Industria construcțiilor, susținută în continuare de investițiile private. „Avem nevoie de dialog și cooperare la nivelul întregii bresle”

Conferința „Real Estate, Quo Vadis?”, organizată de revista germano-română de business DeBizz Magazine în parteneriat cu proiectul România Durabilă, a ajuns la a treia ediție. An de an, evenimentul își propune să analizeze atât oportunitățile de dezvoltare ale pieței imobiliare și de construcții, cât și principalele provocări întâmpinate de jucătorii de profil, fie că vorbim despre dezvoltatori, constructori, arhitecți, producători de materiale sau furnizori de servicii.

Pe fondul creșterii economice record, alimentată de consum, piața de real-estate și-a consolidat evoluția pozitivă în 2017, iar pentru acest an specialiștii estimează un nou avans al activității de dezvoltare imobiliară. Piața construcțiilor, în schimb, nu și-a regăsit „efervescența” atinsă în perioada de boom, în contextul în care nu este susținută suficient de lucrările publice.

Jucătorii din industrie reclamă lipsa muncitorilor specializați, deficitul de forță de muncă calificată fiind, de altfel, o provocare la nivelul întregii economii.

Industria de profil este expusă și trebuie să se alinieze, treptat, tendințelor inovative de la nivel global, dar are în continuare de înfruntat o serie de provocări interne, legate, printre altele, de birocrație sau legislație neactualizată.

Ediția din acest an a evenimentului  „Real Estate, Quo Vadis?”, a fost organizată marți, 8 mai, la Hotelul Sheraton din București și a reunit manageri, antreprenori și specialiști din piața construcțiilor, sectorul imobiliar și segmente conexe.

„Există în continuare un potențial foarte ridicat în domeniul imobiliar, fie că vorbim despre parcuri industriale, partea de retail sau clădirile de birouri. Aveți o dezvoltare economică foarte bună în acest sector”, a afirmat Sebastian Metz, Directorul General al Camerei de Comerț si Industrie Româno-Germană (AHK România). Mediul de afaceri german s-a orientat în special către zona Transilvaniei, nu doar din rațiuni lingvistice, ci și datorită proximității cu țările vestice, însă vizează extinderea și în alte centre economice ale României. „Evident, și Bucureștiul este bine reprezentat, Craiova, Pitești, dar acum este un moment foarte important și o necesitate pentru noi să încercăm să ne implicăm și în alte regiuni economice din România, unde să avem parte de mai multă activitate. Vedem o diversificare a dezvoltării economice, avem multe hub-uri și centre economice în România care se dezvoltă într-un ritm accelerat, dar sunt și regiuni care, dimpotrivă, nu se dezvoltă deloc, iar acest lucru generează probleme majore la nivelul întregii țări”, a adăugat reprezentantul AHK.  Lipsa de personal calificat și a unui sistem educațional adaptat cerințelor pieței locale, precum și creșterile salariale necorelate cu productivitatea, se numără printre provocările întâmpinate de investitori în România. „Tot vorbim de investițiile în infrastructură și sperăm că, odată cu noua Lege a Achizițiilor, vom vedea niște dezvoltări pozitive. Avem nevoie de aceste investiții, de un mediu social mai bun, de orașe sustenabile, de un sistem de sănătate și de educație mai bun, care să se concentreze pe calitate”, a mai spus Metz.

Mru Patel, fondator și CEO al ePropertyWealth.com, consideră că sectorul imobiliar local are în continuare un potențial ridicat, însă este nevoie ca proiectele noi să se ridice la standardele și cerințele actuale ale clienților sau chiriașilor, iar investitorii trebuie să beneficieze de sprijinul autorităților. „A face tranzacții imobiliare în această țară este un coșmar. Iubim hârtia atât de mult încât creează joburi. Atunci când un investitor trebuie să justifice faptul că încheie un contract de vânzare – cumpărare, totul se bazează pe hârtii. Gândiți-vă la agenții imobiliari: uneori există un agent în spatele altui agent, totul se multiplică. Asta înseamnă că prețul crește, în condițiile în care peste tot în lume prețul este în scădere”, a spus Patel, adăugând că generația tânără vrea să facă tranzacții ușoare, iar procesul trebuie să devină cât mai facil. „În 2007, totul se focusa pe locație. După 2008, am schimbat perspectiva și nu mă mai concentrez doar pe locație, ci și pe tehnologie în imobiliare”, a mai afirmat Patel.

