Perspective tulburi

Sediul BCE din Frankfurt (Foto: pandionhiatus3/ depositphotos.com)

În România, tot mai multe semne indică o evoluție periculoasă a situației economice.
Pe de o parte, economia înregistrează încă o creștere – în primul trimestru, un avans robust de 5,5% a surprins mulți experți – dar avertismentele cu privire la costurile unui model alimentat de majorări de salarii și pensii și bazat pe consum pot fi cu greu ignorate.

În cadrul semestrului european, Bruxellesul solicită o mai mare prudență. (citiți un articol detaliat la pagina 49)

Inclusiv Fondul Monetar Internațional este sceptic. România nu are un acord de împrumut cu Fondul în acest moment – dar experții instituției analizează încă în fiecare an în detaliu situația economică a țării, fiindcă statutul instituției prevede această operațiune. După ce au vizitat România timp de aproximativ două săptămâni, experții FMI din echipa sud-coreeanului Jaewoo Lee și-au prezentat raportul la începutul lunii iunie. Mai presus de toate, una dintre concluzii nu sună bine pentru un Guvern dominat de social-democrați:

Progresul României în convergența față de economiile mai avansate din UE ar putea suferi un recul, care ar afecta în mod deosebit veniturile reale ale pensionarilor și ale persoanelor sărace. Este adevărat că veniturile oamenilor cresc în comparație cu cele din Europa, „dar s-au intensificat și dezechilibrele macroeconomice. Deficitele bugetare și de cont curent s-au majorat, iar presiunile inflaționiste cresc din nou“, arată raportul – astfel încât există riscul ca planul să sufere un rateu și să aibă de suferit oamenii săraci.

De fapt, experții estimează o creștere economică de aproximativ 4% în 2019, dar se așteaptă ca deficitul de cont curent să urce la mai mult de 5% din PIB.

Pe termen mediu se întrevede o problemă: deficitul de cont curent va rămâne ridicat, în timp ce creșterea PIB-ului va încetini însă, fapt atribuit de FMI pierderii de competitivitate.

FMI furnizează Executivului și o serie de recomandări pentru o schimbare a cursului, pentru a reduce probabilitatea unui alt scenariu boom-bust, adică a unei evoluții în care, după o perioadă de puternică creștere, economia se prăbușește.

Un mix de politici mai echilibrat este necesar pentru a reduce probabilitatea unei recesiuni: în primul rând, ar fi nevoie de consolidare bugetară, completată de o politică monetară mai strictă și o mai mare flexibilitate a cursului de schimb, sugerează experții FMI. În scopul consolidării bugetului – cu alte cuvinte e vorba de reducerea deficitului bugetar – Guvernul va trebui să adopte măsuri foarte concrete în valoare de 0,9% din PIB.

FMI solicită în acest sens reforme structurale, inclusiv consolidarea administrației financiare (ANAF) prin modernizarea sistemului informatic și introducerea unui management modern al riscului de conformitate: „Trebuie să se asigure astfel că toată lumea plătește ceea ce datorează“, se menționează în raport.

Dar structura bugetară poate fi, de asemenea, îmbunătățită pe partea de cheltuieli, prin reducerea creșterii celor cu forța de muncă și cu pensiile, lăsând în același timp loc pentru mai multe investiții. Eficiența cheltuielilor poate fi la rândul ei îmbunătățită prin consolidarea în continuare a proceselor de achiziții publice și a verificărilor cheltuielilor au comentat experții FMI în raportul lor.

Planuri­le de reformă a sistemului de pensii urmărite de coaliția guvernamentală sunt o problemă în opinia Fondului – din acest punct de vedere ar fi necesară o reevaluare, pentru a armoniza nevoile sociale și sustenabilitatea financiară, au sugerat analiștii.

„Prevederile legii actuale ar conduce la cheltuieli suplimentare de aproximativ patru puncte procentuale din PIB. Acest lucru ar împovăra mult finanțele publice și tânăra generație și va împiedica alte cheltuieli prioritare privind investițiile publice, educația și sănătatea“, avertizează raportul.

În ciuda avertismentelor FMI și criticilor masive la nivel intern, Parlamentul a adoptat spre sfârșitul lunii iunie noua Lege a Pensiilor – începând cu septembrie 2019, pensiile ar trebui să crească treptat cu procente semnificative, iar efortul bugetar se cifrează doar anul acesta la echivalentul a 1,75 miliarde de euro.

Tabloul situației este grevat și de alte riscuri. La o discuție privind economia mondială, Fondul Monetar Internațional și Banca Centrală Europeană au folosit de curând un ton îngrijorat pentru regiunea României în general: șefa FMI, Christine Lagarde, și președintele BCE, Mario Draghi, au declarat că eventualele taxe americane de import pe vehiculele din Europa ar putea afecta tocmai acele țări care sunt centre ale producției europene de automobile – adică România, Polonia, Republica Cehă sau Slovacia.

