Industria 4.0. Mega-tendințe globale

Anunțul privind impactul major al tehnologiei în economia globală și fracționarea modelelor de business existente din cauza ritmului alert cu care inteligența artificială pătrunde în viața companiilor a venit încă de la începutul anului, odată cu desfășurarea World Economic Forum. Iată că ne apropiem de bilanțul lui 2016 și marii analiști ai lumii continuă să demonstreze cum anume companiile industriale din toate sectoarele la nivel global trec printr-o a patra revoluţie industrială. O revoluție deja botezată „Industria 4.0” tocmai pentru că impactul tehnologic este major în sectorul industrial. În cele ce urmează vă prezentăm câteva concluzii selecționate dintr-o serie de studii realizate de PriceWaterhouseCoopers (PwC). Analiștii acestui mare consultant global susțin că tranziţia către o nouă realitate industrială digitală este în plină desfăşurare peste tot în lume: aproximativ o treime dintre companii îşi evaluează deja nivelul digitalizării ca fiind unul ridicat, iar acest nivel este aşteptat să crească în medie de la 33% la 72%, în următorii 5 ani. Liderii companiilor industriale digitalizează activităţi esenţiale în cadrul propriului lanţ vertical al valorii şi de asemenea în relaţia cu partenerii la nivel orizontal din lanţul de aprovizionare. În plus, îşi îmbunătăţesc portofoliul de produse introducând funcţionalităţi digitale şi servicii de date inovatoare. La nivel mondial, companiile intenţionează să investească anual aproximativ 5% din venitul realizat din vânzările digitale în procesul de digitalizare. Pe baza sondajelor realizate în rândul sectoarelor industriale, 5% din venitul realizat din vânzările digitale corespunde cu o investiţie totală de 907 miliarde de dolari. Aceste investiţii se vor axa în principal pe dezvoltarea de tehnologii digitale, precum senzori sau dispozitive de conectare, software şi aplicaţii precum sisteme de prelucrare. Mai mult decât atât, companiile investesc în formarea angajaţilor şi în implementarea schimbării organizaţionale necesare. Mai mult de jumătate dintre aceste companii (55%) consideră că îşi vor amortiza cheltuielile în decursul a doi ani. Acestea sunt rezultatele studiului global „PwC Industry 4.0: Building the digital enterprise”, în cadrul căruia au fost chestionate peste 2.000 de companii din nouă sectoare industrial, din 26 de ţări.

man-1418852_fmt

Potrivit PwC, pe parcursul acestei tranziţii, managerii companiilor analizate estimează o reducere a costurilor în medie de 3,6% pe an şi venituri suplimentare anuale în medie de 2,9%. În termeni absoluţi, acest fapt corespunde cu o reducere a costurilor în valoare de 421 de miliarde de dolari şi cu o creştere concomitentă a veniturilor de 493 de miliarde de dolari. „Companiile se aşteaptă ca digitalizarea să aducă beneficii uriaşe şi, în consecinţă, investesc sume mari în acest proces. Studiul nostru arată că această tranziţie are loc în egală măsură în toate ţările analizate, nu numai în cele industrializate. Dacă cel puţin jumătate dintre aşteptările legate de Industria 4.0 se concretizează, acest lucru va schimba în mod fundamental mediul concurenţial în următorii cinci ani”, a declarat Mircea Bozga, Partener, Servicii de Audit, PwC România. La sfârşitul acestui proces de transformare, companiile industriale de succes vor deveni cu adevărat întreprinderi digitale, având produse fizice la bază, completate de interfețe digitale şi servicii de date inovatoare. Aceste întreprinderi digitale vor colabora cu clienţii şi furnizorii în ecosisteme industriale digitale.

