Lansare studiu „Salariul minim ca instrument de politici publice – pro sau contra?”

Friedrich-Ebert-Stiftung România  lansează un nou studiu întitulat „Salariul minim ca instrument de politici publice – pro sau contra?”, având-i ca autori pe Cristian Socol și Marius Marinaș.

Studiul își propune să efectueze o analiză a efectelor economice și sociale ale creșterii salariului minim în România. Autorii analizează corelația dintre creșterea salariului minim și diverse variabile, cum ar fi productivitatea muncii, competitivitatea economică, reducerea inegalității de venituri. Astfel, majorările succesive ale salariului minim începând cu anul 2013  au condus la creșterea puterii de cumpărare a beneficiarilor cu 65%, în contextul presiunilor deflaționiste interne (reducerea TVA la alimente și a contribuțiilor sociale, deficitul de cerere etc.) și externe (scăderea prețurilor mondiale ale materiilor prime, relansarea slabă a economiei globale etc.) din economia României. Studiul arată că o rată de creștere cu 1% a salariului minim influențează pozitiv dinamica salariului mediu la nivel național (+0,15%),  dovedind atât efectul statistic al creșterii celor mai mici salarii, cât și majorarea veniturilor unor salariați care câștigau în apropierea nivelului minim. Astfel, majorările succesive ale salariului minim au generat câștiguri suplimentare și pentru alte categorii de salariați și nu doar pentru cei care obțineau anterior acest venit.

Totodată, studiul demonstrează că ideea reducerii competitivității economice în sectoarele unde există ponderi importante ale lucrătorilor plătiți cu salariul minim brut pe economie (comerț, construcții, industria prelucrătoare) nu este validată empiric, rezultatele în aceste sectoare arătând o performanță mai mare în 2014 fata de 2012, chiar dacă în această perioadă salariul minim brut a crescut cu aproape 30%.

Studiul mai arată că alături de alte măsuri de echitate socială, utilizarea creșterii salariului minim brut pe țară ca instrument pentru reducerea inegalităților de venituri în România a dat rezultate mixte. Analiza corelației statistice simple nu indică o corelație puternică între creșterea salariului minim brut și reducerea inegalităților de venituri reflectată în dinamica indicatorului Gini.).

Testarea econometrică a condus la obținerea următoarelor rezultate în privința impactului salariului minim:

  • firmele ajustează gradual ocuparea totală în funcție de dinamica salariului minim, elasticitatea contemporană fiind inferioară și de sens contrar celei anuale; inițial are loc o creștere a ocupării totale ca urmare a unui salariu minim mai ridicat. Salariul minim exercită o influență pozitivă asupra ocupării, aceasta înregistrând o creștere cu 1,87% ca urmare a majorării salariului minim cu 1%, datorită stimulentelor de intrare pe piața muncii a persoanelor cu calificări mai scăzute. Totuși, angajatorii realizează o corecție a ratei ocupării de peste un an cu 2,18%, astfel că rezultă o elasticitate anuală de aproximativ -0,3 a ocupării totale în funcție de salariul minim.
  • ocuparea în rândul tinerilor reacționează într-o măsură mai mare la variația salariului minim, iar elasticitatea contemporană este superioară celei anuale; inițial are loc o creștere a ocupării populației între 15 și 24 de ani ca urmare a unui salariu minim mai ridicat
  • salariul mediu crește ca urmare a majorării salariului minim, inclusiv ca urmare a manifestării unor externalități pozitive asupra angajaților care obțineau anterior venituri apropiate de minim
  • firmele nu transferă imediat în prețuri cheltuielile salariale suplimentare generate de creșterea salariului minim, iar efectul de pass-through este relativ limitat
  • creșterea salariului minim generează o deteriorare redusă a competitivității economice, ca urmare a majorării prețurilor bunurilor industriale

