Investițiile străine din România se ridică la 75 de miliarde de euro, bani care se regăsesc în toate sectoarele economiei românești. Investitorii cu capital străin au construit fabrici și centre logistice, au modernizat clădiri de birouri și o bună parte a infrastructurii energetice, au adus tehnologii noi de producție și cele mai performante sisteme de management. Investitorii au venit în România ca să obțină profituri, dar afacerile lor au avut și o contribuție esențială la modernizarea economiei românești și integrarea ei în cea europeană. Potrivit informațiilor publice ale Foreign Investors Council din România (FIC), investițiile străine au fost de câteva miliarde de euro în fiecare an, ele variind în funcție de sănătatea economiei locale sau globale. Valoarea cea mai ridicată a investițiilor a fost atinsă în preajma aderării României la UE, când aceasta s-a ridicat la 8-9 miliarde de euro pe an. Investițiile străine sunt comparabile ca dimensiune cu banii atrași din fonduri europene, reprezentând o resursă indispensabilă pentru dezvoltarea țării.
În România, investițiile străine vin în special din țările membre ale Uniunii Europene, acestea fiind și cei mai importanți parteneri comerciali (Germania, Franța, Austria, Olanda).Companiile cu capital străin din România angajează 1,3 milioane de oameni, aproximativ 26% din numărul total de angajați. Cifra este aproape egală cu numărul persoanelor angajate în sectorul public. Nu există familie în România care să nu cunoască pe cineva care lucrează într-o companie străină. Companiile străine au avut un rol important în aplicarea unor modele de creștere a veniturilor salariale, generând o competiție sănătoasă pentru cei care își căutau un loc de muncă - o primă consecință care se poate observa este că salariul mediu într-o companie străină este semnificativ mai mare decât media națională. Salariul mediu net într-o companie străină era în 2017 de 3.100 de lei, în comparație cu media națională de 2.300 de lei.
Din analizele realizate de FIC am observat că, în general, județele care au atras investitori străini au și un standard de viață mai ridicat (fiind luate în calcul atât veniturile, cât și avuția pe fiecare locuitor în parte). Nu putem spune că asta se datorează doar investițiilor străine, dar există o legătură strânsă între zonele dezvoltate economic și nivelul investițiilor străine atrase. Acest fenomen este ușor de explicat datorită avantajelor pe care companiile străine îl aduc cu ele: tehnologie, cunoștințe, acces pe piețele globale, experiență de zeci sau sute de ani etc. Județele cu cele mai multe investiții străine sunt Arad, Brașov, Cluj, Prahova, Sibiu, Timiș și bineînțeles zona București-Ilfov, care este cea mai atractivă pentru investitorii străini.
Din 2008 încoace, Banca Națională este cea care analizează an de an situația investițiilor străine directe. Ultimele date statistice ale BNR ne arată fluxul de investiții străine directe în 2017. Fluxul net de ISD în anul 2017 a înregistrat nivelul de 4.797 milioane euro, structurat astfel:
• Aport la capitalurile proprii ale investitorilor străini direcți în întreprinderile investiție străină directă din România, în valoare de 3.968 milioane euro. Aportul la capitalurile proprii este format din participațiile la capitalul întreprinderilor ISD, în valoare de 2.235 milioane euro, la care se adaugă profitul reinvestit, în sumă de 1.733 milioane euro. Profitul reinvestit a rezultat prin scăderea din profitul după impozitare realizat în anul 2017 de către întreprinderile ISD profitabile, în valoare de 8.068 milioane euro, a dividendelor repartizate în anul 2017 de către întreprinderile ISD, în valoare de 3.526 milioane euro, precum și a pierderilor înregistrate de întreprinderile ISD care au încheiat anul 2017 cu pierderi, în valoare de 2.809 milioane euro.
• Credit net al întreprinderilor investiție străină directă în relația cu investitorii străini direcți
și companiile din cadrul grupului acestora, având valoarea de 829 milioane euro. Creditul net cuprinde atât creditele pe termen mediu și lung, cât și pe cele pe termen scurt.
