La cheremul naturii

Am avut poduri prăbușite, incendii de pădure, demonstrații violente, dar imaginile apocaliptice ale verii europene vin anul acesta într-o mare măsură și din agricultură: în centrul și chiar nordul umed al continentului, pământul până de curând fertil se sfarmă între palmele fermierilor, iar în sud și est, cerealele putrezesc din cauza ploilor abundente. În România, seceta alternează cu umezeala în exces, iar pesta porcină face ravagii.

Într-un comunicat din luna august, Asociaţia Europeană a Procesatorilor de Fructe şi Legume (PROFEL) nu se sfiește să folosească superlative negative: pentru cultivatorii și procesatorii de legume din Europa, situația actuală este cea mai gravă din ultimii 40 de ani, afirmă organizația. Culturile legumicole au fost afectate de condițiile meteorologice extreme; pentru al treilea an consecutiv, Europa se confruntă cu o vară foarte caldă și secetă prelungită. Multe zone agricole europene au suferit de pe urma lipsei de ploaie de la începutul lunii mai, iar în alte părți ale Europei, culturile au fost afectate de ploaie excesivă și grindină puternică, urmată de secetă la începutul lunii iulie. Iarna a durat mai mult decât normal, iar primăvara a fost foarte umedă, ceea ce a dus la întârzieri în însămânțare. Randamentele potențiale pentru o serie de culturi au fost afectate negativ de însămânțările târzii și, în multe cazuri, rădăcinile plantelor nu s-au dezvoltat în timp util pentru a face față vremii uscate ce a urmat. PROFEL estimează că pe acest fond al condițiilor meteorologice extreme din întreaga Europă vor exista pierderi calitative și cantitative. În consecință, industria prelucrătoare se va confrunta cu o lipsă severă de materie primă privind toate culturile de legume. PROFEL indică apoi și câteva situații concrete: reduceri semnificative ale randamentelor, de 20-50%, se raportează la mazăre și fasole. La ceapă, pierderile ar fi între 15 și 50%. Sunt afectate de asemenea culturile de dovlecei și spanac, iar în unele regiuni însămânțarea pentru a doua recoltă la spanac, fasole sau conopidă nu este posibilă din cauza secetei. Îngrijorări persistă și cu privire la culturile unde recoltarea se face în toamnă și iarnă, cum ar fi varza sau prazul – este clar că randamentul recoltelor va fi scăzut.

Pierderi serioase se așteaptă nu doar la legume, ci și la cereale. Marea Britanie, Polonia, Franța, Danemarca și Germania, dar și țări din afara Uniunii Europene estimează randamente și cantități mai mici față de anul trecut. De aceea, fermierii cer ajutorul guvernelor.

Asociația fermierilor germani menționează că recolta cerealelor de iarnă a început mai devreme, ceea ce ar arăta dimensiunile catastrofale ale efectelor secetei. Față de media ultimilor cinci ani, asociația se așteaptă la randamente mai mici cu 25% la grâu, cu 35% la secară și cu 24% la rapiță. Pentru a face față acestei situații, fermierii cer un miliard de euro ajutor de la stat. Guvernul federal spune însă că va acorda 340 de milioane de euro, jumătate din prejudiciul calculat oficial. Opt landuri semnalaseră anterior guvernului federal de la Berlin pagube totale de aproape trei miliarde de euro, cauzate de seceta din acest an.

Şi pierderile din agricultura daneză sunt serioase: ele ar putea însuma peste 1,1 miliarde de euro, un record de la criza financiară din 2008, a arătat institutul de cercetare Seges al Consiliului agroalimentar din Danemarca.

Situația este dificilă și în România, mai ales dacă ne uităm la numărul de persoane potențial afectate – deși în 2017, dintr-o creștere de 6,9% a întregii economii românești, sectorului agriculturii i-a revenit o contribuție de 0,7 puncte procentuale, ponderea populației ocupate în agricultură era cea mai mare din UE – aproape un sfert, mai precis 24%. Prin comparație, media din UE este de abia 4,5%.

Recoltele vor fi mai modeste față de anul trecut – Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), menționa, potrivit Agerpres, o diminuare cu 20% la grâu, cu posibilitatea unei recolte și mai slabe: pe măsură ce se întârzie cu secerişul din cauza apei acumulate pe câmp, pierderile vor creşte. Producţia de rapiţă ar fi suferit potrivit, șefului LAPAR, o pierdere de cel puţin 50% faţă de anul trecut.

Veștile proaste pentru România nu s-au oprit totuși la sectorul agricol. Ele au venit în această vară și din sectorul de zootehnie, lovit de o epidemie de pestă porcină africană (PPA). Boala nu este periculoasă pentru om, dar împotriva ei nu există tratament sau vaccin, astfel încât impactul social și economic în zonele afectate este destul de ridicat. Până la închiderea ediției, potrivit autorităților, numărul focarelor de PPA ajunsese la peste 725, fiind afectate 150 de localităţi din zece judeţe în zonele de nord-vest şi sud-est ale Românei. Pentru a ține sub control epidemia, au fost omorâți peste 170.000 de porci, iar despăgubirile solicitate se ridică la aproximativ 3,6 milioane de lei. Este afectată acum și a doua mare fermă de porci din Europa, situată în Brăila, unde urmează acum ca 140.000 de animale să fie omorâte.

