Între voință și putință

Optimismul cu care oamenii din România privesc înspre Uniunea Europeană se reflectă și în perspectiva lor față de moneda euro. Cel mai recent sondaj Eurobarometru al Comisiei Europene pe această temă, dat publicității anul acesta în mai, confirmă opiniile favorabile, dar scoate la iveală și câteva trenduri care ar trebui să dea de gândit.

În mod vădit, cetățenii își doresc introducerea monedei euro: 69% și-au exprimat această opțiune, cu cinci puncte procentuale mai mult ca la sondajul similar din 2017 și cu 18 puncte procentuale mai mult decât media europeană. 54% dintre cei intervievați în România au spus că introducerea monedei euro va avea consecințe pozitive pentru țara lor, față de doar 46% în Europa. Ei sunt dispuși să accepte și dezavantajele – aproape jumătate dintre cei chestionați au admis că țara lor își va pierde din identitate și din pârghiile de politică economică. Problema este că aceste majorități par a se forma în necunoștință de cauză: doar 48% dintre respondenți au declarat că sunt informați despre euro, iar 52% au spus că nu sunt informați.

84% spun că ei personal vor face față introducerii monedei, deși mai mult de șapte din zece persoane sunt îngrijorate de perspectiva unor prețuri stabilite abuziv în perioada de tranziție la moneda europeană.

Nu doar cetățenii și-au exprimat voința – PSD, principalul partid de guvernare a stabilit la un congres extraordinar în martie ca termen de aderare la zona euro anul 2024, dorind să transforme trecerea la uniunea monetară într-un nou proiect politic național: Trebuie să privim cu curaj şi să înţelegem că este un pas obligatoriu şi singura şansă pentru ca România să se poată aşeza la masa bogaţilor din Europa. Este un proiect de solidaritate naţională. După aderarea la NATO, după aderarea la UE acesta este următorul pas natural pe care trebuie să îl facem, spunea Liviu Dragnea, șeful PSD și al Camerei Deputaților, cu acea ocazie. Că intrarea în zona euro nu este o opțiune, ci o obligație a României, confirmă și guvernatorul băncii centrale de la București, Mugur Isărescu. La un forum pe probleme de securitate în Balcani și Marea Neagră, el a spus totuși că pasul în sine trebuie făcut abia atunci când România va fi cu adevărat pregătită, fiind în prezent o țară cu mari discrepanțe.

Calendarul propriu-zis de trecere la euro și planul de adoptare a monedei comune urmează să fie prezentate până la toamnă de o comisie națională, condusă de șeful Guvernului și președintele Academiei Române, în care vor fi reprezentanți ai instituțiilor publice guvernamentale cu responsabilități în pregătirea aderării și derularea reformelor structurale, ai administrației prezidențiale, patronatelor și sindicatelor, BNR, ASF și ai societății civile.

Dar de la a vrea până la a putea mai este o cale destul de lungă. În mai, Banca Centrală Europeană a publicat raportul de convergență, unde analizează gradul de îndeplinire a criteriilor de aderare la zona euro. Concluzia care se poate trage după o citire atentă a documentului este că în comparație cu raportul anterior, cel din 2016, situația s-a deteriorat, iar în perioada următoare unii dintre indicatori ar putea evolua și mai slab:

– Din perspectiva cadrului juridic, raportul BCE își exprimă îngrijorarea cu privire la adevărata independență a băncii centrale din România. Legea relevantă prevede, de exemplu, că ministrul Finanțelor sau secretarul său de stat pot participa la ședințele Consiliului de Administrație al băncii centrale – chiar dacă acești politicieni nu au drept de vot, BCE evaluează simpla participare la reuniuni ca posibil mijloc de exercitare a influenței. De asemenea, statul are dreptul să rețină 80% din veniturile băncii centrale din România, ceea ce ar putea duce la imposibilitatea ca aceasta să-și îndeplinească obligațiile, arată raportul.

– În martie 2018, rata medie anuală a inflației (IAPC) înregistrată de România a fost de 1,9%, valoare egală cu cea de referință, corespunzătoare criteriului privind stabilitatea prețurilor. În ultimii 10 ani, acest indicator a fluctuat într-un interval relativ larg, cuprins între -1,7% și 8%, iar media perioadei s-a situat la un nivel ridicat, respectiv 3,4%. Raportul menționează că în perspectivă, ar exista preocupări serioase referitoare la sustenabilitatea convergenței inflației în România pe termen mai îndelungat.

