Managementul în România: calitate în business, ineficiență în sectorul public

management
Foto: Jirsak/Depositphotos.com

O veche vorbă românească spune că „apa curge de sus în jos”, iar alta că „peștele de la cap se împute”. Nimic mai adevărat și nimic mai ușor de probat dacă dorim să explicăm evoluția economică a României. Țara noastră suferă de pe urma unui management public fără performanță, slab calitativ, care se transmite pe verticală până la cele mai joase niveluri ale structurilor administrative; un management public de o calitate atât de scăzută încât consecința sa directă este pierderea de sume uriașe de către societate, dar și ridicarea unor bariere grele în calea economiei private, singura care își îmbunătățește constant calitatea administrării.

Banca Mondială consemna anul trecut, într-un studiu legat de ușurința de a face afaceri în mai multe țări din lume, că România se plasează pe locul 19 în ierarhia Uniunii Europene, iar la nivel mondial ocupă poziția 37 (în a doua jumătate a statelor europene și undeva la finalul primei treimi mondiale). O privire mai atentă pe elementele studiului ne arată că țara noastră stă prost la capitolul economiei bazate pe cunoștințe și la implementarea strategiei UE 2020. Cele două elemente sunt obiective esențiale pentru managementul din țările dezvoltate, bazate pe promovarea inovării. Din acest punct de vedere, România se află în categoria a patra, ultima din UE, cu performanțe în inovare, denumită de specialiști „grupa inovatorilor modești”, alături de Bulgaria. Celelalte 26 de țări membre ale UE fac parte din grupa țărilor inovatoare mediu (14 state), grupa țărilor inovatoare „urmăritoare ale liderilor” (7 state) și grupa țărilor lideri în inovare (5 state – Suedia, Danemarca, Finlanda, Germania și Olanda).

Problema românească nu este neapărat „ce facem”, ci mai ales „cum facem”. Problema românească este că în România „ajung să conducă oameni care nu au nicio pregătire managerială. În alte țări nu există să ocupi post de manager fără evaluări profesioniste”, susține profesorul universitar Ovidiu Nicolescu, coordonator al colectivului de autori care au finalizat ediția din acest an (dedicată evoluției din 2017) a studiului „Starea de sănătate a managementului din România”. Studiul citat aici analizează calitatea managementului din România atât la nivelul administrației publice centrale și locale, cât și în companiile private. Pentru a avea o creștere a PIB-ului potențial și implicit o rată mai ridicată de creștere sustenabilă ar trebui ca sistemul de învățământ să fie corelat cu necesitățile economiei reale, de la cel profesional și până la cel mai înalt nivel; totodată, trebuie redusă birocrația și trebuie încurajat mediul de afaceri prin politici publice consecvente.

Prima lecție majoră este că responsabilitatea managementului românesc este diferită în funcție de forma și dimensiunea firmelor, sau în funcție de sector, privat sau public. Există sectoare economice unde avem management performant, ceea ce demonstrează că și în România se înregistrează performanță. Iar faptul că în administrația publică sau în managementul național înregistrăm lipsă de performanță demonstrează de fapt nu că nu se poate, ci că nu se face ceea ce trebuie făcut.

A doua concluzie pe care o putem trage este că atunci când există fundamentele, elementele esențiale ale managementului, când există această preocupare pentru selecție, evaluare periodică și training, managerii sunt profesioniști. Știm foarte bine că avem nenumărate exemple de manageri de filiale internaționale din România care după 2-3 ani ajung să conducă filiale în toată Europa Centrală și de Est. Deci avem oameni, avem pregătire, dar trebuie puse în sistem.

