„Influență, Transparență și Democrație”: Cum sunt reprezentate interesele în România, cât este de necesară și când vom avea o lege a lobby-ului?

Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate și revista de business româno-germană DeBizz Magazine au organizat joi, 14 decembrie, conferința „Influence, Transparency and Democracy”, prin care a fost readusă în discuție oportunitatea legiferării activității de lobby în România.

Conceptul de lobby, care poate fi înțeles în sens larg drept o activitate de influențare a politicilor publice, cu diverse forme de manifestare, are de multe ori conotații negative în percepția publică. În acest context, oficialii de la Bruxelles au decis să promoveze o terminologie neutră, utilizând sintagma de „reprezentare a intereselor”.

România a bifat în ultimele două decenii o serie de tentative de legiferare specifică a lobby-ului, eșuate însă, rând pe rând. Autoritățile lucrează în prezent la un nou draft de proiect, rezultatele urmând să fie prezentate anul viitor. De altfel, la nivel european puține state se pot lăuda cu o legislație specifică funcțională.

În prezent, activitatea profesionistă de lobby din România, aflată la început de drum, beneficiază de recunoaștere legală, prin atestarea activității de „specialist în activitatea de lobby”, cât și judecătorească, Asociația Registrul Român de Lobby fiind constituită în urma unei hotărâri date de o instanță judecătorească.

Conferința „Influence, Transparency and Democracy” a adus la aceeași masă reprezentanți ai autorităților, ai mediului privat și ai societății civile, precum și experți internaționali, cu obiectivul asumat de a contura o imagine cât mai completă a contextului actual, cât și de evidențiere a pașilor de urmat în vederea consolidării și profesionalizării unor proceduri de dialog transparent cu factorii de decizie. O transparență sporită din partea tuturor actorilor implicați în procesul de influențare și luare a deciziilor cu impact asupra societății este indispensabilă unei democrații funcționale, capabilă să asigure o dezvoltare economică sustenabilă.

Darius Vodă, director al Direcției Mediul de Afaceri și Turism în cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, a declarat, în debutul conferinței, că politicile publice nu pot fi făcute din birouri, iar o Lege a lobby-ului este dorită atât de mediul de afaceri, cât și de administrația publică. „Din 2000 până în 2011 au fost mai multe inițiative prin Parlament, unele dintre ele fie au fost respinse, fie clasate, iar în momentul de față în Parlament există două inițiative legislative în acest sens, care au tot fost întoarse, gândite și răzgândite. În momentul de față, în Programul de Guvernare apare, la partea de politici pentru mediul de afaceri, un punct separat cu Legea Lobby-ului. Ce-i drept, nu este pentru acest an, ci pentru anul viitor. Tocmai de aceea, noi, ca minister pentru Mediul de Afaceri, împreună cu Ministerul Consultării Publice și Dialogului Social, am încercat să conturăm și să venim deja cu un draft de proiect, care va avea o variantă cât de cât finală cel mai probabil în prima perioadă a anului următor”, a spus  oficialul.

Dan Borbely, partener în cadrul casei de avocatură Țuca Zbârcea și Asociații, a arătat că în prezent există elemente de legislație care vin în sprijinul celor care argumentează ideea că nu ar fi nevoie de o legislație a lobby-ului în România. Astfel, legile privind transparența decizională și a liberului acces la informațiile publice permit cetățenilor să se grupeze, să ceară, să aibă acces la informații și să încerce să determine decizii ale organelor administrative, locale sau centrale. În plus, și Legea administrației publice locale permite cetățenilor să participe la procesul decizional și chiar să-l influențeze. El a subliniat că situația României nu este departe de linia europeană, în UE fiind doar câteva state care au promovat o legislație specifică lobby-ului. „De fapt, lobby-ul, din punct de vedere juridic, trebuie să fie acel mecanism care vine înaintea mecanismelor tradiționale de reglementare a societății, a normelor juridice, iar în zilele noastre, când viteza reprezintă foarte mult în zona vieții noastre sociale, lobby-ul este un astfel de mecanism, care răspunde acestei nevoi. Transformările din orice industrie, precum IT, pot fi servite foarte bine prin aceste elemente de lobby, reglementate corect”, a spus avocatul.