Fluxul net de ISD din anul 2017 s-a orientat preponderent spre industria prelucrătoare (1.204 milioane euro); în cadrul acesteia, principalele activități beneficiare de investiții străine directe au fost prelucrarea țițeiului, produse chimice, cauciuc și mase plastice (434 milioane euro), mijloace de transport (349 milioane euro) și metalurgie (193 milioane euro). Alte activități care au atras un volum important de investiții directe au fost intermedieri financiare și asigurări (960 milioane euro), construcții și tranzacții imobiliare (929 milioane euro) și comerț (897 milioane euro). Cele mai importante participații la capital (majorări de capital) se găsesc în sectoarele construcții și tranzacții imobiliare (800 milioane euro), industria prelucrătoare (471 milioane euro) și activități profesionale, științifice, tehnice și administrative și servicii suport (406 milioane euro). Profitul reinvestit a atins cel mai înalt nivel în intermedieri financiare și asigurări (665 milioane euro); un nivel ridicat al profitului reinvestit s-a înregistrat și în comerț (620 milioane euro) și în industria prelucrătoare (505 milioane euro).
În 2017, ca și în anul precedent, creditul net intragrup a avut o contribuție pozitivă (829 milioane euro, față de doar 176 milioane euro în 2016). Detaliat, pe sectoare de activitate ale întreprinderilor ISD, principalele activități care au beneficiat de finanțări pe calea creditului net intragrup, mai mari de 200 milioane de euro, au fost construcțiile și tranzacțiile imobiliare (423 milioane euro), comerțul (324 milioane euro) și industria prelucrătoare (228 milioane euro), în cadrul căreia valoarea cea mai ridicată a fost înregistrată la mașini, utilaje și echipamente (214 milioane euro)
Soldul ISD la 31 decembrie 2017 a înregistrat nivelul de 75.851 milioane euro. Acest rezultat a fost obținut prin adăugarea la soldul de la sfârșitul anului precedent a fluxului net de ISD, precum și a celorlalte componente care conduc la variația soldului, respectiv a diferențelor valorice pozitive/negative provenite din reevaluările activelor exprimate în valută datorate modificării cursului valutar, reevaluarea prețurilor unor imobilizări corporale, precum și a valorii de piață a întreprinderilor ISD listate, din retratări contabile ale valorii diferitelor componente ale soldurilor inițiale și din corecții ale datelor din raportările statistice anterioare. Capitalurile proprii (inclusiv profitul reinvestit acumulat) ale întreprinderilor investiție străină directă deținute de nerezidenți aveau la sfârșitul anului 2017 valoarea de 52.746 milioane euro (69,5% din soldul final al ISD), iar creditul net primit de către acestea de la investitorii străini direcți, inclusiv din cadrul grupului, înregistra valoarea de 23.105 milioane euro, reprezentând 30,5% din soldul final al ISD. Din punct de vedere al orientării pe activități economice, soldul ISD este localizat cu precădere în industria prelucrătoare (32% din soldul total al ISD). În cadrul acestei industrii, cele mai bine reprezentate activități sunt industria mijloacelor de transport (7,4% din soldul total al ISD), prelucrarea țițeiului, produse chimice, cauciuc și mase plastice (6,4%) și metalurgia (4,2%). Tot în cadrul industriei, energia electrică, gaze și apă a atras 8,5% din soldul ISD. Pe lângă industrie, alte activități care au atras importante investiții directe sunt construcțiile și tranzacțiile imobiliare (15,3%), comerțul (13,8%) și intermedierile financiare și asigurările (12,4%).
Din perspectiva repartizării soldului ISD pe regiuni de dezvoltare, se observă orientarea ISD cu precădere spre regiunea de dezvoltare București-Ilfov (60,3%), alte regiuni de dezvoltare care au atras un volum important de ISD fiind regiunea Centru (8,9%), regiunea Vest (8,5%), regiunea Sud-Muntenia (6,3%) și regiunea Nord-Vest (5,6%).
Repartizarea soldului investițiilor străine directe pe țări de origine
Repartizarea a fost realizată în funcție de țara de rezidență a deținătorului nemijlocit a cel puțin 10% din capitalul social al întreprinderilor investiție directă din România (pe baza principiului „immediate country basis”). Primele cinci țări, clasate după ponderea deținută în soldul ISD la 31 decembrie 2017, sunt: Olanda (25,9% din soldul ISD la sfârșitul anului 2017), Germania (12,8%), Austria (12,6%), Italia (6,2%) și Franța (6,2%). În ceea ce privește ordinea primelor cinci țări de origine a investițiilor directe, se observă că, față de anul precedent, Italia a surclasat Franța și Cipru, ocupând locul patru.