A treia lecție este că avem nevoie de management profesionist. Fără management profesionist putem face tot felul de programe, tot felul de profesiuni. Ceea ce nu se poate, pentru că managementul este primul factor de creștere a productivității, după aceea vin investițiile, inovarea și restul. În România, domeniul antreprenoriatului și întreprinderilor mici și mijlocii nu a reprezentat pentru managementul național o prioritate nici în anul 2016. Analizele efectuate în context european arată că prioritatea pentru factorii de decizie din România la toate nivelurile, începând cu cel macroeconomic, trebuie să fie domeniile în care ne situăm sub media UE sau unde situația antreprenorială este modestă. Conform studiului citat anterior, managementul trebuie să se concentreze asupra realizării unui mediu economic favorizant afacerilor, al facilitării obținerii de credite, promovării IMMurilor la nivelul UE, amplificării inovării și competențelor, protecției și îmbunătățirii mediului ecologic, ceea ce ar crește performanțele economico-sociale ale României și ar reduce decalajele față de țările dezvoltate din UE.

Performanța managementului la nivel național se măsoară în competitivitatea sa. În ierarhia țărilor în funcție de indicele global de competitivitate din perioada 2015-2016, efectuată de World Economic Forum, România ocupă poziția 62, în scădere cu nouă locuri față de intervalul analizat anterior. Autorii studiului consideră că România se află pe o poziție foarte modestă cu toate creșterile de PIB și export, iar pentru avansul acestui indicator sunt multe elemente care trebuie să fie substanțial și rapid îmbunătățite. Managementul practicat în România, comparativ cu managementul care predomină în UE este – în opinia a 40% dintre respondenți – inferior, aproape o treime dintre aceștia îl consideră aproximativ la fel și doar o zecime dintre ei superior mediei europene. Comparativ cu calitatea și eficacitatea managementului din țările din Europa Centrală și de Est, peste 37% dintre respondenți apreciază că managementul din România este la fel sau chiar superior managementului practicat în aceste țări. Situația de ansamblu a mediului economic din România în prima jumătate a anului 2016 a fost apreciată ca fiind permisivă de aproape jumătate din întreprinzători și managerii de IMMuri. O treime au apreciat că mediul de afaceri este stânjenitor și aproape o șesime au afirmat că mediul este favorabil afacerilor.

Economia privată, sub amenințări complexe

Mai mult de jumătate (52%) dintre directorii generali de firme din România apreciază că în prezent sunt mai multe amenințări la adresa perspectivelor de creștere ale companiilor decât în urmă cu trei ani. Autorii studiului amintit remarcă faptul că, la nivel global, ponderea celor care apreciază că numărul amenințărilor este cu 15% mai mare decât în România. Cifrele referitoare la frecvența oportunităților pentru dezvoltarea companiilor sunt sensibil mai bune, atât pentru România, cât și pe plan mondial. Astfel, 72% dintre respondenții din România (și 60% global) apreciază că, în prezent, există mai multe oportunități pentru dezvoltare. Față de anul 2015, pentru România înregistrăm, în anul 2016, o creștere cu 20,6% a optimismului privind apariția oportunităților.

În concluzie, autorii studiului consideră că mediul economic din România din 2016, deși nu este favorizant majorității firmelor, s-a menținut la parametri similari, cu o ușoară ameliorare, neindicând o creștere notabilă a capacității manageriale a organismelor statale comparativ cu 2015, cu toate că au fost schimbări majore în conducerea politică a țării. În ceea ce privește managementul practicat în România, autorii studiului subliniază că, raportat la cel din cadrul Uniunii Europene, este mai puțin profesionist și performant. „Diferențele sunt mai mari dacă comparăm starea și calitatea managementului din țara noastră cu cel din Uniunea Europeană în ansamblul ei și mai mici dacă îl comparăm numai cu managementul din țările Europei Centrale. Este evident că în spatele decalajelor economice care despart România de media Uniunii Europene și de majoritatea țărilor din cadrul său se află diferențe notabile în ceea ce privește calitatea managementului practicat”.