Laura Florea, Managing Partner la Point Public Affairs și președintele Asociației Registrul Român de Lobby (ARRL), a arătat că, la nivel european, există sau sunt în lucru modele de legislație care funcționează, după „chipul și asemănarea” reglementărilor de la Bruxelles, unde sunt active peste 10.000 de lobby-iști. Coloana vertebrală a acestor reglementări este un Registru de transparență, în plină dezvoltare. „Atunci când se discută despre Legea lobby-ului, toate emoțiile se dezlănțuie, de toate părțile. Nimeni nu mai este lobby-ist, toată lumea face orice altceva, de teama etichetei de lobby-ist. Autoritățile au spaimele lor, atunci când discuți în Parlament despre o Lege a lobby-ului vei vedea că interlocutorii nu sunt interesați de cum te poziționezi tu lobby-ist față de legislație, ci cum se poziționează ei față de această legislație și cum poate să îi protejeze pe ei legislația. Ei înșiși sunt lobby-iști, se califică ca atare și nu știu cum să se protejeze ei înșiși prin această legislație. Discuția se amplifică într-un fel în care nu mai poate fi deslușită și încheiată. De aceea, credem că o legislație, o reglementare care să se bazeze pe transparență – de aici și ideea de a avea mai degrabă o lege a transparenței intereselor decât o lege a lobby-ului –  este mult mai potrivită pentru noi”, a spus Florea. Ea a subliniat că lobby-ul nu mai înseamnă de multă vreme doar „întâlniri cu miniștri”, în contextul în care formele de comunicare s-au multiplicat, iar un registru de transparență a intereselor este mult mai potrivit decât o Lege a lobby-ului care să spună cum se face această activitate. „Lobby fac incidental foarte mulți, mai bine, mai prost, ține de calitatea de comunicator și de câtă pricepere ai. Lobby fac toți cei care încearcă să influențeze politica publică. (…) Sunt lobby-iști care fac asta ca pe o activitate profesionistă, adică sunt consultanți în lobby, fac și patronatele, fac și sindicatele, face chiar și Biserica, fac și societățile comerciale, și ONG-urile, toți cei care avem un cuvânt de spus facem această activitate”, a adăugat președintele ARRL.

Alexandru Vlad, președintele Federației Patronale a Rețelelor de Comerț (FPRC), a arătat că, atunci când se discută despre o legislație care afectează un întreg sector, asociațiile și federațiile ar putea fi partenerul care să poată aduce un element de obiectivitate în relația cu autoritatea publică, caz în care nu se poate pune problema promovării unor interese individuale. Reprezentativitatea unei entități, indiferent dacă este vorba de o federație sau o confederație, este elementul principal care îndrituiește o anumită structură să ia parte în mod activ la schimbarea sau la procesul de formare al unui act administrativ. În opinia sa, însă, procesul de consultare publică dă de multe ori senzația că se face într-un mod aleatoriu. „În anii 2000, toate firmele încercau să-și facă lobby ele singure, fără să apeleze le terți. Încercau să intre în contact cu autoritățile publice sau cele din teritoriu pentru a-și spune punctul de vedere și pentru a avea acces la informații în mod direct. După aceea, a evoluat și legislația, iar firmele au început să apeleze la terți pentru a avea acces la informația publică și pentru a putea influența decizia publică. Au făcut-o prin avocați, în primul rând, prin firme de consultanță, mai recent o fac și prin firme de lobby”, a adăugat Vlad.

