Jucăm cu cărți proaste

Chiar înainte de vacanța de iarnă, Ministrul Culturii Vlad Alexandrescu a anunțat cele patru orașe din România ajunse pe lista scurtă a candidatelor la statutul de capitală europeană a anului 2021: București, Baia Mare, Cluj și Timișoara. Titlul este unul mult râvnit – orașul transilvănean Sibiu, care a deținut acest titlu în 2007, a reușit să își sporească prestigiul local și să atragă investiții. Turiștii s-au grăbit să vină și economia locală a înregistrat un boom. Faptul că președintele României este acum Klaus Johannis se datorează în parte și capitalului de imagine pe care l-a câștigat ca primar al Sibiului.

Despre trei dintre orașe nu ar fi multe de spus, dar în privința Bucureștiului văd negru, dacă nu se întâmplă ceva cât de curând.

Înainte de 30 octombrie și de catastrofalul incendiu din clubul Colectiv, șansele acestui oraș care adăpostește cu mult peste un milion de locuitori poate că nu stăteau tocmai rău. E drept că după Revoluție, capitalismul nu i-a priit prea bine culturii întreținute de aparatul de stat – cinematografele s-au văzut de exemplu nevoite să își înceteze activitatea. Însă în pivnițele întunecoase și mansardele înguste ale clădirilor Art Déco care stăteau să cadă, dar rămase încă frumoase, a apărut o scenă artistică vie, conectată la cea europeană și internațională și care și-a găsit și propria identitate. Literatura, dansul, muzica, teatrul și spectacolele, artele vizuale și poetry slams nu sunt forme izolate de reprezentare destinate unor elite izolate de restul lumii, ci fac parte din viața de zi cu zi în localurile, cafenelele de artă și teatrele amplasate central. Scena muzeală oficială, în schimb, pare prin comparație fosilizată.

După 30 octombrie, însă, nu a mai rămas piatră pe piatră. De la abordarea relaxată în privința normelor pentru construcții și contra incendiilor s-a trecut de pe o zi pe alta la o aplicare furibundă și brutală a legii. Politicienii au tras concluziile în urma dezastrului din Colectiv, un dezastru care a măturat un întreg guvern. Din cauza prevederilor noi adoptate peste noapte s-au închis cinematografe, teatre, cluburi și alte așezăminte culturale care timp de mai bine de 25 de ani încântaseră publicul în clădirile lor vetuste. Centrul vechi al Bucureștiului, atât de îndrăgit de turiști și forfotind până la primele ore ale dimineții aduce acum a oraș fantomă. Bulevardul Magheru, odată loc de promenadă la fel ca și Calea Victoriei, a decăzut și a devenit o cale de circulație cu șase benzi, pe care e de trecut cât mai repede cu putință.

Lucrurile ar fi putut să nu stea însă așa. Că riscul seismic este real în București știe orice copil. Politicienii municipalității ar fi trebuit să investească măcar în reabilitarea clădirilor care găzduiesc instituțiile culturale ale orașului. Nu au făcut nimic. Lipsa de fonduri nu este decât un pretext; un raport al Curții de Conturi a arătat în ianuarie că administrațiile de sector au cheltuit numai în perioada 2007-2014 aproape 600 milioane de euro pentru spațiile verzi. În unele cazuri, s-au plătit prețuri umflate de până la de 20 de ori pentru achiziții de flori prin atribuire directă. Răsplata pentru abuz ar trebui să vină destul de repede: pe buletinele de vot de la alegerile locale din vară sau din partea procurorilor. Din păcate, asta nu salvează nici candidatura orașului și nici industria ospitalității – ca să nu mai vorbim de viețile oamenilor în cazul unui cutremur.

de Alex Gröblacher

Traducere de Ioana Bondrea

German
Citește articolul precedent:
Investiții de peste 5 milioane euro într-o spălătorie profesională la Brașov

Compania Promar Textil alocă peste 800.000 de euro pentru instalarea unei noi linii automate la spălătoria profesională Kromatic din Brașov,...

Închide