Piața forței de muncă în România: de la inegalități majore la legea salariului unic

Camera Deputaţilor a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul de lege a salarizării, cu 188 de voturi „pentru”, 28 „împotrivă” şi 47 de abţineri. Cu doar câteva zile înainte ca România să decidă noile salarii ale bugetarilor, la Bruxelles o astfel de politică publică era considerată a fi un eșec: „Majoritatea statelor au încercat să rezolve problema inegalității socio-economice doar prin rebalansarea veniturilor cetățenilor prin legi ale salarizării unice, ceea ce indică în Europa un semn de eșec”, a afirmat, la ­Bruxelles Economic Forum, Luca Visentini, secretar general al Confederației Europene a Sindicatelor. „Am creat inegalități masive într-o singură piață. Europa a eșuat să rezolve criza socio-economică pentru că nu a investit sau pentru că s-a oprit să investească. Economia s-a bazat pe consum, iar asta a distrus puterea de cumpărare și a distrus nivelul salariilor în cea mai mare parte a statelor europene, iar fragmentarea socio-economică s-a accentuat”, a spus Visentini. El a apreciat că problema Europei de astăzi este reprezentată de partidele populiste: „Problema de azi este că singurele partide politice care adresează chestiuni sociale ale Europei sunt cele populiste, iar asta este îngrijorător.Trebuie ca formațiunile tradiționale ale arenei politice să-și asume responsabilitatea de a angaja reforme sociale care să rezolve problema inegalităților socio-economice”.

Problema pieței forței de muncă și cea a inegalităților socio-economice brutale din România rămân cele mai mari bariere ale dezvoltării pe termen lung, în pofida prognozelor de creștere economică spectaculoasă pe anul 2017 și chiar pe 2018.

Comisia Europeană a prezentat recomandările specifice fiecărei țări din 2017, în care definește orientările de politică economică pentru fiecare stat membru în parte pentru următoarele 12-18 luni. Economia se dovedește a fi rezilientă în UE și în zona euro, însă continuă să se confrunte cu unele provocări, cum ar fi creșterea lentă a productivității, consecințele crizei, inclusiv inegalitățile care persistă și incertitudinea generată în principal de factori externi. Prin urmare, Comisia invită statele membre să profite de această ocazie pentru a consolida fundamentele economiilor lor prin punerea în aplicare a priorităților economice și sociale identificate în comun la nivel european: stimularea investițiilor, continuarea reformelor structurale și asigurarea unor politici fiscal-bugetare responsabile. Se acordă o atenție deosebită provocărilor și priorităților identificate pentru zona euro. Vicepreședintele Valdis ­Dombrovskis, responsabil cu moneda euro și dialogul social, consideră: „Tendințele economice sunt, în linii mari, pozitive și ar trebui să profităm de această ocazie pentru a face ca economiile europene să devină mai competitive, mai reziliente și mai inovatoare. Ar trebui să se acorde prioritate reformelor care pot să îi confere creșterii economice un caracter mai incluziv și care pot să revigoreze productivitatea. Reformele structurale, investițiile și o atenție permanentă față de politicile fiscal-bugetare responsabile sunt indispensabile pentru a consolida și a susține redresarea economică în UE. La rândul ei, comisarul european ­Marianne Thyssen a declarat: „În acest an am plasat în centrul evaluării noastre combaterea inegalităților. Am pus capăt crizei: așadar, următorul capitol este dedicat chestiunilor sociale. Acum că a fost relansată economia, este necesar să recreem oportunități pentru cei rămași în urmă și să ținem pasul cu evoluția nevoilor în materie de competențe, prin investiții într-o educație și formare profesională de înaltă calitate. Creșterea productivității ar trebui să se reflecte în creșterea salariilor. Doar în acest mod putem să ne îndeplinim angajamentul comun de a îmbunătăți nivelul de trai al tuturor cetățenilor”. Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a afirmat: „UE înregistrează creștere economică și această tendință pozitivă va continua și în 2018, pentru al șaselea an consecutiv. Cu toate acestea, redresarea este inegală și încă fragilă. Trebuie să recurgem la toate instrumentele disponibile pentru a sprijini creșterea economică. Printre acestea se numără reformele economice inteligente, precum și aplicarea inteligentă a politicii fiscal-bugetare. Astăzi, Comisia ­Europeană le recomandă statelor membre să ajungă la un echilibru adecvat între asigurarea sustenabilității finanțelor publice și realizarea unei orientări fiscal-bugetare care să contribuie la consolidarea – și nu la subminarea – redresării”.