Ioana Avădani, directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, a vorbit despre implicarea în elaborarea și adoptarea legilor 544/2001 – privind liberul acces la informațiile de interes public, respectiv 52/2003, care reglementează transparența decizională în administrația publică. „Influențarea deciziei politice este un drept fundamental, nu este o chestiune care ține de reprezentativitate. Faptul că unii sunt mai vocali și alții mai puțin vocali ține de competențe, nu de reprezentativitate. Acolo unde există și expertiză în spatele competențelor de comunicare, lucrurile stau perfect”, a spus ea. Reprezentanta ONG-ului a afirmat că, în opinia sa, o lege a lobby-ului nu ar aduce un plus de transparență, prioritară în acest moment fiind aplicarea legislației existente, în mod susținut și corect. „Legile sunt minunate, însă atât timp cât nu există o educație în spiritul legilor, și educația pentru transparență în România nu se face, ele rămân un instrument la îndemâna celor care știu să îl folosească (…). Cred că nu ar trebui să existe neaparat o lege care să ne spună cum să facem lobby, ci să existe o lege care să ne spună cum să nu facem trafic de influență”, a conchis Avădani.

Prima parte a discuției a fost moderată de Liviu Mihăileanu, EMEA Advisory Knowledge Management Team Leader în cadrul PwC.

Al doilea panel al conferinței, despre dialog și transparență într-o democrație, a fost moderat de Daniel Kaddik, directorul biroului din Europa de Sud-Est al fundației Friedrich Naumann.

În debutul discuției, Caroline de Cock, fondator și managing director al companiei de consultanță și public affairs N-square Consulting, a vorbit despre experiența de lobby-ist la Bruxelles. „Activez în acest domeniu de peste 20 de ani. Mi s-a pus această titulatură de lobby-ist în dreptul prezentării profesiei mele, într-o perioadă în care lumea spunea «nu ar trebui să spui ca ești lobby-ist». Acum 10 ani, în Bruxelles, toată lumea se întreba cât de multă promptitudine ar trebui să existe în ceea ce privește lobby-ismul, pentru că exista o reputație proastă în această privință. Recent s-a prezentat un articol cu privire la definirea lobby-ului și a termenului de advocacy. Milioane de euro s-au cheltuit pentru această parte de advocacy și lobby. Partea proastă pentru România este că majoritatea banilor alocați acestor activități au fost pentru statele membre care au aderat la UE înainte de 2004”, a spus ea. În opinia sa, activitatea de lobby presupune înțelegerea greutăților celor care creează politici și redactează noi legislații, în pofida existenței unor puncte de vedere, concepții sau interese diferite. „Printr-o imagine sinoptică din partea tuturor părților implicate se elimină aceste prejudecăți și se efectuează o analiză obiectivă. Acest lucru este lobby-ul”, a adăugat reprezentantul N-square Consulting. Caroline de Cock este și autoarea cărții „ILobby.eu: Survival Guide to EU Lobbying, Including the Use of Social Media”.

„Toți avem un anumit interes: unii dintre noi suntem mai conștienți de faptul că avem un interes și suntem dispuși să lucrăm pentru acel interes, însă finalmente toți avem un interes, de orice tip. Toate aceste interese pot fi concurente sau contradictorii, și există momente în care trebuie să luptăm pentru promovarea acestor interese. (…) Dialogul este grozav în societățile echilibrate și reprezintă o soluție într-o societate care dorește să obțină mai mult echilibru. Cred că în 2017 – 2018 România a devenit un mediu foarte polarizat, iar în domeniile polarizate, din punct de vedere politic, nu se găsesc soluțiile cele mai potrivite și situațiile pot escalada, în absența unei legislații inteligente”, a afirmat, la rândul său, analistul și consultantul Radu Magdin, CEO al Smartlink Communications. Dând ca exemplu „revoluția fiscală” promovată de actualul Guvern, un subiect intens dezbătut în ultima perioadă, Magdin a spus că, în opinia sa, mulți reprezentanți ai mediului privat sunt mai nemulțumiți nu din cauza măsurilor propriu-zise, ci mai degrabă de procedură și de modalitățile de punere în practică a reglementărilor. „Sunt convins că în februarie, când se vor fi încheiat bilanțurile și toată lumea își va fi făcut propria analiză, se va vedea cât de mult au fost afectate interesele mediului privat și atunci ar trebui să ne pregătim de o luptă acerbă pentru apărarea acestor interese”, a adăugat el.

