Paradoxul digital

Veștile bune din sectorul românesc de IT nu lipsesc. El contribuie în acest moment cu aproape 6% din PIB-ul țării, iar în 2020 această contribuție urmează să crească la nouă procente. De mai mulți ani, cifra de afaceri crește constant: în 2012, conform datelor furnizate de asociația industriei ANIS, ea se afla la aproximativ 1,9 miliarde de euro, iar în 2016, asociația se așteaptă să atingă aproximativ 3,6 miliarde de euro – practic o dublare a rulajului.

Și Invest Romania, agenția guvernamentală de promovare a investițiilor străine în România, prezintă o imagine impresionantă a industriei: în București și în alte orașe universitare, cum ar fi Timișoara, Iași, Cluj, Sibiu, Brașov, Galați și Craiova, peste 100.000 de persoane muncesc, în special pentru companii din străinătate; România este considerată un loc favorabil pentru externalizarea serviciilor pentru afaceri, dar, de asemenea, pentru activitatea de cercetare și dezvoltare.

În aceste condiții, s-ar putea presupune că România se poziționează în comparație europeană ca o societate pronunțat digitală – dar lucrurile nu stau așa, ci mai degrabă se constată contrariul.

De ceva vreme, România este pe ultimul loc în clasamentul economiei și societății digitale, pe care Uniunea Europeană îl realizează sub denumirea DESI (acronimul vine de la Digital Economy and Society Index).

2017 nu a făcut excepție – din nou, doar locul 28, cu 0,33 de puncte, în vreme ce lider, cu 0,7 puncte, este Danemarca, iar media UE este de 0,52 puncte. Dintre cele cinci capitole, pe baza cărora DESI măsoară progresele digitale, România are un loc mai bun doar la capitolul conectivitate: poziția a 22-a. În celelalte patru domenii – capitalul uman, utilizarea internetului, integrarea serviciilor digitale în economie, servicii publice digitale – România se clasează permanent pe ultimul loc între toate țările UE. Numai la anumiți indicatori izolați, țara scoate un scor ceva mai bun.

Conectivitate: sună bine că 89% din gospodării sunt în zona de acoperire a rețelelor fixe în bandă largă, dar chiar și așa România ajunge în clasamentul acestui indicator individual doar pe locul 26 în UE, unde media este de 98%. Aproximativ 72% dintre gospodării sunt în aria de acoperire a rețelelor de mare viteză, adică rețele cu mai mult de 30 MB pe secundă. Media UE este de 76%. Ponderea contractelor pentru servicii de mare viteză se află la 72%, astfel că România este pe locul al doilea în UE. Destul de rău arată situația la acoperirea cu rețele de telefonie mobilă rapide: doar 45% din gospodării au acces la rețelele de telefonie mobilă 4G – per total, în UE proporția e de 84%.

Capitalul uman: În timp ce în UE, 79% din populație folosește internetul, în medie, în România procentajul e de doar 56% – cel mai mic. 28% au competențe digitale de bază și 1,9% dintre cetățeni sunt considerați specialiști – aproape jumătate, în comparație cu totalul UE (56% și respectiv 3,5%). Din acest punct de vedere, România se situează pe locul 27 în clasamentul DESI. Mult mai bine arată situația din punct de vedere al absolvenților STEM, adică tineri cu studii în domeniile știință, tehnologie, inginerie sau matematică. Cu 16 absolvenți la 1.000 de locuitori (cu vârste cuprinse între 20 și 29 de ani), România ocupă locul 17 în UE. O problemă în acest sens este totuși faptul că nivelul acestui indicator a fost măsurat ultima dată în 2014 și pare întrucâtva depășit. Invest Romania menționează într-o prezentare mai recentă a industriei că proporția de ingineri în populația totală este mai mare decât în SUA, India, China sau Rusia și că universitățile produc anual peste 7.000 de ingineri.

În privința utilizării internetului – al treilea capitol al studiului – situația trebuie din nou privită diferențiat: 74% dintre utilizatori folosesc rețelele sociale, iar 45% au făcut apeluri video, ceea ce plasează România pe locul 8, respectiv 15 în Europa. Cu toate acestea, pentru că doar 63% au citit știri pe internet, România a alunecat din acest punct de vedere de pe locul 22 în 2016 pe locul 25 în acest an. Și în domeniile relevante pentru piață, cum ar fi muzica, jocurile, video on demand, bankingul sau cumpărăturile online, România se clasează din nou pe locul 27 sau 28 în UE.

Din perspectiva integrării tehnologiei digitale în economie, România este din nou în treimea inferioară a membrilor UE. În timp ce utilizatorii privați s-au obișnuit cu rețelele sociale, acestea sunt mai curând o „terra incongnita” pentru antreprenori: doar 8% dintre firme folosesc social media, în UE ponderea este de 20%. Și doar 1,9% dintre companii vând în străinătate prin intermediul internetului (în UE- 7,5%). În ambele domenii, România este doar pe locul al 28-lea. O excepție de bun augur este utilizarea tehnologiei RFID, adică identificarea prin intermediul undelor radio – aici, România ocupă cu 4% din companii locul 14, aproximativ la egalitate cu media europeană.

Nu doar economia are probleme cu integrarea tehnologiei digitale, ci și statul. România se situează în urma restului UE inclusiv în materie de servicii digitale publice. Numai 6% dintre utilizatorii de internet au folosit servicii de e-government, cu două puncte procentuale mai puțin decât în clasamentul DESI pe 2016. În UE, media este de 34 de procente. Doar în domeniul Open Data România a avansat șase locuri față de DESI 2016 și este acum pe locul 11.

Imaginea de ansamblu oferă puține motive de optimism – sectorul de IT este bine dezvoltat, dar restul economiei și societății au beneficiat relativ puțin de un efect pozitiv de contagiune. Multitudinea de profesioniști, bine pregătiți și poligloți, lucrează în special pentru companiile străine, care au externalizat servicii din motive de costuri. Dar un decalaj digital între centrele urbane digitalizate (cum ar fi București, Timișoara și Cluj) și restul țării nu este sănătos și ar trebui depășit – având în vedere cât este de recuperat, potențialul pentru o piață internă solidă există din plin, așa cum arată și studiul DESI.

un articol de ALEX GRÖBLACHER

German
Citește articolul precedent:
Sebastian Metz, directorul general AHK România: „Schimburile comerciale bilaterale vor crește și în acest an, iar investițiile germane în România vor continua”

Germania este cel mai important partener comercial al României, iar schimburile comerciale s-au menţinut pe o traiectorie ascendentă în 2016....

Închide