Peste 80% dintre companii se aşteaptă ca metodele de analiză a datelor să aibă o influenţă semnificativă asupra proceselor de luare a deciziilor în decursul următorilor cinci ani. „Analizarea datelor în mod profesional oferă o perspectivă valoroasă asupra modului în care sunt utilizate produsele şi face posibilă relaţia pe termen lung cu clienţii. Instrumentele de analiză a datelor permit dezvoltarea produselor şi totodată le permit companiilor să-şi extindă serviciile şi să-şi alinieze și mai bine ofertele cu nevoile clieţilor”, a adăugat Mircea Bozga.

display-dummy-915135_opt

Problemele identificate de companiile analizate de PwC în implementarea Industriei 4.0 sunt mai degrabă cele ce ţin de lipsa unei culturi, viziuni sau formări interne în domeniul digital, precum şi lipsa specialiştilor, decât cele legate de achiziţionarea tehnologiei necesare. De exemplu, aproximativ 40% dintre companiile participante la sondaj se bazează pe expertiza angajaţilor de analiză a datelor, dar nu au departamente dedicate pentru aceste sarcini. „Dezvoltarea unei expertize sănătoase în analiza datelor şi digitalizare în cadrul propriei companii este o decizie înţeleaptă. Experţii individuali care colectează şi evaluează datele nu sunt suficienţi pentru implementarea cu succes a strategiilor asociate Industriei 4.0. Pentru a le putea folosi în procesul de luare a deciziilor, companiile au nevoie de baze de date, algoritmi şi recomandări care pot fi implementate, pregătite în mod profesionist”, precizează Mircea Bozga. Studiul citat subliniază încă o precondiţie necesară în vederea unei digitalizări de succes în domeniul securităţii datelor. „Ecosistemele digitale pot funcţiona numai dacă toţi participanţii pot avea încredere că datele lor nu vor ajunge pe mâini nepotrivite. Acest lucru necesită eforturi considerabile din partea companiilor, investiţii substanţiale în securitatea sistemelor şi standarde clare de protecţie a datelor” adaugă Mircea Bozga. Digitalizarea are un impact atât la nivel orizontal, cât şi vertical, asupra lanţului valoric. Acest fapt presupune că, pe de o parte, companiile trebuie să-şi integreze şi să-şi digitalizeze mai bine fluxul vertical de date, de la dezvoltarea produselor şi achiziţii până la prelucrare şi logistica transporturilor. Iar pe de altă parte, presupune o colaborare orizontală cu furnizori cheie, clienţi şi alţi parteneri din lanţul valoric, de exemplu utilizând soluţii de identificare și monitorizare a produselor. Pentru companii, aceste aspecte implică crearea unor soluţii digitale complexe. În plus, companiile dezvoltă noi produse şi servicii având caracteristici digitale, care acoperă întregul ciclu de viaţă al produsului şi prin urmare facilitează un contact mai apropiat cu consumatorii finali. Companiile investesc de asemenea în servicii digitale şi creează soluţii complete adaptate ecosistemului clienţilor lor, de cele mai multe ori în colaborare cu partenerii din lanţul valoric.

Deşi la nivel mondial companiile avansează în procesul de implementare a Industriei 4.0, studiul dezvăluie anumite caracteristici regionale la nivelul obiectivelor: companiile din Japonia şi Germania implementează digitalizarea în primul rând pentru a-şi spori eficienţa şi calitatea produselor. În SUA, tendinţa este de a dezvolta noi modele de afaceri cu ajutorul ofertelor şi serviciilor digitale şi să asigure aceste produse şi servicii în manieră digitală cât mai rapid posibil. Companiile din industria prelucrătoare din China se concentrează pe metode de a face faţă competitorilor internaţionali prin reducerea costurilor. „Studiul nostru arată că nivelul integrării digitale va fi în linii mari comparabil între regiuni în următorii cinci ani, în frunte cu ţări precum Japonia, Germania şi SUA. Nu ne aşteptăm ca Industria 4.0 să divizeze regiuni, ci să creeze o legătură puternică între companii şi ţări, prin urmare chiar să promoveze globalizarea”, conchide reprezentantul PwC.

Într-un alt studiu, analiștii PwC au identificat cele opt mega-tendințe globale în noile tehnologii, cele așa-zise «opt tehnologii esenţiale” pe care întreprinderile ar trebui să le ia în considerare, mai ales acum, în plină revoluție tehnologică. Pe fondul unui aflux de invenţii şi noi tehnologii care au deja impact asupra companiilor şi multe altele care se întrevăd la orizont, cum pot executivii să dezvolte strategii eficiente pentru a ţine pasul cu aceste tendinţe tehnologice globale? Pentru elaborarea noului raport, „Tech breakthroughs megatrend”, PwC a evaluat peste 150 de tehnologii la nivel global și a dezvoltat o metodologie pentru identificarea celor mai relevante, atât pentru companii cât și pentru sectoarele industriale în întregime. PwC a elaborat practic un ghid privind „Cele opt tehnologii esenţiale” despre care consideră că vor influenţa cel mai mult afacerile din întreaga lume în viitorul foarte apropiat. Cele opt mega-tendințe sunt: Inteligenţa artificială, Internetul lucrurilor, Realitatea augmentată, Roboţii, Tehnologia Blockchain, Realitatea virtuală, Dronele, Printarea 3D.

