Investițiile publice pot crește economia privată

Sursa: Depositphotos.com

De la căderea economică brutală survenită în 2008 și până astăzi auzim adesea că mediul de afaceri are nevoie de politici publice care să provoace creșterea sectorului privat. Cel mai adesea auzim despre necesitatea ca statul să realizeze investiții publice și să transmită astfel comenzi de lucru economiei reale. Tema revine în actualitate în raportul dat recent publicității de Banca Mondială, în contextul în care și programul de guvernare PSD-ALDE al cabinetului Grindeanu menționează măsuri clare pentru creșterea sectorului privat.

Să vedem mai întâi contextul global: la 11 ianuarie, Banca Mondială a anunțat că după nivelul scăzut înregistrat în anul post-criză precedent, în 2017, conform previziunilor, creșterea economică mondială va înregistra o intensificare moderată – de 2,7%, pe măsura reducerii obstacolelor care afectează activitatea țărilor exportatoare de produse de bază cu o economie de piață emergentă și în curs de dezvoltare, în timp ce nivelul cererii interne va rămâne robust la nivelul țărilor importatoare de produse de bază care operează în economiile emergente și în curs de dezvoltare. Conform raportului privind Perspectivele Economiei Globale, întocmit de Banca Mondială în luna ianuarie 2017, se preconizează că în acest an nivelul creșterii economice în cadrul economiilor avansate va ajunge la 1,8%. Măsurile de stimulare fiscală aplicate în economiile dezvoltate — în special în Statele Unite ale Americii — ar putea antrena un ritm de creștere economică internă și globală mai rapid decât cel preconizat, deși intensificarea măsurilor de protecție comercială ar putea genera efecte adverse. În condițiile ușoarei creșteri a prețurilor la produsele de bază, creșterea înregistrată în economiile de piață emergente și în curs de dezvoltare, per ansamblu, ar trebui să atingă un nivel de 4,2% în anul curent, comparativ cu nivelul de 3,4% înregistrat în anul care tocmai s-a încheiat.

Cu toate acestea, perspectivele sunt întunecate din cauza incertitudinii care caracterizează orientarea politică în economiile dezvoltate. O perioadă îndelungată de incertitudine ar putea perpetua manifestarea unui ritm scăzut de creștere a investițiilor, în condițiile în care această situație împiedică dezvoltarea țărilor cu venituri scăzute, medii și ridicate. „După ani de creștere globală dezamăgitoare, perspectivele economice mai bune care se întrezăresc la orizont ne încurajează”, a declarat președintele Grupului Băncii Mondiale, Jim Yong Kim. „Acum este momentul să profităm de acest impuls și să sporim investițiile în infrastructură și în oameni. Acest demers este vital pentru a asigura un ritm accelerat al creșterii economice durabile și inclusive, ca element necesar pentru eradicarea sărăciei extreme”, a spus el.

În cadrul raportului este analizată încetinirea alarmantă, din ultima perioadă, a ritmului de creștere a investițiilor realizate în economiile de piață emergente și în curs de dezvoltare, care reprezintă o treime din PIB-ul global și în care se regăsesc aproximativ trei sferturi din populația mondială și din populația săracă a lumii. În 2015, nivelul de creștere a investițiilor a scăzut la 3,4%, comparativ cu nivelul de 10% înregistrat în 2010, fiind probabil ca această rată să se fi diminuat cu încă o jumătate de punct procentual pe parcursul anului trecut. Încetinirea ritmului de creștere a investițiilor reprezintă, parțial, o corecție a nivelurilor ridicate înregistrate în perioada de dinainte de criză, însă reflectă și obstacolele cu care se confruntă economiile emergente și în curs de dezvoltare în procesul de creștere economică, printre care se numără prețul scăzut al petrolului (pentru țările exportatoare de petrol), reducerea investițiilor străine directe (pentru țările importatoare de produse de bază), și, în sens mai larg, povara exercitată de datoriile private și de riscul politic. „Putem sprijini guvernele în demersul acestora de a oferi sectorului privat oportunități suplimentare de a investi, cu încrederea că noul capital produs la nivelul sectorului privat se poate racorda la infrastructura conectivității globale”, a declarat Paul Romer, economistul șef al Băncii Mondiale. „Fără drumuri noi, nu există niciun stimulent pentru ca sectorul privat să investească în capitalul fizic aferent noilor construcții. Atâta timp cât noile spații comerciale nu sunt conectate la noile zone rezidențiale, miliardele de oameni care doresc să devină parte a economiei moderne vor pierde șansa – obținută prin învățarea la locul de muncă – de a investi în capitalul uman”, a spus Romer.

