Investitorii nu au nevoie de populism, ci de predictibilitate legislativa

De Daniel Apostol

Eu cred ca la baza relatiei statului cu economia privata trebuie sa stea un sistem legislativ si fiscal care sa se construiasca pe cateva principii clare, usor de înteles, de aplicat si de respectat de ambele parti. Într-o astfel de ecuatie, un astfel de cadru de reglementare si taxare trebuie sa realizeze un echilibru perfect între interesele a trei parti fundamentale: prima parte sunt cetatenii, desi cel mai adesea ei sunt uitati, cetatenii statului – deci consumatorii; a doua parte este economia privata a tarii, companiile producatoare si furnizorii de servicii, „piata” cum se spune generic; a treia parte este statul însusi, cu întreaga sa structura administrativ-birocratica pe care o putem reduce la un concept simplu si anume la bugetul public.

De exemplu, daca vorbim de industria de petrol si gaze, o industrie strategica, importanta – poate cea mai importanta a Romaniei – echilibrul dintre cele trei parti mai sus mentionate trebuie realizat mai ales cand vine vorba de spatiul fiscal si de sistemul de redevente, taxe si impozite la care este supusa industria. În cazul redeventelor, regimul acestora trebuie sa raspunda atat nevoilor statului, cat si nevoilor industriei si consumatorilor. Din perspectiva consumatorului, trebuie sa fie realizate siguranta aprovizionarii si accesul competitiv la produsele energetice. Din perspectiva sectorului de petrol si gaze, sistemul trebuie sa reprezinte si sa ofere un cadru de reglementare si un sistem fiscal care sa asigure continuitatea productiei, continuarea programelor de investitii care dau sustenabilitatea producatorilor, precum si maximizarea valorii investitiei pentru actionari.

Ne apropiem de o finalizare a proiectului noii legi ce va stabili sistemul de redevente pentru resursele naturale, mai ales pentru petrol si gaze. Pana acum, atat ANRM cat si echipa de la Ministerul de Finante au anuntat ca proiectul va avea la baza filosofiei sale tocmai aceasta ecuatie de echilibru, de castig a tuturor partilor implicate: consumatori, producatori, buget public. Dar pe masura ce ne apropiem de finalizarea proiectului exista riscul sporirii în zona politica si în arena publica a discursului populist, incorect argumentat, în jurul unei teme sensibile, lasand la o parte argumentele expertilor. Este mult mai usor sa vorbesti în spatiul public de miliardele pe care statul si le-ar dori încasate în vistierie decat sa acorzi atentie si miliardelor investite ani la rand de producatorii de petrol si gaze, miliarde care se regasesc în locuri de munca, în infrastructura modernizata si tehnologii de ultima generatie, în cresterea sigurantei în cadrul operatiunilor, în stabilizarea si cresterea productiei, în realizarea de descoperiri onshore si offshore, în realizarea unor recorduri tehnice internationale sau în abordarea unor noi frontiere precum explorarea la adancime.

Sa întelegem mai bine contextul: la nivel regional, exista un risc politic major, avem un conflict în plina desfasurare în vecinatatea Romaniei si a bazinului Marii Negre. Sa nu uitam ca vorbim de un bazin cu potential de exploatare a hidrocarburilor, cu conexiune la resursele Marii Caspice si cu legaturi facile catre Europa Occidentala. Sa nu uitam si rolul important al resurselor energetice în relatiile dintre Uniunea Europeana si Rusia, dar si aflate la originea conflictului dintre Ucraina si Federatia Rusa. Avem asadar un risc politic regional crescut, în astfel de conditii primii care îsi manifesta neîncrederea sau rezerva fata de regiune fiind investitorii strategici. O zona cu risc politic si militar ridicat este o zona care alunga investitorii noi, amana proiectele de investitii începute, îngheata afacerile în derulare. Investitiile vor continua doar daca sunt asigurate conditii de siguranta si stabilitate politica, care sa genereze asigurarea competitivitatii si viabilitatii investitiilor pe termen lung. Stabilitatea politica implica si stabilitatea cadrului de reglementare si a sistemului fiscal.

În acest context regional, Romania îsi poate mentine pozitia favorabila sau îsi poate asigura independenta energetica doar prin continuarea investitiilor, sectorul petrol si gaze fiind un sector economic intensiv din punct de vedere al cheltuielilor de capital. De aceea auzim adesea o solicitare repetata cu îndarjire de catre investitori: predictibilitate legislativa. Guvernul Romaniei a anuntat în cateva randuri modificarea sistemului de redevente si cum spuneam la început, pare sa se apropie de finalizarea proiectului. De data asta, investitorii se asteapta ca executivul sa se distanteze de tendintele politicianiste populiste si sa trateze cu seriozitate subiectul tinand cont tocmai de contextul economic, politic si militar regional, pentru ca investitorii nu vor continua proiectele lor si nici altii nu vor fi atrasi de economia autohtona daca nu se asigura un cadru predictibil. Sectorul de petrol si gaze cere investitii pe termen lung, ce se recupereaza în zeci de ani, iar cei care aloca resurse financiare pentru dezvoltarea productiei nu o vor face daca nu primesc certitudini cu privire la recuperarea investitiilor si garantii de stabilitate politica, legislativa si fiscala.