Tehnologiile specifice care vor avea cel mai mare impact asupra fiecărei industrii vor varia, dar PwC consideră că lista celor opt cuprinde tehnologiile cu cel mai mare impact la nivel cros-sectorial şi global în următorii ani. „Economia globală stă în faţa unor revoluţii tehnologice majore, iar pentru România ar fi un câştig real dacă s-ar număra printre pionierii globali în adoptarea unor astfel de noi tehnologii. Din punctul acesta de vedere, faptul că avem o întârziere în adoptarea unor astfel de tehnologii s-ar putea să fie un avantaj, în sensul în care s-ar putea alege din start implementarea celor mai noi şi performante tehnologii, aşa cum s-a întâmplat în ceea ce priveşte cablurile de date folosind fibră optică ce au permis României să fie printre ţările cu cea mai mare viteză de internet în bandă largă. Pentru aceasta este nevoie de un mix inteligent de politici publice care să facă din noile tehnologii cheia de boltă a dezvoltării economice a ţării” a declarat Florin Deaconescu, Partener, Servicii de Audit, liderul Grupului de Tehnologie din cadrul PwC România. „La nivel global, cele mai multe companii au pus bazele pentru a adopta noile tehnologii, investind în arii precum social media, comunicaţii mobile, analiza de date şi cloud. Acum este momentul ca directorii să adopte o perspectivă mai largă privind tehnologiile mai avansate care vor avea un impact mai mare asupra afacerilor”, a adăugat Deaconescu. Pentru a ajunge la topul celor opt, PwC a analizat diversele tehnologii pe baza impactului asupra afacerii și viabilităţii comerciale în următorii cinci până la șapte ani (cel puţin trei până la cinci ani în economiile dezvoltate). Printre criteriile specifice se numără: relevanța unei tehnologii pentru companii şi industrii; accesibilitatea la nivel global; viabilitatea tehnică, inclusiv potențialul de a dobândi notorietate la scară largă; dimensiunea pieței și potențialul de creștere și ritmul investițiilor publice și private.

Companiile continuă să aştepte următoarea „mare noutate”, considerând că o anumită tendință tehnologică fie nu se va ridica la nivelul aşteptărilor, fie nu va afecta industria în care activează în anii care vor veni. Însă, în ziua de azi au loc schimbări bruşte într-un ritm mai rapid și la un volum mai mare ca oricând. Istoria a demonstrat că inovațiile au înclinat balanța în favoarea inovatorilor. În acest sens, descoperirile tehnologice generează mega-tendinţele. Omniprezenţa tehnologiei, din ce în ce mai accesibilă, mai răspândită şi cu un impact mai mare, este cea care va accelera adoptarea „celor opt tehnologii esenţiale”. PwC consideră că acestea vor reconfigura modelele de afaceri ale companiilor atât într-o manieră pozitivă, cât şi ridicând diferite provocări. În anumite industrii și regiuni, mega-tendinţele vor influenţa strategia de afaceri, comportamentul clienților, operațiunile și respectarea reglementărilor. Prin urmare, echipele de conducere ar trebui să găsească răspunsuri eficiente la trei întrebări fundamentale: Avem strategii şi procese de inovare durabile? Am cuantificat impactul noilor tehnologii asupra afacerii? Dacă nu, cum putem face asta – şi cât de repede? Avem un plan de adoptare a noilor tehnologii? Dacă da, este actualizat?

Potrivit raportului PwC, directorii nu ar trebui să trateze „cele opt tehnologii esenţiale” doar ca o listă de sarcini pe care să o delege către Chief Information Officer (CIO) sau Chief Tehnology Officer (CTO). Analiza noilor tehnologii și cuantificarea impactului acestora cât și planificarea în vederea adoptării lor ar trebui să fie mai degrabă o parte esențială a strategiei unei companii. Înainte de a elabora o strategie de inovare și de a explora și analiza impactul noilor tehnologii, executivii ar trebui să înveţe (sau să se re-familiarizeze) cu acestea și cu potenţialul lor.