În ceea ce privește România, Comisia ne-a adresat un avertisment cu privire la existența unei abateri semnificative în 2016 de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO) și recomanda Consiliului să adopte o recomandare prin care să i se ceară României să ia măsurile necesare în 2017 în vederea corectării acestei abateri semnificative. Este pentru prima oară când se aplică această procedură a cadrului de guvernanță economică al UE. Prin aceasta li se oferă autorităților posibilitatea de a lua măsuri corective pentru a evita deschiderea unei proceduri aplicabile deficitelor excesive. Recomandările adresate statelor membre sunt ajustate în fiecare an pentru a reflecta progresele înregistrate și diferitele evoluții intervenite, însă acestea sunt ferm ancorate în prioritățile mai largi definite în discursul anual al președintelui Juncker privind starea Uniunii și în analiza anuală a creșterii. Recomandările formulate în cadrul semestrului european sunt coerente cu viziunea pe termen mai lung prezentată în Strategia Europa 2020. În luna februarie, Comisia a prezentat o analiză detaliată a situației economice și sociale a fiecărui stat membru, sub forma unor raporturi de țară, în cadrul așa-numitului „pachet de iarnă” din 2017 al semestrului european. În luna aprilie, statele membre și-au prezentat programele naționale de reformă și programele de stabilitate (în cazul țărilor din zona euro) sau de convergență (în cazul țărilor din afara zonei euro), inclusiv măsurile luate în urma „pachetului de iarnă”.

Economia României a înregistrat o ascensiune ciclică în ultimii doi ani. În 2016, creșterea economică a atins un punct maxim raportat la perioada de după criză (4,9%), situație generată de o cerere internă puternică pe fondul unor politici fiscale prociclice. Se prevede o creștere economică care va rămâne solidă și în perioada utilizată pentru previziuni, de 4,4% în 2017 și 3,7% în 2018. Deficitul de cont curent s-a deteriorat în 2016 și se preconizează că se va accentua și mai mult, întrucât cererea internă puternică a determinat sporirea importurilor. Consumul privat a continuat să sporească, încurajat de creșteri salariale puternice și de reducerea unor impozite indirecte. În timp ce investițiile private au fost beneficiat de rate mici ale dobânzilor și de un nivel stabil al încrederii investitorilor, investițiile publice s-au redus în 2016 din cauza unui nivel scăzut de absorbție a fondurilor UE.

Piața forței de muncă s-a consolidat și mai mult ca urmare a unei creșteri economice solide.Comprimarea pieței forței de muncă a fost dublată de majorări salariale importante. Șomajul se apropie de nivelurile scăzute înregistrate înainte de criză și se estimează că va continua să scadă în perioada 2017-2018. Ocuparea forței de muncă a scăzut ușor în 2016 și se estimează că va crește într-un ritm moderat. Inversând procesul de consolidare din trecut, politica fiscală a devenit prociclică în 2016, iar deficitul este în creștere. În urma unor reduceri semnificative ale taxelor și a creșterii accentuate a cheltuielilor, deficitul public a crescut la 2,8 % din PIB în 2016 și se estimează că va crește în continuare la 3,6% în 2017și 3,9% în 2018. Potrivit previziunilor, deficitul structural se va adânci, de la o valoare de sub 1 % în 2015, la aproximativ 4% în 2017, peste obiectivul pe termen mediu. Ponderea datoriei publice se așteaptă să se deterioreze, rămânând însă sub 60 % din PIB.