Florian Nehm, Head of Corporate Sustainability & EU Affairs al grupului editorial german Axel Springer SE, a subliniat rolul lobby-ului în funcționarea unei democrații.Întrebare către dumneavoastră: Ați votat cu toții pentru alegerile din Parlamentul European? Aceasta este datoria dvs. cetățenească. Aveți această obligație și primul act de lobby pe care trebuie să-l îndepliniți. (…) 80% din reglementările naționale vin de la Bruxelles, nu cad pur și simplu din cer”, a afirmat Nehm. În opinia sa, în statele post-comuniste nu există o cultură suficient de dezvoltată în ceea ce privește asociațiile, care un rol foarte important, pentru că urmăresc îndeaproape cerințele și așteptărilor membrilor. Într-o democrație, factorii decizionali trebuie să-i asculte pe cetățeni, grupați în diverse asociații, ONG-uri sau organizații economice, a adăugat Nehm. „Trebuie să decidem asupra unor teme complexe, iar democrația va funcționa doar dacă lobby-iștii își vor prezenta punctul de vedere. Capacitatea lor de decizie și etica lor trebuie pusă în discuție, însă informația este necesară. Fără cunoștiințe și perspectiva din partea cetățenilor, a companiilor, sectoarelor, asociațiilor, aceste lucruri nu vor funcționa”, a mai spus reprezentantul Axel Springer.

George Anglițoiu, șef al Serviciului de Relații Instituționale și Comunicare din cadrul Consiliului Concurenței, a subliniat că instituția pe care o reprezintă a fost unul dintre principalii beneficiari ai integrării României în Uniunea Europeană, iar în ultimii 9 ani a reuși să-și depășească menirea de structură coercitivă, de „procuratură a pieței”. „Aceasta se poate vedea de la evenimentele publice la modul cum interacționăm cu petenții, cei care accesează mecanismul consemnat în Legea 544, privind liberul acces la informațiile de interes public. (…) Avem o intensificare a rolului proactiv al autorității: mergem în teritoriu – așa-numitele caravane ale culturii concurenței – să încercăm să educăm mediul de afaceri. Scopul principal este să avem viață economică pe piața internă a Uniunii. România a încetat să mai aibă o piață strict națională, cu bune și rele, cu riscuri și oportunități”, a afirmat Anglițoiu.

Laurenţiu-Mihai Ştefan, consilier prezidențial și unul dintre fondatorii Societăţii Române de Ştiinţe Politice (SRSP), a afirmat că dialogul trebuie încurajat, sub toate formele posibile, iar societatea românească are nevoie de interacțiune între diverse grupuri. „Cheia, în opinia mea personală, de analist politic, este să ne uităm la bunele practici europene. Vrem să fim o țară europeană, vrem să modelăm cât mai mult politica românească pe modelul politicilor europene – sigur, nu neaparat să emulăm birocratizarea de la Bruxelles. (…) Conceptul de lobby are conotații negative, acesta este feeling-ul meu. Poate mă înșel, nu am făcut un focus grup. Multe alte concepte sunt încărcate negativ. Influența, iarăși, este un concept încărcat negativ, lumea îl asociază cu trafic de influență. Deși, toată lumea încearcă să influențeze: mergem la vot, influențăm într-un fel sau altul, nu trebuie să ne fie rușine. Sunt oameni în stradă care vor să influențeze o decizie. Trebuie însă să fim atenți atunci când promovăm anumite inițiative legislative și sunt aproape convins că și încărcătura negativă a conceptului de lobby va cântări foarte mult. De aceea, eu personal, ca analist politic, aș mișca discuția spre transparență, dialog. Practic, cu aceste lucruri, simplificat vorbind, readucem și dăm viață conceptului de democrație liberală”, a conchis consilierul prezidențial.

 

 

German
Citește articolul precedent:
Anchor Plaza
Anchor Grup celebrează 20 de ani de activitate pe piața românească

București, 19 decembrie 2017 – Compania multinațională a devenit unul dintre cei mai importanți jucători în sectoarele rezidențial, spații de...

Închide