După ce în 2016 s-a înregistrat un ritm de creștere aproape neglijabil, de 0,3%, avansul preconizat pentru 2017 cu privire la expansiunea țărilor exportatoare de produse de bază cu economie de piață emergentă și în curs de dezvoltare este de 2,1%, ca urmare a revenirii treptate a prețurilor produselor de bază și a reluării procesului de creștere economică post-recesiune în Rusia și în Brazilia. În schimb, țările importatoare de produse de bază cu economii de piață emergente și în curs de dezvoltare ar trebui să înregistreze pe parcursul acestui an un ritm de creștere de 5,6%, cu puțin sub cel estimat pentru 2016, de 5,7%. Conform proiecțiilor, China va continua să înregistreze o încetinire sistematică a ritmului de creștere, la o rată de 6,5%. Cu toate acestea, perspectivele globale aferente economiilor de piață emergente și în curs de dezvoltare sunt umbrite de comerțul internațional apatic, de nivelul scăzut al investițiilor și de creșterea lentă a productivității. Dintre economiile avansate, se preconizează că, după un an 2016 cu performanțe slabe, ritmul de creștere în Statele Unite ale Americii va ajunge la un nivel de 2,2%, datorită evoluției favorabile a ratei de creștere a producției și investițiilor. În cadrul raportului se analizează modul în care măsurile de stimulare fiscală și celelalte inițiative politice propuse în Statele Unite ale Americii ar putea genera repercusiuni asupra economiei globale. „Ca urmare a rolului excepțional pe care îl joacă Statele Unite ale Americii în cadrul economiei globale, schimbările legate de orientarea politică pot genera efecte în cascadă la nivel mondial. Politicile fiscale ale SUA, datorită caracterului expansionist mai accentuat, ar putea duce, pe termen scurt, la o creștere mai susținută pe teritoriul SUA și în afara frontierelor acestora, însă aceste câștiguri ar putea fi contracarate prin modificările aduse politicilor comerciale sau de alt tip”, a declarat Ayhan Kose, directorul departamentului Perspective de Dezvoltare din cadrul Băncii Mondiale. „Nivelul sporit de incertitudine din economiile dezvoltate ar putea genera și efecte negative asupra creșterii la nivel global”, a adăugat el.

Revenind la România

Prognozele Băncii Mondiale arată că România va avea o creştere economică de 3,7%, după un avans de 4,7% în 2016. Acest spor al PIB se va realiza în condiţiile în care la nivel regional, în Europa şi Asia Centrală, este estimată o rată de 2,4%, stimulată de redresarea economiilor exportatoare de produse de bază, inclusiv de redresarea economică a Turciei, se arată în raportul privind Perspectivele Economiei Globale. Tot Banca Mondială prognozează că economia României va bifa creşteri de 3,4% în 2018, respectiv de 3,2% în 2019. Raportul citat arată că „în ciuda creşterii economice mai scăzute la nivelul partenerilor comerciali şi creşterii preţurilor de import pentru produsele de bază, se preconizează că ritmul de creştere va rămâne constant în Europa Centrală. În cazul României, se estimează că producţia va creşte la o rată de 3,7% comparativ cu rata de creştere de 4,7% înregistrată anul trecut”. Comparativ, în
Ungaria este aşteptat un avans de 2,6%, în Polonia de 3,1%, Serbia – 2,8% şi Bulgaria – 3,2%. Conform estimărilor, în regiunea Europa şi Asia Centrală, creşterea economică s-a accelerat în 2016 la o rată de 1,2%, în principal ca urmare a îmblânzirii recesiunii economice din Rusia – care generează aproximativ 40% din PIB-ul regiunii -,
pe fondul stabilizării preţului petrolului. Cu excepţia Rusiei, creşterea economică la nivel regional a scăzut la 2,4%, această situaţie fiind determinată atât de diminuarea ritmului de creştere economică în Turcia, dar şi de nesiguranţa politică. În partea de est a regiunii, după doi ani de recesiune profundă, activitatea economică din Ucraina a dat semne de creştere. În Republica Moldova, creşterea economică s-a consolidat, la o rată de 2,2%, iar contracţia economică din Belarus a generat o scădere economică moderată, de 2,5% – conform WordBank – Global Economic Prospects – această situaţie fiind generată, parţial, de îmbunătăţirea situaţiei economice din Rusia şi Ucraina. În partea de vest a regiunii (Bulgaria, Croaţia, Ungaria, Polonia, România, Albania, Bosnia şi Herzegovina, Kosovo, FRI Macedonia, Muntenegru, Serbia şi Turcia), creşterea economică a continuat să fie puternică. Datorită nivelului ridicat al cererii interne, producţia a crescut în Albania, Croaţia, România şi Serbia. Cu toate acestea, pe parcursul anului trecut, ritmul de creştere economică a scăzut în Ungaria, Polonia şi Turcia. În Turcia, trimestrul III al anului 2016 a fost caracterizat atât de o contracţie a activităţilor economice – pentru prima dată din 2009 -, dar şi de o tentativă eşuată de lovitură de stat.

