Liberalizarea pieței gazelor naturale, realitate sau păcăleală pentru 1 aprilie 2017?

Guvernul a emis o Ordonanţă de Urgenţă prin care a instituit două modificări la Legea gazelor. Prima modificare se referă la articolul 124, care prevedea inițial că producătorii de gaze trebuie să pună cu prioritate la dispoziţia pieţei reglementate, deci pentru consumatorii casnici şi pentru cei din zona termiei (termocentrale – n.r.) cantităţile necesare pentru perioada de iarnă. „Această solicitare a venit din partea Comisiei Europene, care a precizat că o prevedere în lege care prevede o prioritate înseamnă o discriminare şi a solicitat eliminarea acestei formulări. Atunci acest articol a luat forma că doar până la 31 martie 2017 producătorii pun la dispoziţie cu prioritate. Acest lucru înseamnă piaţă liberă şi de la 1 aprilie, Guvernul nu mai poate impune preţuri de vânzare a gazelor naturale. Atunci practic intrăm în liberalizare în ceea ce priveşte achiziţia gazelor de la producător”, a declarat președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileţ, în cadrul conferinţei anuale a Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România (AFEER). Ce se va întâmpla? Aparent, piața gazdelor naturale va fi și nu va fi dereglementată sau, dacă vreți, liberalizată, pentru că „vom rămâne în zona reglementată în ceea ce priveşte tarifele de furnizare, unde legea prevede ca termen-limită 2021, dar, având în vedere că legea spune că fiecare consumator are dreptul să-şi aleagă orice furnizor şi orice contract, de la 1 aprilie 2017 vom asista la o migrare permanentă a consumatorilor din zona reglementată către furnizorii care pot oferi preţuri la gaze naturale mai bune decât furnizorul la care este conectat”, a arătat oficialul ANRE, precizând totodată că 1 aprilie 2017 nu va avea un impact asupra prețului plătit de populație. „Din punctul de vedere al impactului asupra prețului gazelor naturale pentru populație, nu cred că vom avea un impact deosebit. La ora actuală estimăm că nu va fi niciun impact, preţul gazelor domestice s-a aliniat la preţul internaţional, este chiar un pic mai mare, deci practic nu vedem o creştere de preţ”, a spus Havrileț în cadrul evenimentului AFEER, citat de agenția Agerpres.

O altă modificare adusă Legii gazelor de aceeași Ordonanță de Urgență impune obligativitatea tranzacționării pe bursă a unei anumite cantități, „astfel că, până în momentul în care vor fi evacuate masiv gazele din Marea Neagră, să avem o piaţă lichidă şi cât de cât matură în zona de trading a gazelor naturale, după modelul şi succesul de pe piaţa energiei electrice”, a adăugat șeful ANRE.

Corina Popescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, prezentă la acelaşi eveniment, a subliniat că preţurile finale vor rămâne reglementate până în 2021. „Ca să fie o bună înţelegere: rămâne în continuare preţul reglementat la consumatorul final până în 2021, deci să nu rămânem cu ideea că practic se aruncă în aer preţul la consumatorul final. Am încercat să mergem treptat către liberalizare, încercăm să creăm mecanisme de piaţă care să creeze lichiditate şi să permită şi furnizorilor de pe partea de gaze naturale, aşa cum au furnizorii pe piaţa de energie posibilitatea să achiziţioneze gaze la preţuri competitive şi sper că tot acest saving se va transmite către consumatorii finali, unde trebuie să ajungă în fond şi la urma urmei. Deci lucrurile vor fi tot controlate şi ne-am dorit să dăm şi o direcţie pieţei de gaze naturale, aşa cum am construit-o şi pe cea de energie electrică”, a spus Popescu.

Totodată, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a arătat că statul va continua să ţină lucrurile sub control chiar şi după liberalizarea totală a pieţei, aşa cum se întâmplă în această perioadă cu tarifele RCA. „Noi genetic suntem construiţi să preferăm liberalizarea, competiţia, faţă de reglementare, deci oricând se poate introduce competiţie într-un domeniu suntem favorabili, dacă ne spun ministerul şi reglementatorul că lucrurile sunt ţinute sub control şi nu avem un risc pentru populaţie. Şi ţineţi cont că şi după ce ajungem la liberalizarea finală, statul păstrează pârghii pentru intervenţii în cazuri cu totul excepţionale, cum am făcut la RCA”, a afirmat Chiriţoiu.

