Iarna vrajbei noastre

Sursa: Houstonchronicle.com

Protestele masive împotriva relaxării luptei anticorupţie, decretată prin Ordonanţă de Urgență, vor intra fără îndoială în istorie. Cu peste jumătate de milion de participanți în București, mai toate oraşele mari din România și în multe capitale europene, în care trăiesc și muncesc români, ele au fost cele mai mari demonstraţii de la Revoluție. Au protestat însă – chiar dacă în număr mult mai mic – și susținători ai Guvernului, care văd în urmărirea penală a politicienilor corupți o armă în mâna unui grup care are intenția de a-i priva de măriri ale pensiilor și salariilor. Opiniile lor pot suna straniu – dar această filosofie a convins totuși o majoritate a votanților. Acest conflict oferă șansa unei rescrieri a contractului social (în sensul lui Rousseau) – dacă înțelegem corect învățămintele:

Prima lecție este că alegerile sunt importante. Faptul că o majoritate politică a căpătat tupeul de a decreta impunitate pentru corupție ține nu în ultimul rând și de participarea slabă la alegeri. Atunci când, din lehamite față de politică, mai puțini cetățeni își exprimă votul, apar dezechilibre politice, care invită la abuzuri. Cine e nemulțumit de politică are și alte posibilități de a-și exprima insatisfacția. Absenteismul nu pedepsește politicienii, ci electoratul. Pe de altă parte, legile electorale trebuie să permită unui număr mai mare de oameni să se exprime. Efortul birocratic de obținere a mutației într-un oraș nou e prea mare, de aceea, de exemplu, pentru mulți studenți e dificil să voteze în orașul lor universitar.

A doua lecție este că politica e importantă și dincolo de alegeri. Guvernul social-liberal a putut fi împiedicat în intențiile sale și pentru că media au fost atente. Societatea civilă trebuie să stea permanent cu ochii pe politicieni, cu atât mai mult cu cât opoziția politică nu-și poate face treaba prea bine, atât din cauza unor interese proprii, dar și în contextul configurației sistemului parlamentar.

În al treilea rând, avem nevoie de un nou mod de a înțelege politica. Trecerea la democrație trebuie să aibă loc și în mentalul politicienilor. Voturile nu sunt un cec în alb, pe care îl pot încasa după bunul plac. Iar câștigarea alegerilor nu e un hrisov cu privilegii de îmbogățire personală. Dar pentru acest lucru trebuie restabilite regulile de legiferare. Ordonanțele de urgență sunt un instrument care a ispitit prea des la acțiune arbitrară. Parlamentul trebuie să-și reasume legiferarea – una din atribuțiile sale fundamentale, pe lângă controlul Executivului. Chiar dacă această cale e mai complicată și mai anevoioasă.

În al patrulea rând: partidele trebuie să se schimbe. Ceea ce s-a petrecut în România după alegeri nu ar fi trebuit să fie posibil. Dar partidele sunt mașinării de putere, bine unse și organizate strict ierarhic, care nu tolerează bine opinii divergente și de aceea nu dezvoltă anticorpii necesari pentru a opri la nivel intern autocrații și eliminarea membrilor corupți. Au nevoie de un nou ethos, la care însă nu vor ajunge de unele singure. Cetățenii pot și trebuie să participe la ce se întâmplă în viaţa partidelor.

de Alex Gröblacher

German
Citește articolul precedent:
Premieră mondială: noul Opel Insignia debutează la Salonul Auto de la Geneva

Pentru Opel, cea de-a 87-a ediție a Salonului Auto Internațional de la Geneva (7 – 19 martie 2017) se învârte...

Închide