În continuare, se atrage atenția asupra punctelor slabe ale managementului din România: o eterogenitate ridicată la nivelul principalelor componente ale economiei și societății; absența unei sau unor strategii profesioniste privind dezvoltarea de ansamblu a economiei României în perioada 2017 – 2020; realizarea parțială de strategii pentru anumite ramuri și sectoare ale economiei și societății din România; insuficienta dimensiune sistemică a managementului macroeconomic; elementele manageriale formale se împletesc intens cu cele informale; sistemele manageriale macroeconomice prezintă în continuare o funcționalitate redusă; nivel mediu de centralizare strategico-tactică al managementului politic și economic național; grad mediu de descentralizare operațională în plan teritorial; politizarea pronunțată a managementului național, a managementului de la nivelul administrației centrale și locale, exacerbată de polarizarea politică excesivă a mass-mediei; dimensiunea ecologică a dezvoltării, atât la nivel de priorități și politici, cât și la nivel operațional este neglijată în bună măsură; managementul și societatea românească se caracterizează și printr-un grad relativ ridicat de birocratizare; manifestarea unei corupții ridicate este o altă realitate a administrației publice și, implicit, a managementului său; managementul se exercită în România în contextul unei culturi economice, a unei mentalități insuficient de favorizante funcționalității și performanței economice și sociale; sintetic, calitatea managementului național se reflectă în calitatea mediului de afaceri, a serviciilor sociale – sănătate, învățământ, asistență socială, protecție civilă etc. – în calitatea vieții populației, care în România sunt net inferioare mediei Uniunii Europene; calitatea politicilor naționale, sectoriale lasă adesea de dorit; infrastructura informațional-comunicațională
a României, cu rol major în exercitarea managementului public, a ajuns la nivelul mediu european; complexitatea ridicată a abordărilor manageriale practicate la nivel național, regional, sectorial și județean.

Referitor la calitatea managementului administrației publice și locale este îngrijorător faptul că un procentaj de aproape două ori mai mare de respondenți apreciază nivelul acestuia de calitate ca fiind în declin (23%) față de cel al respondenților care au observat evoluții pozitive (12%).

Potrivit lui Ovidiu Nicolescu, nivelul guvernanței în România este pe ultimul loc din Europa, de circa șase ori mai mic decât media europeană, din cauză că posturile din administrație au fost ocupate de oameni care nu au pregătire managerială, iar totul trebuie să înceapă cu evaluarea managerilor din sistemul public: „Toți managerii din sistemul public trebuie evaluați, au sau nu au calități. Care au calități, să rămână, foarte bine! Care nu au, dar au potențial, să îi trimitem la școli. Care nu au și nu au nici potențial, să facă altceva. Să facă altceva, pentru că dacă un manager care conduce zece salariați nu are calitățile necesare, atunci cei zece lucrează prost; dacă conduce un minister, toată ramura economică merge prost, dacă conduce un guvern, tot guvernul merge prost”, a concluzionat Nicolescu la finalul prezentării studiului pentru presă. Analiza privind starea de sănătate a managementului din România la nivel național și de întreprinderi— caracteristici, priorități și modalități de perfecționare, realizată de către CNIPMMR, s-a bazat pe chestionarea a 1.224 de manageri.

1. Evaluarea nivelului de dezvoltare a teoriei şi practicii manageriale din România la nivelul anului 2016, în sine şi comparativ cu alte ţări;
2. Identificarea principalelor puncte forte şi slabe ale managementului practicat în România la nivelul celor patru paliere analizate;
3. Evaluarea evoluţiei în dinamică a managementului din România în perioada 2009 – 2016;
4. Formularea de concluzii, priorităţi şi modalităţi privind dezvoltarea managementului şi economiei autohtone în următorii ani, în vederea relansării economiei în toate componentele sale majore.

Starea administrației publice

Analiza scoate în evidență faptul că cea mai mare proporție a celor chestionați (46,24%) apreciază calitatea și eficacitatea managementului practicat la nivelul administrației publice centrale ca fiind de un nivel inferior comparativ cu managementul care predomină în Uniunea Europeană. Relevant în acest sens este și faptul că proporția respondenților care sunt de părere că nivelul de calitate a managementului este superior celui mediu la nivel european este de doar 7,27%.