Raportul Băncii Mondiale arată că în regiune creşterea economică se va accelera în 2017, la o rată de 2,4%, această situaţie fiind determinată de redresarea economică a ţărilor exportatoare de produse de bază şi de consolidarea nivelului de încredere în sistem. Previziunea depinde de redresarea preţurilor pentru produsele de bază şi de aplanarea tensiunilor geopolitice.

Potrivit raportului citat de agenția AGERPRES, „prognoza depinde de redresarea preţurilor pentru produsele de bază şi de diminuarea incertitudinii politice. În cazul Rusiei, creşterea prognozată este de 1,5% pe parcursul anului, pe măsura finalizării procesului de ajustare la preţurile scăzute ale petrolului. Rata de creştere economică preconizată pentru Azerbaidjan este de 1,2%, iar pentru Kazakhstan de 2,2%, ca rezultat al stabilizării preţurilor la produsele de bază şi reducerii dezechilibrelor economice. Rata de creştere prognozată pentru Ucraina este de 2%”.

Prognoze economice apar și sub semnătura altor instituții financiare relevante pentru piața românească. De exemplu, Profit.ro citează grupul financiar italian Unicredit, care anticipează o încetinire a creșterii economice în 2017 până la 3,4%, în condițiile în care majorarea salariilor va stimula consumul în mai mică măsură, iar absorbția de fonduri europene va rămâne slabă, conform unui raport trimestrial, publicat pe 13 ianuarie. Potrivit News.ro, prognoza Unicredit privind creșterea economică din 2016 este printre cele mai pesimiste din piață, în timp ce la nivel oficial, Comisia Națională de Prognoză (CNP) anticipează o creștere a Produsului Intern Brut (PIB) de 4,8% în 2016, apropiată de cea a mai multor analiști din mediul bancar.

Sursa: Depositphotos.com

În primele nouă luni din 2016, economia românească a crescut cu 4,8%, arată datele revizuite publicate pe 13 ianuarie de Institutul Național de Statistică (INS). Pentru 2017, Unicredit estimează o încetinire puternică a creșterii economice. „Anticipăm o reducere graduală a creșterii economice în 2017 și 2018 la 3,4%, respectiv 3,3%. O absorbție mai mică de fonduri europene și o încetinire a ritmului anual de creștere a salariului real ar putea încetini creșterea cererii interne. Este puțin probabil ca exporturile să accelereze în absența proiectelor mari de investiții străine directe”, arată analiștii grupului financiar Unicredit. În privința sectorului finanțelor publice, analiștii citați estimează că „în 2017 și 2018, deficitul bugetar va fi menținut cu dificultate sub nivelul de 3% din PIB. Reducerea cotei TVA (cu 1 punct procentual) și eliminarea accizei suplimentare la carburanți (de 7 eurocenți/ litru) implementate la 1 ianuarie 2017, dar și noile măsuri adoptate la începutul lunii ianuarie ar putea duce deficitul bugetar peste nivelul de 4% din PIB anul acesta”.