Tipuri de investiții străine directe
Fluxul de participații la capital în întreprinderile ISD, în valoare de 2.235 milioane euro, parte componentă a aportului la capitalurile proprii, este diferențiat în greenfield, fuziuni și achiziții, dezvoltare de întreprinderi, precum și restructurare de întreprinderi. În anul 2017, investițiile greenfield și cele din categoria fuziuni și achiziții (M&A) au urmat tendința din ultimii ani, înregistrând un nivel foarte redus. Astfel, investițiile greenfield au contribuit cu numai 77 de milioane euro la fluxul investițional în participații la capitalul social al întreprinderilor ISD, iar fuziunile și achizițiile cu 213 milioane euro. Ponderea predominantă în fluxul participațiilor la capital în 2017 este asigurată de restructurările de întreprinderi cu 1.158 milioane euro, reprezentând 52% din participații, și de dezvoltările de întreprinderi, cu 787 milioane euro, respectiv 35% din participații. Pentru a aprecia impactul de durată al investițiilor greenfield asupra economiei, au fost evidențiate și acumulările de investiții străine directe (solduri) în întreprinderile înființate prin investiții greenfield, denumite întreprinderi greenfield. Soldul investițiilor străine directe în întreprinderile greenfield, în valoare de 44.778 milioane euro, reprezintă 59% din soldul ISD. Din punct de vedere al repartizării pe principalele activități economice, investițiile străine directe în întreprinderi greenfield s-au orientat cu precădere spre industria prelucrătoare (30,9% din soldul ISD în întreprinderi greenfield). Alte ramuri în care aceste investiții au o pondere semnificativă sunt: construcții și tranzacții imobiliare (16,5%), comerț (15,4%) și activități profesionale, științifice, tehnice și administrative și servicii suport (8,4%).
Cea mai mare parte a investițiilor străine directe în întreprinderi greenfield se concentrează, ca și ansamblul ISD, în regiunea București-Ilfov (60,1% din soldul ISD în întreprinderi greenfield).Considerată după ponderea investițiilor străine directe în întreprinderi greenfield, ordinea țărilor de proveniență nu diferă substanțial de ordinea stabilită în funcție de țara de origine a soldului total al ISD. Astfel, cele mai mari investiții provin din Olanda (22,4%), urmate de cele din Germania (17,1%), Austria (14,8%) și Italia, cu 6,5% din soldul ISD în întreprinderi greenfield.
Veniturile realizate din ISD
Veniturile nete obținute de către investitorii străini direcți în anul 2017 au înregistrat valoarea de 5.877 milioane euro. Veniturile nete sunt constituite din veniturile nete din participații la capital și din veniturile nete din dobânzi. Veniturile nete din participații la capital au înregistrat valoarea de 5.259 milioane euro și au fost calculate ca diferență între profiturile după impozitare obținute de întreprinderile ISD care au înregistrat profit, în valoare de 8.068 milioane euro, și pierderile aferente întreprinderilor ISD care au înregistrat pierderi, în valoare de 2.809 milioane euro. Prin diminuarea veniturilor nete din participații la capital cu valoarea dividendelor repartizate în anul 2017 investitorilor străini direcți (în sumă de 3.526 milioane euro) se obține valoarea profitului reinvestit pe ansamblul întreprinderilor ISD, în sumă de 1.733 milioane euro, calculată conform metodologiei internaționale de determinare a profitului reinvestit. Veniturile nete din dobânzi au înregistrat un nivel de 618 milioane euro. Acestea au fost calculate ca diferență între dobânzile primite de către investitorii străini direcți pentru creditele acordate întreprinderilor lor din România, atât direct, cât și prin alte companii nerezidente din cadrul grupului, și dobânzile plătite de către aceștia pentru creditele primite de la întreprinderile lor din România, atât direct, cât și prin alte companii nerezidente din cadrul grupului. Față de anul 2016, cifra de afaceri a întreprinderilor investiție străină directă a crescut cu 11,1%, depășind valoarea de 164 miliarde euro, iar numărul mediu de salariați a crescut cu circa 3,6%, atingând nivelul de 1,3 milioane.