Una dintre întrebările căreia încearcă să răspundă studiul este dacă salariul minim a crescut prea mult sau nu în ultimii ani și care este pragul dincolo de care efectele nete pot fi negative în economia românească. Începând cu 2004, salariul minim a fost corelat cu dinamica inflației și nu cu creșterea economică și a veniturilor, astfel că în 2007 salariul minim reprezenta numai aproximativ un sfert (25%) din cel mediu. Dinamica a fost diferită de cea medie înregistrată în țările din regiune, în contextul în care ponderea salariului minim în respectivele economii depășea pragul de 40%.  Abia creșterea salariului minim cu aproximativ 40% în anul 2008, comparativ cu 2007, a contribuit la stabilizarea proporției în intervalul 30-32% din salariul minim în perioada crizei economice. Începând cu 2013 au avut loc 7 majorări succesive ale salariului minim, măsurile fiind corelate cu cele privind diminuarea fiscalității și relansarea economică. Ponderea în salariul mediu a sporit între 2013-2016, ritmul de creștere fiind unul ridicat comparativ cu economiile din regiune, dar nivelul la care s-a ajuns (41,3% în Q1 2016 si 44% în mai 2016) este inferior celor din Polonia, Slovenia, Ungaria, Letonia și Lituania.  Autorii studiului consideră că pragul de 50% dintre salariu minim brut și câștig salarial mediu brut este optim pentru România, reprezentând acel nivel care maximizează beneficiile nete în economie și societate. Dacă până în 2014 România se afla în partea inferioară a clasamentului european, cu o pondere a salariului minim în câștigul salarial mediu de 35%, în mai 2016 se va ajunge în partea superioară, ponderea de 44% fiind una compatibilă cu nevoia de reducere a inegalităților economice, a sărăciei și a deprivării materiale și stimularea eficienței în muncă.

Astfel, ponderea ridicată a lucrătorilor (persoanelor ocupate) cu risc de sărăcie (normă întreagă/normă incompletă), inegalitatea accentuată a veniturilor, inechitatea distribuirii venitului national net între muncă și capital, diseminarea asimetrică a beneficiilor creșterii economice și lentoarea liftului social precum și asimetria de negociere dintre sindicate și patronate (mai ales după flexibilizarea Codului Muncii din 2011 în România) sunt tot atâtea argumente pentru creșterea salariului minim la un nivel decent care să asigure potențarea efectelor de multiplicare economice si sociale ale folosirii acestui instrument. Soluțiile de politici publice legate de salariul minim propuse de autorii studiului sunt:

  • Revenirea la calcularea coșului minim de consum conform legii și publicarea acestuia de către Guvern. Coșul minim de consum poate fi calculat de experții Institutului de Cercetare al Calității Vieții (Academia Română) pe baza analizei normative și poate fi publicat semestrial de către Guvern, conform legii prin care se va stipula acest lucru (Guvernul a renunțat la publicarea coșului minim de consum în 2003). Analiza corelării salariului minim cu coșul minim de consum pentru o gospodărie cu 2 salarii minime și 2 alocații de copii indică faptul că veniturile acestor familii nu au putut acoperi nici minimul de trai decent (in 2015 ponderea veniturilor în cheltuielile minime aferente unui trai decent era de 76,6%) și nici măcar minimul de subzistență (în 2015 ponderea veniturilor in cheltuielile minime de subzistenta era de 92,2%) în niciunul dintre anii din perioada luată în considerare 2001-2015. Autorii studiului consideră că fundamentarea și implementarea de politici sociale/de venituri prin care salariul minim să acopere coșul minim de trai decent sunt procese strict necesare.
  • Decuplarea dinamicii salariului minim de ciclul electoral (ideologii de guvernare) prin: stabilirea unei formule de indexare a acestuia în raport de nivelul minim al cosului de consum (calculat de ICCV), inflatie, productivitatea muncii – de exemplu indexarea anuală a salariului minim brut cu 100% rata inflației plus 50% din creșterea anuală reală a câștigului salarial mediu brut… sau Introducerea în Codul Muncii a unui prag minim al raportului salariu minim brut/câștigul mediu brut la 45%.
  • Pentru a crește eficiența utilizării salariului minim ca instrument de politici publice propunem asocierea acestuia în combinație cu alte măsuri de implementat pentru reducerea inegalităților și a sărăciei, cum ar fi creșterea progresivității în impozitare.
  • Pentru a maximiza eficacitatea utilizării salariului minim trebuie asociate mixului de politici publice și alte măsuri de stimulare a angajării în rândul grupurilor de populație ce îngroașă rândurile somajului structural (tineri, familii monoparentale, familii cu mai multi copii s.a.).
  • În vederea maximizării efectului pozitiv al creșterii salariului minim asupra reducerii muncii nedeclarate e nevoie urgentă de  măsuri de intensificare a controalelor în sectoarele de risc ridicat privind munca la negru, înăsprirea legislației privind sancționarea muncii nedeclarate precum și crearea și interconectarea unor baze de date cu privire la angajații cu contract de muncă permanent sau temporar
German
Citește articolul precedent:
Soluție pentru traficul din Capitală, promisă de luna viitoare

Preluare Digi 24. Un miliard şi jumătate de euro anual, aceasta este suma pierderilor cauzate de traficul infernal din Capitală....

Închide