Analiștii Unicredit avertizează că există riscul ca investițiile planificate în infrastructură și co-finanțarea pentru absorbția fondurilor europene să fie reduse anul acesta cu peste 1% din PIB, pentru a respecta ținta de deficit. Raportul arată și că „relaxarea fiscală la vârful ciclului economic ar putea avea consecințe negative asupra creșterii economice după sfârșitul lui 2017: spațiul de majorare a investițiilor în 2018 și în anii următori rămâne redus, cu excepția scenariului în care taxele ar fi majorate”.

În același timp, Banca Națională a României se așteaptă la rândul ei la la o încetinire a economiei în perioada următoare, după reducerea ritmului de creștere economică în trimestrul III din 2016 și o accelerare în ultimul trimestru, potrivit minutei ședinței de politică monetară publicată în prima decadă a lunii ianuarie. Cererea din consum și investițiile au dus la o creștere economică mai rapidă în T4 2016, potrivit BNR, după ce, în T3, ritmul de creștere a scăzut față de T2 de la 6% la 4,4% (4,3% după revizuirea Statisticii) în termeni anuali. Evoluția din ultimele trei luni ale anului trecut va fi urmată de „o oarecare încetinire”, potrivit conducerii BNR, ceea ce va duce la o expansiune mai lentă a gap-ului pozitiv al PIB și a presiunilor inflaționiste pe termen scurt.

Potrivit Profit.ro, o creștere economică mai mică este o veste proastă și pentru Guvern, în condițiile în care și prognoza pe termen mediu aferentă anului 2017 arată o creștere de 4,3%, în timp ce proiectul de buget prezentat de PSD în campania electorală se bazează pe o creștere reală de 5,5%. Noul ministru al Finanțelor Publice, Viorel Ștefan, declara, la preluarea mandatului, că programul de guvernare este fundamentat pe o creștere economică medie de 5,5% pe an, în următorii patru ani. Acest lucru implică – potrivit programului de guvernare – și trecerea de la o economie bazată pe eficiență la o economie bazată pe inovație, dar și depășirea pragului de 70% din media UE privind PIB-ul pe locuitor raportat la paritatea puterii de cumpărare.

Noul Guvern, condus de Sorin Grindeanu, a anunțat deja o serie de măsuri noi menite să se adrese direct creșterii economiei reale și dezvoltării mediului de afaceri, și, totodată, „măsuri menite să producă relaxare fiscală”. Guvernul
Grindeanu pregătește deja două coduri importante, Codul Economic, care să cuprindă în formă simplificată Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Legea Evaziunii Fiscale și Codul Administrativ, care va cuprinde legislația națională care se referă atât la administrația publică centrală, cât și la administrația publică locală. Potrivit programului Guvernului, România va înființa un Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI). Acesta va fi alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, și va avea o valoare care va depăși 10 miliarde de euro. Fondul se va putea folosi de veniturile din dividende ale acestor companii, precum și de veniturile provenite din emisiuni de obligațiuni sau din vânzarea de active neperformante (case de odihnă, hoteluri — aparținând unor companii al căror obiect de activitate este cu totul altul). Scopul fondului va fi de a dezvolta sau construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susțină economic (deci cu un anumit grad de profitabilitate), singur sau împreună cu alte fonduri de investiții sau investitori privați. Potrivit estimărilor oficiale (sursa: programul de guvernare), circa 10 miliarde euro vor intra în economia României în următorii patru ani prin FSDI. Despre acest program vom continua în edițiile viitoare o prezentare detaliată a măsurilor cu impact asupra mediului de afaceri.

de Daniel Apostol

SHARE ARTICOL

  • Facebook
  • Twitter
  • Google Plus
  • LinkedIn
German
Citește articolul precedent:
Schimbare de paradigmă în fiscalitatea din România?

Anul 2017 a început cu o ninsoare puternică și un ger năprasnic afară, dar în fiscalitatea românească pare să răsară...

Închide