Industria auto din România, în fața unor schimbări cruciale

Foto: tomwang / depositphotos.com

În confuzia din jurul demiterii Guvernului social-democrat printr-o moțiune de cenzură în Parlamentul român în octombrie, o știre de câteva rânduri era să fie trecută aproape complet cu vederea: Ford a început producția modelului Puma la uzina sa din Craiova. Este primul vehicul hibrid care se asamblează în România. OK – Puma nu are o tehnologie hibridă reală în sensul unui motor electric, care poate înlocui unitatea convențională.  Dar un mic motor electric, a cărui baterie de 48 de volți este încărcată cu energia provenită de la frânare, poate oferi motorului pe benzină un impuls suplimentar și îl poate ajuta astfel să devină mai eficient.

Dar chiar și așa, nu trebuie subestimată importanța deciziei concernului american, deoarece construcția acestui model ar putea, probabil, să anunțe o schimbare de paradigmă de mult timp așteptată în industria auto românească.

Specialiștii privesc cu îngrijorare ultimele cifre ale producției industriale și exporturilor din România: tocmai s-a raportat că producția din industria prelucrătoare a scăzut cu aproape 15% în august, comparativ cu nivelul din iulie. Față de august 2018, declinul nu este la fel de rău, dar se plasează la 7%. În timp ce producția a crescut constant până în luna mai, cifrele au scăzut din iunie pe întreaga perioadă de vară, atât față de luna precedentă respectivă, cât și față de aceeași lună a anului trecut.

În august, exporturile românești de bunuri au scăzut cu 2,5% față de anul trecut, la 5 miliarde de euro – după o scădere de 5,5% în iunie (primul declin din iulie 2016) și un minus de 0,8% în iulie.

Pentru dezvoltarea economiei românești în ansamblu, industria prelucrătoare are un rol primordial. Potrivit asociației ACAROM din sectorul auto, numai industria auto generează 14% din PIB și reprezintă mai mult de un sfert din totalul exporturilor. Cele 600 de companii din acest sector au peste 230.000 de angajați și înregistrează o cifră de afaceri totală de 28 de miliarde de euro. Dar acest sector este, de asemenea, strâns legat de Europa și, prin urmare, este sensibil la ceea ce se întâmplă acolo.

Un studiu realizat de Erste Bank în septembrie nu aduce vești tocmai încurajatoare – analiza arată că industria auto germană se mișcă mai lent, iar economia din Europa Centrală și de Est (ECE) suferă și ea. Potrivit documentului, producția auto germană a scăzut în iunie anualizat la 4,7 milioane de unități (cu aproximativ un milion de vehicule mai puțin decât media anuală 2015-17), atingând un nivel apropiat nivelurilor minime din 2009.

Cu o producție anuală de aproximativ patru milioane de vehicule, regiunea ECE este al doilea cel mai mare producător de automobile din UE după Germania. Producătorii și furnizorii de automobile din regiune sunt o componentă importantă a lanțurilor valorice din industria auto globală, dar în special a lanțurilor de aprovizionare germane. Aproape fiecare a patra mașină nouă produsă în UE a fost fabricată în CEE.

Analiza cifrelor din producția de automobile indică, de asemenea, că sectorul auto este o veritabilă coloană vertebrală a multor țări din regiune, arată Erste Bank în studiul său. Aproximativ 10% din valoarea adăugată și 6-9% din locurile de muncă din aceste economii ar putea fi direct sau indirect legate de fabricația de automobile. Aceasta înseamnă că industria auto din țările Europei Centrale și de Est trebuie să acorde o atenție deosebită evoluțiilor de pe piețele auto internaționale, dar în special de pe cele europene.  Erste Bank s-a oprit, de asemenea, și asupra acestui aspect și a ajuns la unele concluzii elocvente. Dacă se compară scăderea accentuată a producției și vânzărilor de automobile din prezent cu situația din 2009, se conturează două diferențe majore. Scăderea producției de automobile poate fi pusă în mod evident pe seama unui șoc negativ al cererii, apărut din cauza creșterii șomajului, a scăderii veniturilor disponibile în gospodării și din cauza unei inversări majore a impulsului de creditare. În acest moment, însă, nu există vreun semn din aceste puncte de vedere – potrivit experților Erste Bank, cifrele în scădere nu ar fi determinate în totalitate de contextul economic.

Ar fi mai degrabă, spun ei, vorba de modificări semnificative în compoziția vânzărilor de mașini (scădere a motorizărilor diesel, creștere a vehiculelor electrice). Potrivit studiului, scăderea înmatriculărilor de autovehicule noi în UE a fost cauzată exclusiv de scăderea cererii de vehicule cu motorizare diesel. Numai în prima jumătate a anului 2019, numărul de vehicule diesel noi înmatriculate în UE a scăzut cu 17% față de anul precedent, după ce scăzuse deja în 2018 cu 18% față de 2017.

