Iarăși alocația, bat-o Vi(e)na… !?

dr. Alex Todericiu

UE a inițiat în urmă cu puține zile o procedură de infringement împotriva Austriei datorată indexării alocației familale. Chiar și ministrul român de Externe, Teodor Meleșcanu, s-a implicat în acest sens și a protestat „vocal“ împotriva indexării. Comisia UE este bineînțeles liberă să controleze indexarea. Dacă ea nu se va lăsa convinsă de argumentele austriece, îi revine Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu sediul la Luxemburg sarcina să decidă asupra legalității, e de părere Ministrul Familiei Juliane Bogner-Strauß (ÖVP, partidul popular al cancelarului Sebastian Kurz), potrivit orf.at. Copiii români ai căror părinți muncesc în Austria vor primi și de acum înainte mai mulți bani decât cei ai căror părinți activează în România, a mai arătat ministrul. În jur de 125.000 de copii vor primi o alocație familială redusă. Cei mai mulți dintre aceștia trăiesc în Ungaria (38.700), Slovacia (27.180), Polonia (14.865) și România (14.213).

Conform Sozialministerium din Viena, 4 din 5 îngrijitoare și infirmiere pentru supraveghere permanentă din Austria provin din țări ale UE ca Slovacia și România, iar fără acestea – unele sunt mame ale copiilor care trăiesc în străinătate și sunt astfel afectate de măsură -, sistemul austriac de îngrijire probabil că s-ar prăbuși. S-ar putea pune astfel întrebarea dacă nu cumva prin această măsură guvernul federal își dorește să sprijine reunificarea familiilor, acționând astfel pentru binele copiilor afectați, ce trăiesc separat de părinții lor. Astfel, comisarul belgian al UE Marianne Thyssen, responsabil pentru politicile sociale, are dreptate atunci când spune „nu există în UE copii de mâna a doua“, iar demersul austriac ar putea fi însă mai bine înțeles într-un cadru mai larg, atât temporal cât și social-politic.

De regulă, se pleacă de la o premisă eronată atunci când – în relatăriile presei române despre indexarea alocației din partea Republicii Austria – se discută într-un prim-plan „aritmetic” doar de “drepturile copilului”, întrucât este vorba despre două drepturi … diferite!

Astfel, l-am rugat pe domnul avocat Milorad Erdelean, cetățean român, membru al Baroului din Viena, partener al Cabinetului de avocatură Mag. Elisabeth Moser-Marzi / Mag. Milorad Erdelean din Schwertgasse 3, sectorul 1 din Viena, să ne explice diferența. Avocatul Erdelean stă la dispoziția celor interesați și va răspunde cu plăcere prin e-mail (m.erdelean@moser-marzi.at) și altor întrebări pe tema indexării alocației familiale – chiar și posturi tv din România îl invită să explice lesnicios situația celor afectați din Austria.

„În Austria, vorbim despre «die Familienbeihilfe» (alocația familială) – reglementată în Familienlastenausgleichsgesetz 1967, § 2 (în traducere liberă: Legea compensării poverilor familiei) – al cărei titular este părintele, pe când în România ne referim la o alocație de stat pentru copii, al cărei titular este copilul (Legea 61/1993, actualizată 2018, art. 3, alin. 2)“, explică franc Erdelean.

Dreptul la alocație familială austriacă este astfel deținut de o persoană (părinte, tutore, etc.) din al cărui domiciliu face parte copilul. O persoană deține acest drept la alocație familială, chiar dacă copilul nu are același domiciliu, dacă suportă cea mai mare parte a costurilor copilului și nicio altă persoană nu are acest drept. Persoanele care au în grijă copii au dreptul la alocații familiale numai dacă își desfășoară activitățile zilnice pe teritoriul Austriei. Așadar, persoana cu domiciliul în Austria în a cărui reședință locuiește copilul are acest drept în oricare caz. În cazul în care copilul nu locuiește cu persoana care are reședința în Austria (de exemplu, copilul locuiește în altă țară), persoana are dreptul la alocație atunci când nimeni altcineva (de exemplu, celălalt părinte) nu are acest drept.

Alocaţia de stat pentru copii din România se instituie ca formă de ocrotire a statului acordată tuturor copiilor. Beneficiază de alocaţie de stat toţi copiii în vârstă de până la 18 ani. (…) Titular al dreptului este astfel doar copilul. Beneficiază de alocaţie de stat pentru copii şi copiii cetăţenilor străini rezidenţi în condiţiile legii în România, însă doar dacă locuiesc împreună cu părinţii. Persoanele cărora li se face plata alocaţiei de stat pentru copii sunt obligate să comunice orice schimbare în privinţa componenţei familiei sau a domiciliului/ reşedinţei care ar putea determina încetarea sau modificarea acordării drepturilor de alocaţie de stat pentru copii, în termen de cel mult 15 zile de la apariţia acesteia, inclusiv situaţia în care cetăţenii români îşi stabilesc rezidenţa în altă ţară împreună cu copiii lor.