Impactul investițiilor străine directe asupra țărilor gazdă
Potrivit unui studiu realizat în parteneriat de Academia de Studii Economice București și Consiliul Investitorilor Străini, în mai 2017, autori Alexandra Horobeț și Oana Popovici, una dintre cele mai frecvente și dezbătute probleme legate de ISD se referă la efectele pe care acestea le au asupra bunăstării economice și sociale a unei țări. Mai mult, dacă aceste efecte sunt net pozitive, se pune întrebarea în ce măsură și prin ce instrumente pot fi ele potențate de guvernele țărilor gazdă. În același timp, există și voci care susțin că o prezență prea susținută a firmelor multinaționale într-o țară determină o dependență prea mare a economiei de capitalul străin și de politicile acestor companii, care poate fi dăunătoare, inclusiv pentru firmele locale, insuficient pregătite pentru a concura cu firmele multinaționale.
În ultimele decenii, opinia politică generală cu privire la ISD s-a schimbat, acestea fiind mai curând înțelese ca generatoare de competitivitate și creștere economică pentru țările gazdă, și mai puțin prin prisma efectelor lor negative asupra economiei. Rezultatul vizibil este creșterea competiției internaționale pentru investiții străine și apariția unor povești de succes, cum sunt Irlanda, Polonia sau China. Cu toate acestea, autorii studiului arată că efectele produse de investițiile străine într-o economie depind de numeroși factori, cum ar fi natura și caracteristicile sectorului în care firmele multinaționale sunt prezente, perioada de timp în care este analizat impactul investiției străine, modalitatea de implantare a firmelor străine (investiție nouă – greenfield, societate mixtă cu o firmă locală, preluarea unei firme locale etc.), strategiile firmelor multinaționale, dar și, foarte important, strategiile guvernelor țărilor gazdă față de investițiile străine.
Impactul direct ale ISD începe să se manifeste la nivel microeconomic, plecând de la capitalul financiar furnizat de firma multinațională (fie prin participație directă la capital, prin profituri reinvestite sau credite acordate firmei/firmelor locale) și trecând prin transferul de tehnologie și inovare – potențat și de cheltuielile de cercetare-dezvoltare -, prin expunerea firmelor locale la un set de aptitudini și abilități de management, de marketing și antreprenoriale care lipseau inițial sau erau insuficient dezvoltate, dar și prin dezvoltarea resurselor umane (care nu înseamnă numai creșterea salariilor sau veniturilor, ci și programe de formare profesională și pregătire, inclusiv pentru meserii și aptitudini noi). Una dintre concluziile analizei este că efectele ISD se pot observa în creșterea performanței firmelor locale în care companiile multinaționale investesc și a gradului lor de competitivitate pe piață, dar și în practicile de afaceri promovate de acestea, diferite în sens pozitiv de cele anterioare. De la nivel microeconomic, efectele prezenței ISD se pot propaga la nivel sectorial, prin modificarea structurii piețelor și a gradului de concentrare în favoarea consumatorilor finali, dar și a furnizorilor. În cele din urmă, la nivel macroeconomic efectele pot fi observate prin contribuții mai mari la bugetul de stat, prin contribuția la echilibrarea balanței de plăți, dar și prin modificarea structurii exporturilor și îmbunătățirea soldului balanței comerciale.
Impactul indirect al ISD asupra economiilor gazdă apare sub forma efectelor de antrenare și de învățare asupra firmelor locale, în urma unui comportament mimetic al acestora din urmă. Printre aceste efecte se numără transferul de tehnologie, dezvoltarea resurselor umane sau creșterea performanței firmelor locale, aflate în competiție cu filialele firmelor multinaționale.
Studiul citat arată și demonstrează faptul că ISD sunt considerate surse de creștere economică, dar și de competitivitate. Potrivit autorilor, pentru eliminarea unor posibile efecte negative ale investițiilor străine directe (falimentul afacerilor autohtone sau probleme de mediu, de exemplu), România, ca orice altă țară gazdă, are nevoie să construiască un cadru de politici publice care să orienteze fluxurile de ISD către acele sectoare și regiuni unde efectele pozitive să fie valorificate optim, iar cele negative să fie diminuate cât mai mult posibil.
Daniel Apostol