Pentru viitor, Erste Bank pune un diagnostic dificil de respins – sau de ignorat:

După escaladarea scandalului Diesel-Gate, planurile mai avansate de reducere a emisiilor prin reglementări mai stricte au arătat clar că era combustibililor diesel se apropie de sfârșit. Cu toate că motoarele diesel nu sunt încă complet interzise, există o percepție negativă a vehiculelor diesel și o mare incertitudine în rândul potențialilor cumpărători cu privire la posibilitatea de a mai folosi astfel de mașini pe viitor. Mai multe țări și municipalități au adoptat planuri ambițioase de reducere a poluării aerului, iar o modalitate de a face acest lucru este restricționarea accesului diesel în zonele urbane respective. Unele țări merg chiar un pas mai departe și au în vedere interzicerea vânzărilor de vehicule cu motor cu combustie internă într-un deceniu sau două.

Pe măsură ce industria diesel se prăbușește, comerțul cu mașini ecologice explodează. Din desfășurătorul vânzărilor de mașini reiese limpede că segmentul cu cea mai rapidă creștere este cel al vehiculelor hibride și electrice (H&E). În UE, acestea au reprezentat în jur de 7,5% (2,4% și, respectiv, 5,1%) din înregistrările noi din al doilea trimestru al anului 2019. Cu toate acestea, mulți producători de automobile nu sunt în măsură să țină pasul cu livrarea pe piață a noilor lor vehicule electrice, iar consumatorii trebuie să se înscrie pe listele de așteptare. Unii dintre ei își amână achizițiile de vehicule electrice până când va exista o varietate mai mare de modele la prețuri accesibile din care să poată alege și până când va exista o rețea mai dezvoltată de stații de încărcare.

Studiul Erste Bank indică în mod clar că se va ajunge la schimbări structurale uriașe în întreaga industrie auto. Regiunea Europei Centrale și de Est se va confrunta în acest context cu provocări majore, iar România nu are voie să piardă trenul schimbărilor din acest sector industrial.

Raportul Asociației Transporturi și Mediu din Bruxelles (T&E) schițează un posibil tablou al industriei în și după perioada de tranziție de la o formă de motorizare la cealaltă.

Pe măsură ce tot mai multe modele electrice sunt produse și pătrund pe piață, numărul vehiculelor vândute și produse în Europa va crește și el. Producătorii de automobile vor vinde aceste vehicule mai activ. În primul rând, se vor baza pe ele pentru a se conforma cerințelor de mediu de la începutul anilor 2020, dar după 2024 este de așteptat ca vehiculele electrice să atingă maturitatea de piață, ajungând la paritate de preț cu mașinile convenționale. Până în prezent, producătorii de autovehicule din Uniunea Europeană au investit aproape 146 de miliarde de euro în mașini și baterii electrice, iar tranziția de succes a UE la mobilitatea electrică a devenit una din prioritățile in­dustriale majore.

Numărul de vehicule electrice produse în Europa este de așteptat să crească de la aproximativ 750.000 de unități în 2019 la peste patru milioane în anul 2025.

Conform datelor colectate de T&E, în 2025, Germania, Franța, Spania, Italia și Marea Britanie vor produce împreună aproximativ 85% din mașinile electrice, dar Slovacia va fi cea care va avea de departe cea mai densă producție prognozată de vehicule electrice din Europa, ajungând la 25 vehicule electrice la mia de locuitori în 2025. În acest clasament, Germania și Suedia urmează cu 19, respectiv 14 vehicule electrice produse la mia de locuitori, în timp ce Belgia, Cehia și Franța vor avea în jur de 12. Harta arată unde producătorii majori din Europa vor produce vehicule electrice – iar România nu apare pe ea.

O componentă importantă a industriei emergente a vehiculelor electrice este producția de baterii. Există și din acest punct de vedere o mulțime de planuri pentru ECE – dar din nou, România este omisă, potrivit studiului citat. În Polonia, la Wroclaw, firma LG Chem își extinde capacitatea de la 6 GWh astăzi la 70 GWh în următorii 2-3 ani, iar alte companii au planuri de extindere în Ungaria: Samsung SDI extinde capacitatea de la Göd la 15 GWh în 2020, iar SK Innovation (SKI) lucrează chiar la două uzine în Komárom – una va începe producția în 2020 și ar trebui să atingă o capacitate de 7,5 GWh până în 2022, cealaltă ar trebui să fie gata până în 2021, dar nu se știe încă nimic despre capacitate, conform raportului T&E.

Industria auto românească nu are prea mult timp să se pregătească pentru schimbare. E drept că în perioada 2019-2025, producția de vehicule cu motoare cu combustie va crește aici chiar cu peste 60%, dacă ne luăm după studiul T&E – dar apoi noua realitate va lovi probabil cu toată forța.

Alex Gröblacher



German
Citește articolul precedent:
Tranzacții imobiliare de peste 1 miliard de euro în 2019

Volumul total al tranzacțiilor imobiliare realizate în primele 9 luni a fost de circa 580 milioane de euro, în creștere...

Închide