Notre drame nu-i Notre Dame

Foto: ifeelstock/ depositphotos.com

Cea mai mare dramă a noastră nu o reprezintă sutele de milioane de euro donate de companii pentru reparațiile catedralei Notre Dame, ci faptul că ne interesează mai mult pe ce cheltuiesc alții banii lor decât ce se întâmplă cu banii noștri. Peste 10 miliarde de euro sunt în fondurile Pilonului II de pensii private și cei mai mulți români nu știu nici care sunt fondurile care le adminsitrează banii și nici măcar câți bani au în cont. Și asta nu e tot. Peste 18 miliarde de euro zac în conturi curente fără să producă nicio valoare.

Tragediile scot la iveală două lucruri: ce e rău și nu a mers cum trebuia și ce e mai rău din noi și nu știam că există. Flăcările care au cuprins un simbol nu doar al Franței, ci al umanității, au scos la iveală atât ce e mai bun în noi, cât și ce e mai rău.

Reacția companiilor cu puternice rădăcini franțuzești, a giganților internaționali și chiar a companiilor românești (vezi cazul UiPath) care au decis să doneze sume impresionante a arătat pentru unii o generozitate selectivă, în timp ce pentru alții a arătat ce înseamnă solidaritate. Pe rețelele de socializare, focul de la Paris a aprins însă spiritele și a împărțit mobilizarea post-eveniment în două categorii mari. Unii care considerau firească reacția companiilor și societăților și alții care înfierau exact acest tip de comportament.

Ceea ce este surprinzător, în oricare din cele două cazuri, este lejeritatea de care utilizatorii din social media dau dovadă și rapiditatea cu care devin judecători ai emoțiilor și reacțiilor umane. Este aproape neverosimil cât de ușor este astăzi să dai verdicte publice în legătură cu ceea ce „trebuie să simtă” unii sau alții sau cum „trebuie să reacționeze” unele companii sau altele.

Dacă privim ceea ce s-a întâmplat la Paris din perspectiva finanțelor comportamentele duse la nivel individual observăm că, dintr-o dată, nu ne mai raportăm atât de categoric când vine vorba de cum ne cheltuim noi banii. De ce? Pentru că, aparent, e mai ușor și necesită mai puțin efort să vorbim, într-un sens sau altul, despre cum decid alții să cheltuiască banii decât să vedem cum ne cheltuim noi propriii bani.

Drama noastră, a românilor în general, nu este ce s-a întâmplat la Notre Dame. Noi trăim un Notre Dame în fiecare zi, de fiecare dată când ne lăsăm viitorul să ardă sub focul nepăsării și al neimplicării. De ce am fi mai buni manageri dacă nu suntem capabili să gestionăm 100 de lei pe lună pe care să-i alocăm pentru construcția viitorului nostru? De ce am fi mai înstăriți dacă nu ne pasă de finanțele noastre? De la înfiinţare şi până la finalul lui 2018, câştigul mediu obţinut de fondurile de pensii Pilon II a fost de 127%, cu un randament anual de 8%. Iată care sunt puținele cifre pe care ar trebui să le știm pe de rost, nu sumele donate pentru Notre Dame.

Și asta nu e tot. Peste 18 miliarde de euro zac în conturi curente fără să producă nicio valoare. Drama românilor nu este că nu au bani, ci că banii pe care îi au (mulți sau puțini) nu sunt folosiți în proiecte și instrumente care să asigure, pe termen lung, mai multă valoare.

Florin Cepraga, Senior PR Specialist, Bursa de Valori București



German
Citește articolul precedent:
Am „aterizat” în volatilitate

Cu un an în urmă, Comisia Europeană (CE) avertiza România că există riscul unei „aterizări forțate”: oprirea bruscă din ritmul...

Închide