Așadar, Ordonanța Guvernului 64/2016 prevede obligativitatea tranzacționării unei cantități de gaze pe piețele centralizate și, în același timp, anunță că elimină, de la 1 aprilie 2017, problema consumatorilor intreruptibili, scăpând astfel de amenințarea de infringement din partea Comisiei Europene. Totodată, Ministerul Energiei și ANRE au reușit să elaboreze și să finalizeze într-un timp record Codul rețelei de gaze, astfel încât se asigură o piață de echilibrare și realizarea în viitorul apropiat al unei piețe spot. Potrivit propriilor anunțuri, atât Ministerul Energiei cât și Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) au rezolvat prin deciziile luate accesul consumatorului casnic român la o piață concurențială. Rămâne totuși întrebarea simplă: când anume și cu ce efecte (pozitive, negative, de văzut) va avea loc accesul nereglementat al consumatorului casnic la gazele naturale? Președintele ANRE, Niculae Havrileț, spunea recent că 1 aprilie 2017 va fi data de la care piața de gaze pentru consumatorii casnici va fi liberalizată total. Dacă va fi așa, se va devansa practic ceea ce prevede legislația, care spune că liberalizarea asumată față de partenerii externi (Comisia Europeană și FMI) ar trebui să aibă loc abia în 2021. Cum am arătat mai sus, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Corina Popescu sublinia că din zona de reglementare nu vor dispărea tarifele existente în momentul de față pe segmentul de furnizare, ceea ce aruncă din nou în zona dezbaterii liberalizarea totală, completă. Va avea sau nu va avea loc, așa cum a fost anunțată?

Cel mai important argument în sprijinul finalizării procesului de trecere deplină la piață liberă este, poate surprinzător pentru necunoscători, exact cel pentru care s-a menținut tariful reglementat, adică prețul. Mai precis, nevoia unui preț scăzut care să ofere o „anvelopă” de protecție socială consumatorilor casnici, defavorizați, cu putere de cumpărare redusă și cu un nivel de viață limitat. Cu câțiva ani în urmă, nu foarte mulți, prețul gazelor naturale achiziționate de pe piața externă era mai mare decât cel pe care putea să-l suporte buzunarul cetățeanului român: legat fiind în piața internațională de evoluția prețului țițeiului, când acesta din urmă a atins cotele record de peste 100 de dolari / baril și gazul natural s-a vândut la prețuri înalte. Astăzi, barilul de țiței balansează timid în spectrul 40-50 dolari, iar prețul gazelor din import a însoțit căderea celui la petrol. Dacă asta este o veste proastă pentru producătorii de petrol și gaze, ea poate deveni o veste bună pentru consumatorii casnici din România, dar numai și dacă autoritățile își aduc aportul în acest sens. Să explic: acum prețul la gazele naturale achiziționate de pe piața externă este mai mic decât cel reglementat, deci teoretic, consumatorul casnic român are șansa să plătească mai puțin pe această sursă de energie. De la teorie la practică, pe lanț, mai apare ANRE. Prețul mic pe plan extern reprezintă practic marea oportunitate ca liberalizarea să fie finalizată acum, când condițiile externe sunt favorabile buzunarului sărac al consumatorului intern. Convergența prețului de import cu cel intern se poate realiza în variantă optimă pentru cetățean taman acum. Consumul de gaze crește semnificativ în iarnă, iar statisticile arată că importăm și mai mult decât o făceam anterior. România importă gaze naturale și în același timp înmagazinează gaze naturale, cam la nivelul lui 2015, asigurându-se liniștea națională cu privire la aprovizionarea pentru sezonul rece. Mai mult, importurile se fac la prețuri mult mai avantajoase decât în trecut, coșul reglementat intern favorizând importurile, din păcate în detrimentul producătorilor autohtoni, forțați să vândă populației la prețul reglementat, mai mare. Chiar președintele ANRE anunța că România importă circa un sfert din consumul zilnic de gaze deoarece prețul este mai mic. „În ceea ce privește gazele naturale, Autoritatea a stabilit un minimum necesar de 1,7 miliarde mc pentru a fi înmagazinați. Înmagazinarea Romgaz este de 2,4 miliarde de metri cubi, aproximativ aceeași cantitate ca și anul trecut. În acest an, datorită prețurilor internaționale scăzute, cel puțin sub valoarea gazelor domestice înmagazinate, s-au înregistrat aceste contracte importante de import. În primele zece zile ale lunii noiembrie s-au consumat din depozite 40 milioane de metri cubi, în timp ce, de exemplu, în 2012, în luna noiembrie, din depozite s-au consumat peste 340 de milioane. Prevedem că în această lună să fie undeva la maxim 100 milioane de metri cubi, datorită importului, care este la un nivel de 25% din consumul zilnic. Practic, din 44 de milioane de metri cubi, care reprezintă consumul zilnic în această perioadă, 10 milioane în medie vin din import. Sunt furnizori care folosesc această sursă având în vedere prețul competitiv, dacă ne raportăm la prețul de referință”, menționa președintele ANRE, la o conferință de specialitate. Tot potrivit acestuia, există varianta ca iarna aceasta România să importe un volum mai mare, de circa 40% din consumul național de gaze, tocmai pentru că prețul gazelor pe piețele internaționale va coborâ chiar și cu 20 de lei/MWh sub cel al gazelor de producție internă din depozite.