„Modelul de afaceri din Europa Centrală și de Est este vulnerabilă la șocuri în ceea ce privește comerțul internațional și condiții financiare“, a afirmat Draghi la o conferință a BCE din iunie, menționând că, în unele țări din Europa Centrală și de Est, exportul de vehicule reprezintă aproape 30% din totalul exporturilor industriale, ceea ce le face mai sensibile la amenințarea președintelui american Trump de a crește taxele vamale pentru importurile de mașini europene.

Lagarde și Draghi au confirmat astfel opinii ale experților, cel puțin în ceea ce privește România: industria automobilelor ar avea aici o contribuție de 14% din PIB și 26% din exporturi, fiind una dintre principalele forțe economice, a punctat Christophe Dridi, CEO al Automobile Dacia și Groupe Renault România, la o conferință a Camerei de Comerț și Industrie Franța-România.

Viziunea președintelui BCE, Mario Draghi, potrivit căruia „cea mai mare provocare pe termen lung este trecerea la un model de creștere și finanțare mai echilibrat, care să depindă mai mult decât până acum de inovația internă și de investițiile mai mari” are sens din această perspectivă – dar ea pare pentru România mai mult o fantezie de viitor. Țara ocupă ultimul loc în UE în ceea ce privește inovația, după cum reiese dintr-un raport recent al agenției Eurostat.

Dar în joc este mai mult decât indus­tria de automobile. Producția industrială frânează deja, iar barometrul conjuncturii economice indică o stare de acalmie.

Evoluțiile preconizate de experții internaționali ar fi mai puțin dramatice în cazul în care România ar avea spațiu pentru manevre bugetare care să contracareze o situație de urgență – dar din cauza politicilor lor pro-ciclice, Guvernul nu dispune de așa ceva.

Deficitul bugetar a crescut în ianuarie-aprilie 2019, comparativ cu primele patru luni ale anului precedent, cu nu mai puțin de 88,5%, până la 11,4 miliarde lei, sau 1,11% din PIB (echivalentul a 2,4 miliarde de euro), pentru că Executivul întâmpină mari dificultăți în acoperirea creșterii de salarii, pensii și cheltuieli cu dobânzile. Conform datelor oficiale, veniturile bugetare au crescut cu 11% față de anul precedent, în timp ce cheltuielile s-au majorat cu 15,9%. Salariile plătite s-au mărit cu 26% față de ianuarie-aprilie 2018, în timp ce cheltuielile cu bunuri și servicii au urcat cu 14,9%.

Experții sunt îngrijorați în special de creșterea rapidă a cheltuielilor cu dobânzile la creditele guvernamentale. Ele au crescut anul trecut cu 27,8%, până la 12,9 miliarde de lei.

Tendința a continuat anul acesta, pe măsură ce cheltuielile cu dobânzile au crescut în ianuarie-aprilie cu 14,9% față de anul precedent, la 5,8 miliarde de lei, iar România este statul membru UE care plătește cele mai mari rate ale dobânzii la datoria sa. Randamentul titlurilor de stat emise de România pe 10 ani a ajuns în prezent aproape de 5%, pe fondul preocupărilor tot mai mari privind creșterea sănătății publice.

Este discutabil dacă în aceste circumstanțe mai poate fi respectată ținta de deficit de 2,76% din PIB, deoarece anul trecut deficitul a fost periculos de aproape de pragul de 3% cerut de UE, după unele calcule fiind chiar mai mare de atât. Iar deficitul bugetar este doar un aspect.

Contul curent al României a înregistrat în primele patru luni ale acestui an un deficit de 2,3 miliarde de euro, echivalentul unei creșteri de 38,5% față de ianuarie-aprilie 2018, în timp ce investițiile străine directe (ISD), s-au diminuat cu 17%, până la 1,32 miliarde de euro, potrivit Băncii Cen­trale.

Principala cauză este soldul negativ al comerțului exterior, care a crescut cu aproape 1,3 miliarde de euro. Excedentul exporturilor de servicii, care s-a majorat cu modesta sumă de 34 de milioane de euro, nu poate ține pasul cu un asemenea deficit.

Anul trecut, deficitul de cont curent al României a depășit pragul de avertizare de patru procente din PIB: acesta a fost de 9,42 miliarde de euro, atingând 4,7% din PIB, în timp ce investițiile străine directe au avansat cu numai 2,9%, până la aproape cinci miliarde de euro.

Riscurile pentru întreaga țară, dacă nu au loc schimbările de politică economică și fiscală sugerate de FMI și UE, se văd cu ochiul liber în Capitală. Primarul Gabriela Firea din partea Partidului Social Democrat a observat consternată la jumătatea lunii iunie că Bucureștiul este practic în stare de faliment și trebuie să își reducă cheltuielile de peste tot – de la construcția de drumuri și subvențiile pentru costurile de încălzire până la serviciile culturale. Într-o primă fază e vorba de tăierea unor cheltuielile de peste 600 de milioane de lei, dar acesta este doar începutul, avertizează Opoziția.

Alex Gröblacher

German
Citește articolul precedent:
Învechirea stocului de locuințe va genera oportunități pentru dezvoltarea de proiecte noi

Aparent, construcțiile rezidențiale au luat avânt în România, în ultimii ani, mai ales comparativ cu perioada imediat de după criza...

Închide