Epidemia creează deja tensiuni politice – opoziția acuză guvernul că nu a făcut destul pentru a preveni răspândirea bolii – dar și disensiuni între producători și lanțurile de distribuție. Într-un comunicat, organizația profesională Pro Agro, care reunește producători din agricultură și industria alimentară, afirmă că majoritatea retailerilor au mărit achiziţiile intracomunitare de carne, în defavoarea cărnii româneşti, iar scopul acestora ar fi de a pune o presiune mai mare asupra fermierilor care cresc suine în România, prin practicarea unor preţuri de dumping. Pro Agro consideră că motivul invocat de marile reţele de distribuţie, respectiv scăderea drastică a cererii pe piaţa internă, nu este justificat și acuză intenția de a instaura panica printre producătorii de carne, prin lipsa comenzilor şi aducerea unor cantităţi mari de carne din alte state. Federația face un apel la retaileri să îşi îndrepte atenţia asupra cărnii şi a produselor româneşti din carne, să sprijine filiera cărnii de porc în aceste momente grele. Retailerii nu pot fi obligaţi să cumpere, dar Pro Agro vrea diferenţierea la raft a cărnii româneşti vrac de cea străină, astfel încât consumatorul să aleagă.

Seceta, ploile abundente și pesta porcină ar putea genera scumpiri și importuri mai ridicate. Deja în primul semestru din acest an, România a importat produse alimentare de 3,3 miliarde de euro, o sumă care n-a mai fost consemnată după 1989 şi care reprezintă dublul importurilor de acum zece ani. Datele comunicate recent de INS arată că exporturile agroalimentare ale României în prima jumătate a anului au fost de doar 2,2 miliarde de euro, așa că a rezultat un deficit de peste un miliard de euro, un alt record istoric. Dar deși recolta de porumb se încadrează oarecum în normalitate, experții cred că epidemia de pestă porcină va afecta și ea negativ exporturile de grâu și porumb.

Uniunea Europeană reacționează deja la situația în care află fermierii europeni. Comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan, s-a declarat foarte neliniștit cu privire la aceste evoluții climatice de durată”. El ar fi luat deja contact cu miniștrii din statele afectate, pentru a discuta despre actuala situație și evaluarea efectelor. Comisia a activat deja anumite măsuri.

Agricultorii vor putea beneficia în avans de plățile directe și pentru dezvoltare rurală și li se va acorda o mai mare flexibilitate pentru a utiliza terenuri care în mod normal nu ar trebui să fie folosite pentru producție, pentru a-și hrăni animalele, a informat Comisia Europeană. La Bruxelles au fost luate două decizii specifice pentru a-i ajuta pe agricultori să facă față secetei: pe de-o parte, agricultorii vor putea beneficia de până la 70 % din plățile lor directe și de până la 85 % din plățile pentru dezvoltare rurală încă de la mijlocul lunii octombrie 2018, în loc de luna decembrie, pentru a le îmbunătăți fluxul financiar; pe de-altă parte, Comisia va permite derogări de la anumite cerințe de înverzire. Astfel, terenurile lăsate în pârloagă vor putea fi utilizate pentru producția de furaje.

Normele existente în materie de ajutoare de stat în sectorul agricol permit un ajutor în proporție de până la 80 % din valoarea daunelor cauzate de secetă. Apoi, achiziționarea de furaje poate fi și ea eligibilă pentru ajutoare de stat. Statele pot acorda compensații pentru daune fără să fie necesar să fie trimise notificări Comisiei – este vorba de sume până la 15.000 de euro per agricultor, pe o perioadă de trei ani.

Se adaugă pârghii din dezvoltarea rurală: dacă un stat membru recunoaște starea de secetă drept „calamitate naturală”, se poate oferi un sprijin de până la 100 % pentru refacerea potențialului de producție agricolă afectat de secetă. Fondurile pot fi utilizate de exemplu pentru investiții precum reînsămânțarea pășunilor, iar măsura poate fi activată și retroactiv. Agricultorii care se confruntă cu o pierdere de venituri de peste 30% din veniturile lor anuale medii vor primi o compensație financiară, iar statele membre au posibilitatea de a-și modifica programul de dezvoltare rurală, o dată pe an, pentru a include una dintre măsurile menționate mai sus.

Alex Gröblacher

German
Citește articolul precedent:
Lidl își extinde rețeaua din România cu trei magazine noi

Lidl continuă investițiile în România prin inaugurarea a trei magazine, în București, Pantelimon (Ilfov) și Giroc (Timiș), fiecare unitate generând...

Închide