Spuneam de riscul de discurs simplificat pana la simpla disputa politica, discurs populist, axat exclusiv pe beneficiile imediate ale bugetului statului si mai putin pe beneficiile pe termen lung ale sigurantei nationale, ale dezvoltarii economice sustinute a sectorului energetic care are în Romania cel mai mare numar de angajati la nivel european. Nevoia de dezbatere publica este reala, dar dezbaterea trebuie realizata responsabil. Modificarile la actualul sistem de redevente trebuie sa fie obiectul unor analize autentice, în care sa primeze argumentele profesioniste si profesionale aduse de specialisti, de experti deopotriva ai sectorului de petrol si gaze precum si ai cadrului stiintific si academic, ai ministerelor si autoritatilor de resort. Sunt inutile si lipsite de substanta disputele si atacurile politice care, în spatele declaratiilor populiste de „dragoste de tarisoara” ascund de fapt tintele electorale ale anului urmator. E nevoie ca noul sistem de redevente aplicate pe resursele minerale sa beneficieze de dezbatere publica autentica, de pe urma careia opinia publica, cetatenii (consumatorii din ecuatia de echilibru prezentata mai sus) sa înteleaga importanta, mizele, profilul industriei si provocarile cu care se confrunta. Odata dezbaterea corect realizata, odata sistemul decis si adoptat, el trebuie aplicat pentru cel putin 10 ani de acum încolo, asigurandu-se astfel predictibilitatea si stabilitatea de care au nevoie deopotriva producatorii si investitorii în industrie, consumatorii si, nu în ultimul rand, veniturile bugetare.

Romania trebuie sa ofere un regim fiscal de redevente si de reglementare stabil si competitiv pentru a atrage investitii, pentru ca are nevoie de investitii semnificative pentru a face fata provocarilor si pentru a atrage oportunitatile de piata. Pentru aceasta sunt necesare cateva conditii. Stabilitatea regimului de redevente este una dintre ele. Acordurile de concesiune existente se supun regimului actual de redevente pe durata concesiunii.

Schimbarile regimului de redevente sunt aplicabile noilor acorduri de concesiune. Beneficiile stabilitatii regimului de redevente sunt stimularea investitiilor pe termen lung si mentinerea încrederii si implicarii investitorilor. De aceea regimul de redevente ar trebui sa fie stabil pe întreaga durata a concesiunii.
Apoi, regimul fiscal, de redevente si de reglementare trebuie sa fie nu doar stabil ci (mai ales) si competitiv: deciziile de investitii se bazeaza pe cadrul fiscal existent la începutul proiectului. Încrederea investitorilor trebuie mentinuta prin asigurarea unui regim fiscal si de reglementare competitiv pentru a atrage investitii si trebuie sa reflecte riscurile semnificative de ordin geologic, tehnic, riscurile de cost si preturi de piata, pe care si le asuma investitorii. Veniturile suplimentare la bugetul de stat ar trebui sa vina din productia suplimentara obtinuta, nu pe baza unui nivel ridicat al redeventelor, care descurajeaza investitiile. Totodata, Romania trebuie sa asigure piete deschise si competitive: piata gazelor trebuie sa fie deschisa si liberalizata, conform legislatiei de energie, infrastructura trebuie dezvoltata, atat infrastructura de transport si stocare a gazelor trebuie dezvoltata cat si interconexiunile conductelor între granitele nationale trebuie facilitate.

Impozitarea profiturilor suplimentare trebuie sa fie un instrument neutru, astfel încat proiectele care sunt profitabile înainte de taxare sa ramana profitabile si dupa ce o astfel de taxare este aplicata (pentru a nu descuraja investitiile). Statul trebuie sa primeasca o parte rezonabila din profiturile activitatilor petroliere upstream, dar impozitul suplimentar pe profit si restul impozitelor trebuie sa fie competitive în comparatie cu alte jurisdictii similare, sa reflecte împartirea riscurilor de profitabilitate între stat si investitori si sa se raporteze la specificul local: sa tina cont de declinul natural al productiei, de maturitatea zacamintelor, de localizarea resurselor si accesibilitatea acestora, de tehnologiile folosite, de tipul de operatiuni – la suprafata sau în adancime – etc.

În concluzie, nu trebuie sa cautam aiurea „un cel mai bun” sistem fiscal si de redevente, pe care sa-l importam pur si simplu (atentie la pretentiile politicianiste sau la peroratiile populiste), pentru ca nu exista! Expertii spun ca nu exista nici cel mai rau, nici cel mai bun sistem fiscal aplicat industriei de petrol si gaze. Dar eu cred ca poate exista un „cel mai potrivit” sistem de taxare, rezultat pe baza ecuatiei de echilibru de care scriam la început: regimul care aduce venituri la bugetul public dar faciliteaza dezvoltarea economica si formarea de capital, nu sugruma investitiile, ajuta la crearea de noi zone de productie si de noi locuri de munca.

German
Citește articolul precedent:
Business-ul si pusculita bugetara

Aud din ce in ce mai des ca in business-ul autohton trebuie schimbata paradigma. In primii 25 de ani de...

Închide