea acestui proiect, motoarele de dezvoltare ale economiei locale și regionale, topul investițiilor publice și private sau măsurile necesare pentru atragerea forței de muncă.

Locul orașului pe harta economică a României este dat de statistici, peisajul industrial – economic din Timișoara și din jurul Timișoarei fiind cel care favorizează ocuparea unor poziții de top, a arătat Dan Diaconu, viceprimar al municipiului Timișoara. „Sunt multe discuții pe care administrația publică locală trebuie să le aibă cu mediul economic și în special cu investitorii importanți din Timișoara, pentru că este evident că lipsa forței de muncă este acută în momentul de față. (…) Este probabil singurul factor care poate încetini dezvoltarea orașului. Altfel, din punct de vedere al accesibilității, conectivității, poziției geografice sau chiar al taxării, cred că lucrurile sunt favorabile Timișoarei în continuare”, a punctat Dan Diaconu. Titulatura de „Capitală Europeană a Culturii 2021”, adjudecată de Timișoara în urmă cu doi ani, trebuie asumată și din punct de vedere economic, studiile de până acum demonstrând un impact pozitiv la nivelul economiei locale în cazul orașelor care au câștigat în trecut această distincție. „Mi-aș dori să spun că da, suntem acolo unde ne-am dori să fim, însă nu suntem, din păcate, astăzi. O mare parte din angajamentele pe care le consideram a fi sigure la momentul în care am câștigat titlul de Capitală Culturală Europeană s-au transformat, ca multe alte lucruri din România, în praf și am rămas aproape singuri în pregătirea acestui obiectiv. Asta nu înseamnă că nu vom livra și că nu vom reuși să fim pregătiți pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, însă, în mod evident, va fi o greutate sensibil mai mare pentru oraș decât ceea ce am anticipat atunci”, a afirmat oficialul. Întregul proiect reprezintă o provocare din punct de vedere investițional, financiar și al gestionării excelenței culturale și artistice. În prezent, pregătirea programului cultural este în grafic, iar din perspectiva infrastructurii, majoritatea proiectelor sunt în diverse faze de execuție sau proiectare, potrivit sursei citate. „Sper ca în acești doi ani să se înțeleagă ceva mai bine că reprezentăm România acolo și că e nevoie de un sprijin sensibil mai mare”, a conchis viceprimarul.

Andrei Lucaci, consilier al președintelui Consiliului Județean Timiș, a prezentat mai multe proiecte majore de investiții, subliniind faptul că administrația publică trebuie să acționeze în concordanță cu nevoile și prioritățile societății. „Anul acesta am pus un foarte mare accent pe finanțările nerambursabile, europene, pe cele prin Programul România – Serbia și intenționăm, pe cât posibil, să atragem finanțări externe pentru toate proiectele majore de investiții. Cum bine știți, la urma urmei din bugetul de stat se finanțează toate investițiile pe care noi le avem, dar în același timp eu personal sunt de părere că noi putem să atragem aceste investiții pe fonduri europene și de aceea ne axăm pe ele”, a spus Andrei Lucaci.

Christian von Albrichsfeld, directorul general al Continental România, a readus în discuție provocările legate de deficitul de forță de muncă, evidențiind importanța cooperării cu mediul academic și a dezvoltării învățământului profesional dual. „Dacă luăm Continental ca exemplu, în anii trecuți, an de an, am crescut cu 1.000 – 1.500 de colaboratori, atât în cercetare și dezvoltare, cât și în producție. Creștem pe an cu 6-700 de ingineri, deci este o piață a muncii împărțită în două. Dacă privim Timișoara, Arad, aici avem cifre negative ale șomajului, sunt foarte multe locuri de muncă neocupate, deci potențial de creștere există”, a spus Christian von Albrichsfeld. Grupul german Continental dezvoltă tehnologii și servicii inovatoare pentru mobilitatea sustenabilă și interconectată. Compania cu profil tehnologic, fondată în 1871, oferă soluții pentru autovehicule, mașini, trafic și transport. Continental a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 44 de miliarde de euro și are în prezent peste 243.000 de angajați în 60 de țări. În România, grupul german este prezent cu toate cele cinci divizii și a investit în perioada 1999-2017 circa 1,4 miliarde euro. Continental România avea la finalul anului trecut circa 19.700 de angajaţi, din care 5.700 sunt ingineri și informaticieni în centrele de cercetare și dezvoltare.