România – un HUB regional pentru gaze naturale

Ideea că România trebuie să fie un lider regional în piața energiei apare din ce în ce mai des, nu numai în declarațiile de strategie ale marilor companii energetice românești, dar chiar în documentele de strategie energetică națională și în mesajele oficialilor români. Tot Niculae Havrileț declara de curând că autoritățile trebuie să se gândească la formarea unui hub de gaze naturale în România. „Cred că putem să ne gândim să asigurăm condițiile de formare a unui hub de gaze naturale în România. Se vorbește că ar putea fi organizat în Bulgaria, dar eu cred că noi am avea condiții să începem de acum. Avem sursele proprii de gaze, e o sursă de import, acest interconector care poate fi utilizat pentru export-import. Practic, cred că doar instituțional ne lipsește inițiativa de a înființa un hub regional de gaze naturale”, a spus Havrileț. Potrivit acestuia, interconectorul cu Bulgaria va fi primul utilizat pentru exportul de producție autohtonă. „Interconectările din Ucraina aduceau gaze, ca și cele cu Ungaria. Exportul s-a făcut doar la nivel de export virtual. Cred că interconectorul cu Bulgaria va fi primul interconector utilizat pentru ieșirea gazelor din țară. Poate că și presiunea cu care se operează sistemul de transport din Bulgaria este una mai mică decât în Ungaria, ceea ce ar putea permite gazelor din România, care sunt operate la o presiune mai mică decât a celorlalte sisteme de transport cu care se interconectează, să iasă pe zone delimitate în Bulgaria, în ideea de a prelua gazele cu o presiune de 28 de bari față de 30 de bari la care funcționează cel din Bulgaria. În momentul în care nu ar exista în Bulgaria gaze și ar fi nevoie de gazele din România, există posibilitatea să înregistrăm primele exporturi fizice de gaze, dar și din punct de vedere al siguranței constituie un element în plus, pentru că putem aduce gaze din zona terminalelor de gaze lichefiate din Grecia”, a mai afirmat președintele ANRE, la o conferință organizată de Focus Energetic.

Revenind la problema prețului gazelor naturale, prețul plătit de populație este înghețat prin Hotărâre de Guvern la nivelul de 60 de lei pe MWh până la 1 aprilie 2017, dar „de la 1 aprilie se desființează sistemul de stabilire a prețului prin HG, iar ANRE va stabili o metodologie de formare a prețului pentru consumatorul casnic, în condiții de liberalizare”, potrivit lui Havrileț. Acest lucru înseamnă că în coșul de consum vor intra gaze de import, gaze din producția domestică curentă, precum și gaze din depozite, iar acest coș va fi gestionat de ANRE printr-o metodologie care va obliga furnizorii care alimentează piața casnică să asigure cel mai bun echilibru în sensul păstrării unui preț cât mai mic. Dar, așa cum se întrebau unii analiști, asta înseamnă oare că piața gazelor se va liberaliza cu adevărat de la 1 aprilie, sau nu va fi nimic altceva decât o păcăleală de sezon?

 

German
Citește articolul precedent:
Dedeman deschide al 45-lea magazin al rețelei, la Bacău

Compania Dedeman, lider naţional în retailul materialelor de construcţii şi al amenajărilor interioare, cu afaceri de peste un miliard de...

Închide