Platformele digitale dau impulsuri puternice comerțului

(Foto: VadimVasenin/ depositphotos.com)

Cine se întreabă dacă consumul, cel mai puternic motor al creșterii în România, și-a epuizat cumva potențialul, ar putea să se edifice privind traficul din orașele mai mari, înțesat de mașini de curierat. Cine pune preț pe date mai tangibile, poate conta pe cele mai recente cifre din comerțul online – entuziasmul pentru electronice de consum și electrocasnice moderne continuă să fie la un nivel ridicat. Iar lucrul uimitor este că nu se întrevede nicio atenuare a acestei tendințe. Rezultatele ediției din acest an a evenimentului Black Friday vorbesc de la sine, iar bilanțul așa-numitului Cyber-Monday nici măcar nu erau disponibile la închiderea redacției.

Încă de la început se contura că această ediție va fi una specială. Nouă din zece persoane din România au auzit despre cea mai mare campanie de reducere a anului, a aflat Kantar Millward Brown într-un sondaj de la sfârșitul lunii octombrie. Iar jumătate dintre consumatorii cu vârsta cuprinsă între 18 și 65 de ani declaraseră că doresc să cumpere cel puțin un produs la – așa cum se spune în publicitate – prețuri extrem de reduse. Faptul că mai mulți oameni sunt conștienți de Black Friday și sunt dispuși să participe, ar fi, în conformitate cu explicațiile Kantar, o consecință a eforturilor depuse de comercianți.

Asociația Română a Magazinelor Online, ARMO, a raportat mai târziu rezultate impresionante pentru ediția din acest an a evenimentului de cumpărături din 16 noiembrie. Mai mult de 5.000 de magazine online au avut reduceri, iar valoarea achizițiilor a crescut cu 30% față de anul trecut. Iar unde te uiți, rezultatele arată mai bine: cu o cotă de 26%, mai mulți oameni din zonele rurale au participat în acest an la Black Friday, și mai mulți
clienți au plătit cu cardul față de anul trecut. Mai mult de una din trei tranzacții a fost achitată cu cardul bancar. Din nou s-a demonstrat că fără telefoanele inteligente nu se mai mișcă nimic – la ediția din anul acesta a Black Friday, nu mai puțin de trei sferturi dintre clienții români au văzut ofertele pe dispozitive mobile şi au comandat de pe mobil. Vânzătorii s-au pregătit mai bine de această dată și au mobilizat personalul inclusiv în
weekenduri și noaptea – luni, 19 noiem­brie, la trei zile după ce evenimentul s-a încheiat, mai mult de jumătate din comenzi erau deja livrate sau pe cale să se finalizeze, a comunicat ARMO. Valoarea comenzilor a fost cuprinsă între 800 și 1.600 de lei.

Cifrele ar putea fi considerate doar o fotografie de moment, în ideea că după Black Friday, totul va reveni la normalul de zi cu zi. Dar tocmai acest normal stă de o bună bucată de vreme sub semnul unei creșteri consistente. Pentru sfârșitul anului 2018, prognoza vânzărilor oferită de ARMO este de 3,6 miliarde de euro, după ce anul trecut tranzacțiile au totalizat 2,8 miliarde de euro. În 2016, comercianții online au trecut pragul vânzărilor de două miliarde de euro. Anul viitor, numărul de magazine este de așteptat să se tripleze față de nivelul din 2016 – la acel moment erau doar aproximativ 5.000.

Față de nivelurile din Europa sau de pe plan internațional, cifrele absolute sunt un mizilic: organizația internațională Ecommerce Foundation se așteaptă ca în Marea Britanie, comerțul online să înregistreze în anul 2018 o cifră de afaceri de nu mai puțin de 178 de miliarde de euro. Germania ocupă locul al treilea, cu 93 de miliarde de euro. Deși aceste țări au o populație de vreo trei sau patru ori mai mare, diferența este totuși evidentă. Un sondaj al UE publicat la sfârșitul lunii noiembrie arată, de asemenea, potențialul imens în comerțul electronic românesc: dintre toți europenii, românii cumpără cel mai puțin online. În 2017, dintre românii cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani care au intrat pe internet, doar 23% au făcut cumpărături. Chiar și în Bulgaria, ponderea a fost de 27%, în timp ce media UE este de 68%. Diferența față de partea superioară a clasamentului este imensă: în Regatul Unit, 86% dintre cei care au intrat pe internet au cumpărat, în Suedia 84%, iar în Germania 82%.

De boomul în comerțul electronic, alimentat de recentele creșteri salariale în serviciul public și de majorarea salariului minim, beneficiază în special sectoarele electronicelor și electrocasnicelor. O analiză realizată de KeysFin anticipează vânzări de peste două miliarde de euro sau 9,5 miliarde de lei, iar Black Friday și vânzările de Crăciun contribuie tot mai mult la acest rezultat. Anul trecut, vânzările au crescut cu 21% comparativ cu 2016, până la 8,35 de miliarde de lei – potrivit KeysFin, avansul față de nivelul de acum cinci ani atinge un nivel impresionant, respectiv 120%.