Comparativ cu anul precedent, cea mai mare parte dintre respondenți apreciază calitatea managementului practicat în cadrul administrației publice ca fiind aproximativ de același nivel. Este de remarcat faptul că doar 12,09% dintre respondenți evidențiază o evoluție pozitivă în cazul administrației centrale, acest procentaj fiind chiar mai mic cu referire la administrația locală (8,66%).

Principalele puncte slabe: nelocalizarea pe priorități, organizare defectuoasă a activităților și capacitate redusă de a motiva salariații din organizație.

IMPACTUL MANAGEMENTULUI PUBLIC NEPERFORMANT

• Cele mai des menționate evoluții contextuale care se consideră că influențează negativ activitatea și performanțele IMM-urilor în acest an, alături de corupție (29,2%), criza economică mondială (26,64%), birocrația excesivă (26,64%), politicile băncilor din România față de firme (24,82%) și insuficienta capacitate a Guvernului, Parlamentului etc. de a contracara efectele crizei (23,81%).
• În ceea ce privește ușurința cu care firmele pot obține informații din partea administrației publice, aproape două treimi dintre respondenții din firmele din România (64%) și-au declarat nemulțumirea, în timp ce doar o tremie (33%) se declară mulțumiți. Situația este relativ asemănătoare și cu privire la modul în care sunt tratate în general problemele cu care se confruntă companiile românești, în sensul că 61% din tre respondenți sunt mai degrabă nemulțumiți și doar 37% și-au exprimat mulțumirea.
• Aproximativ jumătate dintre respondenți (41% în România și 51% la nivel european) consideră că serviciile administrației publice din țara lor au avut un impact negativ asupra dezvoltării afacerilor și doar aproximativ o treime (34% în România și 31% la nivel european) că au avut o influență pozitivă.

Ovidiu NICOLESCU, președinte de onoare CNIPMMR, coordonatorul studiului

De unde nevoia de a identifica starea de sănătate a managementului, a modului de administrare a companiilor de către întreprinzătorii din România?

Fiind o inițiativă în principal a Societății de Management din România, e normal să începem cu evaluarea, pentru că una din axiomele managementului este următoarea: dacă vrei să ai performanță într-un domeniu, primul lucru pe care trebuie să-l faci este o evaluare profesionistă pentru a ști ce e bun și ce nu e bun, punctele forte și punctele slabe, cauzele care le generează și în funcție de aceasta, să vii cu concluzii, priorități,
modalități de acțiune și măsuri.

Care sunt reperele la care raportăm această comparație?

Noi am folosit în această lucrare nivelul mediu european perceput de manageri și întreprinzători. În management, ca de altfel și în multe alte domenii, esențială este percepția. Pentru că percepția, modul în care percepem ceva ne determină modul de gândire, de decizie, de acțiune și comportament. Și atunci toate aceste evaluări le-am făcut pe baza intervievării unui eșantion reprezentativ de manageri.

Cum creștem calitatea în managementul public?

Primul lucru care trebuie făcut în managementul administrației este să fie definit foarte clar pentru fiecare post de manager fișa postului, ce obiective are de realizat, sarcinile, ce să facă, competențe, ce drepturi, ce resurse poate să mânuiască și responsabilitatea, ce primește și cum răspunde, inclusiv penal, dacă nu reușește. Acesta este primul lucru, crearea unor fișe tipice pe posturi. Iar faza următoare este ca nimeni să nu ajungă manager în administrație fără un concurs făcut profesionist, nu de comisii de la ministere, de la departamente, ci de niște firme de consultanță, pentru a nu exista dubii. Pot fi și din străinătate, sau ceva mixt, și există metode de selecție.

 

de Daniel Apostol

German
Citește articolul precedent:
Simina Fodor
Simina Fodor, CEO FSP Global: Suntem focalizați pe dezvoltarea business-ului nostru cu companii germane

Când a fost înființată FSP Global și care este domeniul de activitate al companiei? FSP Global a fost înființată în...

Închide