Așadar, în România, spre deosebire de Austria, alocația este un drept al copilului, care se pierde când minorul nu mai locuiește în România. În Austria, alocația este un ajutor social pentru persoana care întreține copilul, o compensare pentru costurile suplimentare care apar odată cu nașterea copilului. În ambele țări, dreptul la alocație este astfel sensibil diferit legat de reședința titularului.

Referitor la alocație nu există „reciprocitate” între cele două țări! Austria acordă alocație atunci când copiii nu locuiesc pe teritoriul țării, în schimb România leagă acest drept de reședința copilului în România.

În cazul în care un părinte cu cetățenie austriacă ar lucra în România (își plătește dările la stat în România și contribuie astfel la sistemul social românesc), iar copilul minor ar locui, să zicem, în Austria, copilul nu ar primi alocația din România, dar ar putea primi „Familienbeihilfe” în Austria, dacă ar locui cu un ascendent (de exemplu, cu bunicii). Prin urmare, în acest scenariu povara ar cădea din nou pe spinarea statului austriac, deși părintele (austriac) lucrează în România și contribuie astfel la sistemul social din această țară, ne explică avocatul Erdelean.

A.T.: Este justificată legal procedura guvernului federal austriac de a indexa alocația familială, plătită minorilor nerezidenți alături de părinți în Austria?

M.E.: Întrucât s-a decis „indexarea” alocației, se poate ajunge și la o situație în care un părinte care lucrează în Austria poate primi o alocație mai mare, dacă copilul locuiește într-o țară unde costul de trai este mai mare decât cel din Austria. Alocația familială în Austria se plătește din Familien-lastenausgleichsfond (Fondul pentru compensarea poverilor familiei). Acest fond se alimentează din plata de către angajatori a unei contribuții de 3,9% din salariul brut al fiecărui angajat din Austria. Prin urmare, fiecare cetățean străin care lucrează în Austria contribuie – indirect, întrucât aceasta sumă este plătită de angajator – cu 3,9% la acest fond. În cazul în care o persoană angajată în Austria are copii cu domiciliul într-o altă țară cu putere de cumpărare mai mică, ea beneficiază (după noua lege) de o „Familienbeihilfe” redusă, deși ea a contribuit cu același procentaj la acest fond ca și contributorii care au copii cu domiciliul în Austria. În consecință, s-ar ajunge astfel la o posibilă discriminare a acestor persoane și s-ar încălca libertatea de mișcare a angajaților. Mai mult, conform art. 67 al Ordonanței Parlamentului European și al Consiliului Uniunii Europene Nr. 883/2004 pentru coordonarea sistemelor de siguranță socială, o persoană are dreptul la prestații familiale în conformitate cu statul membru în cauză, inclusiv pentru membrii de familie care locuiesc într-un alt stat membru, ca și când aceștia ar avea reședința în acel stat membru.

Eu cred că România va avea
câștig de cauză în fața Curții Europene a Justiției. Până în prezent, Curtea Europeană a Justiției a respins orice tentativă de a lega plata contribuției (îndreptățite!) de reședința beneficiarului.

A.T.: Pledează Guvernul federal al Austriei prin noua alocație familială pentru reunificarea familiilor în Austria?

M.E.: În cazul în care copilul se alătură familiei în Austria, familia (respectiv unul dintre părinți) primește o alocație completă, respectiv neindexată, atât timp cât copilul are reședința sa principală în Austria. Pe lângă alocația familială, familia beneficiază de „Kinderbetreuungsgeld” (ajutor de stat pentru părintele care se află în concediu de maternitate/ paternitate, care poate ajunge până la 80% din ultimul salariu), precum și numeroase avantaje fiscale (care duc la reducerea impozitului pe venit), reduceri pentru costurile de creșă și grădiniță, reduceri pentru costul transportului către și de la școală, ajutoare pentru familii cu venit redus (se reduc costurile mâncării la grădiniță, la școală, se reduc costurile cu achiziționarea de rechizite și cărți, etc).



German
Citește articolul precedent:
Daimler a lansat la Sebeș producția unor noi cutii de viteze high-tech

Grupul german Daimler și-a extins producția din cadrul fabricii de la Sebeș, județul Alba, cu noua cutie de viteze automată...

Închide