Daniel Marcu, manager general ecoplus International Romania, a remarcat rolul orașelor inteligente și importanța implementării conceptelor „smart” în creșterea calității vieții locuitorilor. „Smart-city nu reprezintă nimic altceva decât o serie de obiective cu finalitatea de a crește calitatea vieții oamenilor din acea localitate. Fac o paralelă cu Viena, care a fost din nou ales orașul cu cel mai ridicat standard de viață din lume”, a spus el. Printre măsurile luate de capitala Austriei pentru a ajunge la acest nivel se numără reducerea emisiilor de CO2, investiții puternice în cercetare și dezvoltarea tehnologiilor, exportul tehnologiei „made in Viena”, asigurarea unui standard de viață foarte ridicat al cetățenilor sau soluții inteligente de transport. ecoplus, agenţia economică a Landului Austria Inferioară, acordă sprijin firmelor din Austria pentru intrarea pe piața românească.

În contextul discuției despre conceptele „smart”, în cadrul evenimentului a fost prezentat stadiul actual al Openville, cel mai mare proiect imobiliar cu destinaţie mixtă din vestul României, dezvoltat la Timișoara de companiile Iulius şi Atterbury Europe. „Proiectele la care lucrăm noi în momentul de față în Timișoara sunt dezvoltate în premieră. Lucrăm la construcția celei mai înalte clădiri din România, cu 155 de metri înălțime. Va fi o clădire de birouri în principal, dar va avea și funcțiuni de servicii și de conferință. Un alt proiect la care lucrăm în momentul de față, care se apropie de acest concept smart despre care povesteam mai devreme, este un parc suspendat”, a afirmat Laurențiu Manea, Manager Office Buildings Openville. Parcul suspendat, cel mai mare din România, este una dintre principalele atracţii ale Openville. Desfăşurat pe o suprafaţă de peste 55.000 metri pătrați, parcul va avea locuri de joacă pentru copii, carusel, fântâni arteziene, piaţete pentru evenimente, peste 1.000 de arbori şi 20.000 de arbuşti. Openville Timişoara va fi inaugurat în trimestrul patru al anului 2018, odată cu finalizarea primei etape de dezvoltare. Proiectul de tip mixt, dezvoltat printr-o investiție estimată la peste 220 milioane euro, integrează actualul Iulius Mall Timişoara și va cuprinde funcţiuni de office, retail, parc şi entertainment. „Dacă veniți acum la noi pe șantier, veți vedea că este un ritm extrem de alert, pe care nu cred că-l veți întâlni pe multe șantiere din Timișoara”, a mai spus reprezentantul dezvoltatorului.

Alina Iozsa, partener în cadrul firmei de avocatură Hațegan Attorneys, a afirmat că în acest an se observă o stagnare a investițiilor private, atât pe segmentul greenfield, cât în zona de M&A (Mergers and acquisitions), investitorii – în special cei din spațiul european – manifestând precauție în actuala perioadă. Infrastructura precară, dar și absența forței de muncă se numără printre provocările întâmpinate de mediul de business. „O statistică a Băncii Mondiale arată că în acest an 1 din 4 absolvenți de studii superioare emigrează. Este o cifră extrem de îngrijorătoare. Totodată, 20% din cei apți de muncă, din populația activă, de asemenea se află în afara țării. Industriile au încercat să găsească soluții. În transporturi și construcții se accesează foarte mult salariați din zona Asiei, alte industrii au apelat la Republica Moldova, parțial din Ucraina – în domeniul IT înțeleg că Ucraina a devenit destul de ofertantă. În schimb, aceste zone fiind non-UE, întâmpinăm problema contingentului. (…) În iulie, contingentul de care vorbim, care oricum a fost suplimentat anul acesta, a fost deja epuizat. Practic, este un blocaj pe piața de muncă. Dacă nu pregătim societatea din timp – la nivel de liceu sau gimnaziu, să oferim oportunități pe piața românească, s-ar putea să ne trezim cu această hemoragie și să nu mai avem soluții, să fie prea târziu”, a spus Iozsa. Fondată în 2004, Hațegan Attorneys are sediul central în Timișoara, dar lucrează pe diferite proiecte în toată țara. Mai mult de trei sferturi dintre clienții firmei de avocatură sunt companii internaționale care intenționează să investească sau derulează deja afaceri în România.

Dezbaterea s-a încheiat cu o gală de premiere pentru economia locală, urmată de un recital al solistei Cristiana Radu și dinner & networking.

German
Citește articolul precedent:
Antreprenori la Alba Iulia: despre afaceri și credința în succesul României Summitul RePatriot (4-7 octombrie 2018): „Noi facem România mai bună!”

200 de antreprenori români din Țară și Diaspora se vor regăsi săptămâna viitoare în orașul Marii Uniri – la Alba...

Închide