„În breasla noastră este nevoie de coagulare. Este clar, nu doar din punctul de vedere al arhitecților, ci a sectorului de construcții în general. În contextul situației actuale este necesar să formăm o echipă, compusă din toți «stakeholderii»: arhitecți, dezvoltatori, constructori, ingineri, fonduri de investiții. Doleanțele sunt comune, cu toții avem aceleași probleme: timp, predictibilitate, democrație”, a spus Hildegard Brandl, membru fondator al Asociației Societăților de Arhitectură din România (ASAR) și managing partner al biroului de arhitectură și project management UNITH2B. În prezent, una din cele mai mari probleme ale sectorului de profil este legată de termenul de obținere a autorizațiilor de construire. „Realitatea este că avem nevoie de regândirea unei legi care este din 1991. Cererea s-a schimbat în piața construcțiilor, avem nevoie de un cadru legal alert, de predictibilitate. Avem exemple de bune practici în Germania sau în alte țări care arată cum poate arăta o legislație. Nu peticită, ci refăcută. Cum să își construiești un business plan fără să știi când vei începe și termina construcția? Este o temă care necesită coagularea noastră ca breaslă și o strategie comună, clară, asupra legii, pentru ca ulterior să intrăm într-un dialog cu partea guvernamentală care se ocup de această zonă”, a adăugat Brandl.

Referindu-se la subiectul lipsei forței de muncă specializate, Alexandros Ignatiadis, co-fondator și acționar al companiei Octagon Contracting & Engineering, este de părere că „nu există sintagma «nu avem oameni», ci «nu avem oameni în banii pe care suntem dispuși să-i plătim». Ignatiadis este prezent pe piața locală de construcții din anul 1994, în calitate de executiv și ulterior ca antreprenor. „Facem o greșeală adoptând, pe lângă procese de autorizare care se multiplică și ne îngreunează, și procese de certificare sau acreditare a materialelor și proceselor, crescând în continuare costurile. Avem tendința să copiem orice normativ sau sistem care vine din afară, din Uniunea Europeană în speță, ignorând că astăzi sunt concepute pentru piețe mature. Am anumite specificații și normative făcând un birou în Germania, le copiez și le aduc aici, în momentul în care în Germania lucrez cu 2.000 de euro/ metru pătrat, iar aici mi se cer 600 de euro/ metru pătrat”, a spus reprezentantul Octagon.

„Segmentul industrial este într-un moment foarte bun, în ton cu creșterea pieței, însă aș spune că este o creștere naturală a acestui segment. Am asistat la intrarea unor noi investitori, iar în ultimii doi-trei ani s-a schimbat fața întregului sector. (…) În ultimii doi ani cererea a fost record, peste valorile din 2006-2007. Anul trecut s-au tranzacționat peste 450.000 de mp de spații industriale”, a spus Costin Bănică, Associate Director, Head of Industrial Agency la JLL. În opinia sa, deși în mod tradițional a fost văzută ca o piață pentru forță de muncă, manufactură și asamblare, România a ajuns să devină o destinație pentru locuri de muncă bine plătite și cu valoare adăugată. „Într-adevăr, este o lipsă a forței de muncă, însă, așa cum s-a menționat foarte bine anterior, este o lipsă a forței de muncă plătite la nivelul minim. Firmele care au venit aici să profite doar de această forță de muncă ieftină au într-adevăr probleme”, a completat Bănică. La rândul său, reprezentantul JLL a subliniat că obținerea autorizațiilor este în continuare o provocare pentru sectorul de profil. „Da, suntem într-un moment de creștere și ritmul construcțiilor în zona industrială este accelerat, însă aș compara piața noastră – București, care are undeva aproape de 40% din consumul întregii Românii, cu o populație de peste 2 milioane de locuitori, cu orașe precum Varșovia sau Praga. În București avem un stoc de spații industriale de 1,5 milioane de mp versus 4,5 – 5 milioane mp în orașe comparabile în Europa Centrală și de Est. Bucureștiul este mai mult o locație de consum, majoritatea spațiilor sunt logistice, spre deosebire de zona de dincolo de arcul carpatic, unde se concentrează mai mult pe producție și hub-uri regionale de distribuție. Suntem într-un moment bun și mi se pare că vom continua în același ritm, mai ales că, pe segmentul industrial, avem norocul de a avea investitori care gândesc pe termen lung”, a conchis Bănică.