– Trecând la capitolul deficit bugetar și datorie publică, raportul de convergență menționează că indicatorii s-au încadrat în anul 2017 în nivelurile prevăzute de criteriile de la Maastricht. Documentul arată însă că România face obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate și creștere începând cu anul 2013 și parcurge procedura privind devierea semnificativă în cadrul componentei preventive, demers inițiat în luna iunie 2017. Previziunile economice ale Comisiei Europene din primăvara anului 2018 relevă faptul că România nu își va fi îndeplinit obiectivul pe termen mediu începând cu anul 2016, existând astfel riscul unei devieri semnificative în raport cu cerințele componentei preventive în anii 2018 și 2019. Totodată, se estimează că măsurile de relaxare fiscală anunțate vor conduce în 2018 la depășirea plafonului de 3% din PIB aplicabil deficitului bugetar și la plasarea datoriei publice pe o tendință ascendentă.

Ediția din 2017 a Debt Sustainability Monitor (DSM), editat de Comisia Europeană, semnalează existența unor riscuri ridicate pe termen mediu la adresa sustenabilității, generate în principal de deteriorarea anticipată a soldului bugetar primar structural. Potrivit raportului de convergență, DSM anticipează riscuri de intensitate medie la adresa sustenabilității pe termen lung, îndeosebi datorită poziției bugetare inițiale nefavorabile și, într-o măsură mai redusă, din cauza majorării cheltuielilor în domeniul sănătății și al îngrijirii de lungă durată.

– Între mai 2016 și mai 2018, leul românesc nu a participat la Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM II – așa-numita anticameră a zonei euro), ci a fost tranzacționat în condițiile unui regim de curs de schimb flexibil cu flotare controlată. Cursul de schimb al leului românesc în raport cu euro a manifestat, în medie, un grad relativ înalt de volatilitate în perioada de referință. Raportul de convergență arată că la data de 3 mai 2018, cursul de schimb a fost de 4,6658 lei pentru un euro, respectiv cu 3,7% mai depreciat față de nivelul mediu din luna mai 2016. Soldul cumulat al contului curent și de capital al României a cunoscut o ameliorare substanțială în ultimii 10 ani, dar valoarea pasivelor externe nete, deși s-a diminuat, se menține la niveluri înalte.

– În perioada aprilie 2017-martie 2018, ratele dobânzilor pe termen lung din România s-au situat, în medie, la peste 4%, valoare superioară celei de referință de 3,2% corespunzătoare criteriului de convergență privind ratele dobânzilor. Ratele dobânzilor pe termen lung s-au plasat pe un trend descrescător începând cu anul 2009, ratele medii pe 12 luni scăzând de la aproape 10% la un nivel de aproximativ 4%.

Raportul de convergență din mai 2018 formulează și serie de recomandări, afirmând printre altele că crearea unui mediu favorabil convergenței sustenabile în România necesită politici economice orientate spre stabilitate și reforme structurale cuprinzătoare. Referitor la dezechilibrele macroeconomice, Comisia Europeană nu a selectat România pentru a face obiectul unei analize aprofundate în Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2018. Cu toate acestea, sunt necesare măsuri în multiple domenii care să vizeze ameliorarea mediului de afaceri și al celui instituțional, sporirea investițiilor și concurenței pe piețele de bunuri și servicii, scăderea gradului semnificativ de necorelare între competențele forței de muncă și cerințele pieței și reducerea deficitelor de forță de muncă, precum și îmbunătățirea calității și eficienței administrației publice și a sistemului judiciar. De asemenea, România trebuie să întreprindă eforturi semnificative pentru majorarea ratei scăzute de absorbție a fondurilor europene. Pentru a stimula pe mai departe încrederea în sistemul financiar, autoritățile naționale competente ar trebui să continue să-și îmbunătățească practicile de supraveghere, printre altele, prin respectarea recomandărilor aplicabile adresate de organismele europene și internaționale relevante și printr-o colaborare strânsă cu alte autorități de supraveghere din statele membre ale UE în cadrul colegiilor de supraveghere, mai spune raportul.

În lunile care au trecut de la raport, unele dintre problemele semnalate de Banca Centrală Europeană s-au menținut: spre exemplu, inflația bate record după record, ajungând în luna mai la 5,4%, după ce în aprilie a fost de 5,2%. Iar Consiliul Uniunii Europene a adoptat în iunie o decizie prin care constată din nou că România nu a reuşit să ia măsuri eficiente pentru a corecta o abatere bugetară semnificativă şi îi solicită măsuri urgente. Este a treia recomandare pe care Consiliul o emite pentru România din iunie 2017. Instituția recomandă României măsuri pentru a se asigura că o creştere nominală a cheltuielilor publice nete primare nu va depăşi 3,3% în 2018 şi 5,1% în 2019.

de Alex Gröblacher



German
Citește articolul precedent:
TUI Travel Center: Peste 80% dintre turiștii cu vouchere aleg litoralul românesc în vârf de sezon

Mai mult de 80% dintre românii care vin în agențiile de turism cu vouchere de vacanță vor să-și ia vacanță...

Închide