 Roboții vor conduce sau vor fi conduși?

O interesantă mega-tendință prezentată de PwC este ascensiunea roboților. E de bine, sau e de rău pentru societate? Analiștii citați arată că în 2005 existau mai puțin de un milion de roboți. În prezent există 1,8 milioane, iar în trei ani vor ajunge până la aproximativ 2,6 milioane. Putem spune că roboții industriali sunt în plină ascensiune. Tehnologia joacă deja un rol major în sectorul de producție industrială. Dar, pe măsură ce roboții devin mai performanți și mai sofisticați, se așteaptă ca impactul lor să se resimtă treptat în mai multe industrii – inclusiv în sectorul serviciilor, care însumează cele mai multe locuri de muncă în economiile industrializate – sunt de părere experții PwC. Liderii de afaceri iau deja în considerare aceste schimbări și le integrează în strategia lor. Conform sondajului PwC „Global CEO Survey 2016”, 77% dintre executivi cred că progresele tehnologice reprezintă mega-tendința care va transforma cel mai mult modul în care companiile interacționează cu toate părţile interesate. Tehnologia poate să reducă costurile și să crească eficiența. De exemplu, robotica poate ajuta companiile să-şi utilizeze mai bine capitalul și să crească marjele. Astfel, cererea pentru forme tradiționale de investiții, cum ar fi în depozite şi utilaje, ar putea la rândul ei crește. De asemenea, prețul bunurilor și serviciilor ar putea scădea – sau crește într-un ritm mai lent – dacă companiile transferă aceste câștiguri de productivitate către consumatori prin prețuri mai mici, ceea ce ar şi trebui să facă atâta timp cât piețele sunt competitive.

Dar ce impact ar putea avea schimbările tehnologice tot mai rapide asupra locurilor de muncă? „Este de așteptat ca tehnologia care completează mâna de lucru să aibă mai puține efecte adverse asupra locurilor de muncă decât tehnologia care o dislocă. În multe sectoare de servicii pentru consumatori, de exemplu, în cele în care contactul uman este esențial, există mai puțin interes ca roboții să înlocuiască oamenii – cel puțin pentru moment”, a declarat Ionuţ Sas, Partener, Consultanţă Fiscală, membru al grupului de servicii pentru sectorul Tehnologiei, Media şi Telecomunicaţiilor, PwC România. Cu toate acestea, în alte zone automatizarea poate prezenta o amenințare mai mare la adresa locurilor de muncă – deși amploarea acestei amenințări variază; Frey și Osborne (2013) estimează că aproximativ 47% din locurile de muncă actuale din SUA sunt expuse riscului în următoarele două decenii, comparativ cu un studiu al OCDE care plasează cifra la doar 9%. Tehnologiile digitale creează şi noi locuri de muncă, așadar efectul nu este în totalitate unul negativ. „Inovațiile tehnologice reprezintă o forță disruptivă pentru companii și angajați. Dar pentru acele afaceri care se pot adapta mai rapid la noile tehnologii, precum și pentru angajații care dețin competențe pe care mașinile nu le au în prezent – cum ar fi creativitatea și empatia – progresele tehnologice le-ar putea aduce câștiguri substanțiale”, adaugă Ionuţ Sas. Economiștii PwC au analizat cheltuielile gospodăriilor (pe persoană), din economiile grupului G7, ca un indice al redresării după criza economică globală. Rezultatul la care au ajuns este că redresarea din punct de vedere al cheltuielilor reale ale gospodăriilor (pe persoană) nu a ținut pasul cu redresarea PIB-ului real în majoritatea celor 12 economii analizate.

 Pentru mai multe detalii privind studiile la care facem referire, puteți să consultați ediția raportului Global
Economy Watch, disponibilă la
www.pwc.com/GEW, și studiul pwc.com/industry40.

German
Citește articolul precedent:
Alegeri 2016: perspectivele partidelor cu privire la economie

România alege pe 11 decembrie un nou Parlament. Revista DeBizz Magazine prezintă - fără judecăţi de valoare - extrase relevante...

Închide