Cristian Vasiliu, Directorul General al Asociației Române de Facility Management (ROFMA) a arătat că, din costul total al ciclului de viață al unei clădiri, 5% înseamnă proiectare, 10-15% construcție, iar restul de 75-80% este reprezentat de facility management – administrare, operare, întreținere. În prezent, acest segment este marcat de două tendințe importante la nivel global, care vor avea impact și asupra pieței din România: digitalizare, respectiv „workplace management”. „În momentul de față sunt firme care instalează astfel de echipamente, senzori, care preiau informațiile nu dintr-o clădire sau două, ci din mii de clădiri la nivel mondial, urcă aceste informații în cloud, pe niște servere, și apoi, cu aplicații și softuri de «machine learning» încep să vină cu variante eficientizare. Acest lucru va schimba în total paradigma în ceea ce privește nu doar operarea clădirilor, ci inclusiv operarea lor”, a spus Vasiliu.  Dacă până acum facility managementul era privit mai degrabă ca o activitate care ținea de zona operațională, întreținere, administrare și operare a mediului construit, de câțiva ani în industrie se pune accent pe legătura pe care facility managementul o are cu managementul locului de muncă. „Datorită noilor tehnologii și noilor metode de a lucra, deja se discută că, de fapt, workplace managementul este elementul de viitor care va defini facility managementul și îl va transforma. Aceasta înseamnă, de fapt, că facility managementul va trece din zona operațională către una mai degrabă de planificare strategică la nivelul organizației”, a mai spus reprezentantul asociației.

Cristian Erbașu, vicepreședinte al Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) și director general al grupului Erbașu, a arătat că, din păcate, din anumite puncte de vedere, ultima criză economică nu a corectat anumite disfuncționalități ale pieței. Printre problemele cu care se confruntă industria de profil se numără legislația neclară în domeniul autorizațiilor, colaborarea ineficientă între proiectanți și executanți și lipsa unor măsuri adecvate pentru păstrarea forței de muncă specializate. „Orice măsură luăm legat de forța de muncă, va avea efect peste 2-3 ani, dacă nu chiar mai mult. Oamenii nu se formează de pe o zi pe alta. Pe toate palierele avem probleme majore, iar piața românească, în opinia mea, duce lipsă de 100-200.000 de oameni pe zona construcțiilor și s-ar putea ajunge până la 500.000 de oameni dacă doar jumătate din lucrările de infrastructură care sunt anunțate în viitor vor fi puse în practică”, a spus Erbașu. În opinia sa, piața imobiliară va continua să aibă o evoluție pozitivă dacă, în contextul majorării cheltuielilor, investitorii vor reuși să mențină prețurile la un nivel rezonabil în perioada următoare.



German
Citește articolul precedent:
BTW_MadeInRomania
Tehnologia Made in RO prezentă la Bucharest Technology Week

Ne mândrim adesea cu românii care activează în marile corporații, însă în aceeași măsură avem datoria să vorbim și despre...

Închide