Situația de pe piața forței de muncă continuă să se îmbunătățească, prezentând în același timp provocări structurale. Rata ocupării forței de muncă a crescut (67,7% în T3/2016), la o oarecare distanță însă atât față de UE, cât și de obiectivele naționale, în timp ce șomajul se află în scădere. Cu toate acestea, România se confruntă în continuare cu o evoluție demografică negativă (explicată prin îmbătrânirea populației și emigrație), iar nivelul de inactivitate este unul dintre cele mai ridicate din UE. Există diferențe socioeconomice majore între zonele urbane cu dezvoltare rapidă și zonele rurale mai puțin dezvoltate și mai sărace sau cele de la periferia urbană. Diferențele în ceea ce privește accesul la asistență medicală și educație de calitate exacerbează aceste inegalități. Au fost inițiate reforme structurale, care ar trebui să contribuie la exploatarea potențialului de ocupare a forței de muncă și la reducerea disparităților, dar acestea nu au fost încă puse în aplicare pe deplin. O reorientare sectorială, tipică pentru o economie în tranziție, este în curs de desfășurare. Pe măsură ce economia se transformă, locurile de muncă manuale, slab calificate (din agricultură și industrie) se pierd și se creează locuri de muncă în sectorul serviciilor (atât cele comercializabile, cât și cele necomercializabile pe plan internațional) și în sectorul public. Totodată, pe fondul unei creșteri economice susținute, se observă o relansare a sectorului construcțiilor. Se așteaptă ca serviciile să fie creatoare nete de locuri de muncă în următorul deceniu. Tranziția forței de muncă de la un sector la altul aduce cu sine provocări: forța de muncă neexploatată. În acest context, pentru stimularea creșterii economice, este esențial să se exploateze potențialul neutilizat de forță de muncă. Nivelurile reduse ale șomajului sunt însoțite de una dintre cele mai ridicate rate de inactivitate ale populației apte de muncă din UE și de existența unui sector informal foarte dezvoltat.

Ocuparea forței de muncă și ratele de activitate în rândul femeilor, al persoanelor slab calificate, al tinerilor, al persoanelor cu handicap și al romilor rămân sub media UE. Proporția tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează un program educațional sau de formare (NEET) rămâne ridicată. Această situație s-a agravat în 2015, crescând cu 1,1 puncte procentuale, fiind determinată în principal de creșterea ratei de părăsire timpurie a școlii. Două treimi din tinerii NEET rămân inactivi și printre ei se regăsește un procent relativ ridicat de romi și de femei care trăiesc în zonele rurale (Eurostat, 2016 și FRA, 2016). O nouă abordare care vizează tinerii NEET are ca scop oferirea unor servicii mai bune de ocupare a forței de muncă. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) intenționează să trimită pe teren echipe integrate, care să identifice și să înregistreze tinerii NEET. Echipele vor oferi un parcurs de integrare bazat pe un model mai atractiv de politici active în domeniul pieței forței de muncă. Din 2016, toți tinerii NEET pot beneficia, pentru prima dată, de subvenții pentru ocuparea unui loc de muncă. Garanția pentru tineret nu a ajuns până în prezent decât parțial la tinerii NEET. Participarea femeilor pe piața muncii rămâne scăzută. Rata de ocupare a femeilor nu s-a îmbunătățit din 2008 și rămâne sub media UE (28), parțial din cauza faptului că lipsesc structuri de îngrijire a copiilor, facilități pentru îngrijirea pe termen lung și facilități de îngrijire a copiilor după programul școlar, la prețuri accesibile. Măsurile recent adoptate de Parlament pentru a sprijini concediul extins (de până la doi ani) pentru creșterea copilului, care este aproape exclusiv luat de femei, ar putea deteriora și mai mult situația profesională a acestora. Egalizarea completă a vârstei de pensionare pentru femei și bărbați (la 65 de ani) se află pe agenda Parlamentului de mai mulți ani.

 

German
Citește articolul precedent:
Între slum și Star Trek

La nici 10 kilometri sud-vest de marginea Bucureștiului se construiește cea mai puternică instalație laser din lume. E cel mai...

Închide