În timp ce tot mai multe produse și servicii sunt vândute pe Internet în România, afacerea cu produsele electronice și electrocasnice este departe de a fi generoasă cu toată lumea. KeysFin remarcă o tendință puternică spre concentrare, care a condus la situația în care doar cinci jucători generează peste 90% din vânzările din România – în ciuda faptului că peste 600 de companii operează în acest domeniu la nivel național. În comparație cu 2013, numărul furnizorilor a scăzut cu 15%. Industria este condusă de două companii aflate într-o cursă strânsă. În anul 2017, comerciantul online eMAG, cu 1.990 de angajați, a realizat vânzări de peste 3,3 miliarde de lei, aproape 40% din totalul afacerilor din România. Locul al doilea este ocupat de Altex, cu aproape 3.000 de angajați și 3,28 de miliarde de lei, echivalentul a 39,4% din vânzările din România. Numărul trei, Flanco, are puțin peste 1.500 de angajați și se află deja la o distanță considerabilă de liderii sectorului, cifra de afaceri fiind abia la o treime din cea a primilor doi concurenți: 983 de milioane de lei sau o cotă de piață de 11,8%. Faptul că firmele de pe a doua și a treia poziție au mai mulți angajați raportat la cifra de afaceri este ușor de explicat – ele sunt active atât în comerțul online, cât și în cel tradițional.

O concentrare puternică nu are loc doar în partea de sus a clasamentului cotelor de piață, ci și din punct de vedere geografic. Potrivit KeysFin, conurbația București-Ilfov a generat nu mai puțin de 7,7 miliarde de lei în 2017. Clujul, capitala economică a Transilvaniei, abia dacă generează vânzări de 128 milioane de lei. Peste 95% din afaceri se derulează în cinci județe din România. Acest lucru are de-a face pur și simplu cu faptul că în București-Ilfov, datorită nivelului de viață ridicat, există o cerere incomparabilă cu cea din alte regiuni – rețeaua de magazine este aici imensă, arată experții.

Ca și alte companii, comercianții din acest sector testează și ei limitele pieței forței de muncă. Numărul angajaților din acest sector a crescut în 2017 cu mai mult de 10% față de 2016, la 8.800 de persoane. Inclusiv pe fondul lipsei de personal, salariile au avansat rapid și aici: cu 18,3% față de 2016 și cu aproape 80% față de 2013. Creșterea este mai accentuată decât cea a productivității, dar și ea este – în opinia KeysFin – la un nivel oricum relativ ridicat. Cu 900.000 de lei pe salariat, productivitatea este totuși una dintre cele mai mari din economie și s-a majorat cu 10% față de 2016 și cu 70% față de 2013, a calculat KeysFin.

În viitor, cota de piață s-ar putea împărți la și mai puține companii. Plățile restante au crescut cu 155% în 2017 față de anul precedent, iar durata medie de achitare a facturilor – 117 zile – este mai mare decât media comerțului. Creditul furnizor este la ordinea zilei. Multe companii se luptă în aceste condiții să supraviețuiască, abia se pot finanța prin împrumuturi bancare și probabil că nu vor putea să rămână viabile doar prin volumele mari de vânzări. Dacă o astfel de companie moare, profită mai ales marii jucători.

Rezultatele bune s-au văzut în primele șase luni ale acestui an pe întreaga piața bunurilor de larg consum din România: acest domeniu a generat vânzări cumulate de 41 de miliarde de euro, cu aproape 19% mai mult decât în primele șase luni ale anului 2017, potrivit companiei de cercetare de piață GfK. Clasamentul a înregistrat o creștere semnificativă pe aproape toate componentele, contribuția cea mai importantă fiind a segmentului de telecomunicații, care s-a îmbunătățit cu aproape 36% în prima jumătate a anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2017. Evoluții pozitive în perioada de referință au bifat și segmentele print (16%), IT (12,6%) și electronice (10,5%). Vânzările de electrocasnice mari au crescut cu puțin peste 4%, iar la cele mici, creșterea a fost de ușor sub 6%. Numai vânzările pe segmentul foto au avut de suferit, dar aceasta este o consecință a evoluției tehnologice și se observă aproape peste tot.

Comerțul înflorește nu doar pe Internet, ci și în așa-numita zonă Brick & Mortar, adică în magazinele tradiționale. Într-o estimare conservatoare pentru cele șase piețe importante din regiunea Europei Centrale și de Est, compania de consultanță imobiliară Colliers se așteaptă ca vânzările online să crească cu 8,8% pe an în următorii cinci ani. Cumulativ, aceasta înseamnă o îmbunătățire a vânzărilor de la puțin peste 13 până la 20 de miliarde de euro. Prognoza extrem de optimistă este de 34 de miliarde de euro – și numai pentru zona online. În ansamblu însă, Colliers anticipează o creștere a comerțului cu amănuntul de 4,9% pe an – iar cifra ar echivala cu vânzări de 71,5 miliarde de euro până în 2022.

Alex Gröblacher

German
Citește articolul precedent:
Dezvoltarea pieței de imobiliare în prezent și viitor la ‘Real Estate & Construction Forum’

Pe 21 noiembrie a avut loc ‘Real Estate & Construction Forum’ la Hotel Radisson Blu, ediția VII. Conferința a decurs...

Închide