Premii de consolare pentru est?

Premii de consolare pentru est
Foto: jordygraph/ depositphotos.com

Așa cum mulți analiști anticipau, Comisia Europeană a introdus în propunerile sale pentru bugetul Uniunii Europene și un controversat mecanism de cuplare a fondurilor europene de statul de drept, prezentat ca inovație majoră.

Țările care s-au simțit vizate au reacționat prompt: Ungaria a vorbit deschis de posibilitatea unui șantaj; Polonia a fost ceva mai rezervată, spunând doar că nu va accepta reduceri disproporționate ale fondurilor din politica de coeziune; din România s-a auzit replica ironică a liderului principalului partid de guvernare, Liviu Dragnea, care spunea că de această problemă va depinde încălzirea sau răcirea globală.

La o primă vedere așadar, nucleul occidental s-a impus în disputa cu statele din est. Observatorii vorbesc de un nou clivaj vest-est, în care percepția reciprocă pare ireconciliabilă: simplificat și exagerat, estul vede vestul ca pe un spațiu al decadenței liberale, pe care vrea s-o impună cu orice preț în estul pe care îl percepe ca pe o colonie; invers, în optica Occidentului, țările din est sunt fiefuri aflate la cheremul unor populiști corupți, care au abandonat valorile Iluminismului.

Dar țările estice reușesc și ele să se impună în fața Occidentului.

De ceva vreme, țările din Europa Cen­trală și de Est acuză marii producători din industria alimentară că tratează consumatorii de pe aceste piețe ca pe niște cetățeni de categoria a doua și că vând sub aceleași etichete produse mai proaste decât cele pe care le oferă pe piețele occidentale. Prim-ministrul Bulgariei, Boiko Borisov, acuza chiar un „Apartheid alimentar”.

Cehia a fost cea care a adus mai serios în discuție existența unor duble standarde, atunci când a cerut printr-un document includerea acestei probleme pe agenda reuniunii miniștrilor Agriculturii din UE, din mai 2016. Cehia spunea atunci că în anumite state ale UE este posibil să cumperi de la același producător și sub aceeași marcă produse de calitate inferioară și în multe cazuri mai scumpe. Pentru un anume grup de consumatori, materia primă este înlocuită cu una de calitate mai slabă, sau se folosește mai puțină materie primă. Deși responsabilii cehi admiteau că alimentele sunt etichetate corect, la nivelul pieței comune practica ar friza totuși inducerea în eroare a consumatorului. De aceea ar fi necesar, mai spune documentul, să se asigure nu doar siguranța alimentară și etichetarea corectă, dar și calitatea identică a produselor individuale pentru toți consumatorii de pe piața UE, indiferent de regiune sau de țară.

Inițial, Comisia Europeană a fost destul de reticentă – atât timp cât era vorba doar de diferențe de calitate percepute de consumatori, și nu de siguranța alimentară, nu i se părea că ar avea temei de implicare. Regulile permiteau companiilor să comercializeze produse cu rețete diferite, atât timp cât etichetarea se făcea corect.

Dar când Slovacia a preluat președinția rotativă a Consiliului UE în a doua parte a anului 2016, reprezentanții ei au pus și mai mult accent pe dublul standard de calitate și au făcut lobby pentru ca tema să fie luată mai în serios. Tot de atunci încolo au fost publicate într-un ritm mai susținut rezultatele mai multor analize, în care se comparau produse comercializate în țările est-europene cu aceleași produse din magazine occidentale.

În februarie 2017, autoritatea de siguranță alimentară din Ungaria a testat produse vândute atât în Ungaria, cât și în Austria, de retaileri internaționali. Analizele au arătat diferențe de consistență între produsele comercializate sub aceeași denumire de marcă. Și în Slovacia și Bulgaria, testele au indicat același lucru. Analize comparative s-au făcut și în România: reprezentanți de la autoritatea pentru siguranța alimentară și cea pentru protecția consumatorilor au obținut 29 de probe de alimente din orașele Maastricht din Olanda, Aachen din Germania și din capitala Belgiei, Bruxelles, printre ele preparate din carne, produse din lapte, conserve din pește și ciocolată. Analizele comparative au constatat la 9 dintre cele 29 de probe verificate diferențe în privința procentelor de grăsime și proteină, precum și în ceea ce privește valoarea energetică.

Comisia Europeană nu mai putea ignora subiectul. Din contră, el a fost preluat la cel mai înalt nivel și enunțat de la cea mai înaltă tribună: „Nu voi accepta ca în unele părți ale Europei să se vândă alimente de o calitate mai scăzută decât în alte țări, deși ambalajul și marca sunt identice”, spunea Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, în discursul privind starea Uniunii, ținut la 13 septembrie 2017 în fața Parlamentului European.

Dincolo de tonul dur, Comisia s-a mărginit la câteva acțiuni mai curând formale: având deja norme clare pentru a preveni inducerea în eroare a consumatorilor – de exemplu Directiva privind practicile comerciale neloiale-, Comisia a invitat autoritățile de protecție a consumatorilor să strângă probe care să permită o mai bună înțelegere a situației.

Comisia a publicat ca atare un set de orientări referitoare la legislația UE în materie de siguranță alimentară și de protecție a consumatorilor care se aplică în cazul produselor cu dublu standard de calitate. Urmând acest ghid, autoritățile naționale vor putea să stabilească dacă firmele încalcă dispozițiile UE atunci când calitatea produselor pe care le vând diferă în funcție de țară. Deși responsabilitatea aceasta revine autorităților naționale de protecție a consumatorilor și de siguranță alimentară, Comisia Europeană s-a angajat totuși să le sprijine. Pe lângă orientări, Comisia lucrează la metode de îmbunătățire a testelor comparative, astfel încât statele membre să poată discuta acest aspect pe o bază științifică solidă și comună, aceeași pentru toată lumea.

În plus, Comisia Europeană a inițiat un dialog cu producătorii și asociațiile acestora pentru a se asigura că membrii lor respectă cel mai înalt nivel de standarde sectoriale, pentru a preveni apariția problemelor legate de dubla calitate a produselor alimentare.

Formula dialogului și a unor teste mai relevante a fost cea sugerată și în octombrie 2017 la Bratislava, la o reuniune la vârf dedicată subiectului standardului dublu de calitate. Declarația adoptată acolo conține un apel la reprezentanții statelor membre, Comisiei Europene, Parlamentului European, asociațiilor consumatorilor și producătorilor să se ocupe împreună și de o manieră coordonată de problema calității și să găsească posibilele căi de a evita practici discriminatorii nejustificate. Declarația admite că testele preliminare au arătat diferențe în compoziția și caracteristicile senzoriale între produse.

La Bratislava s-a insistat și pe faptul că este necesară dezvoltarea unor metode comune de testare, sub coordonarea așa-numitului Centru Comun de Cercetare (JRC – Joint Research Centre) – astfel s-ar putea genera un instrument uniform pentru a detecta prezumtive probleme și pentru a oferi autorităților naționale dovezi palpabile în vederea impunerii unei legislații relevante cu privire la practicile de dublu standard al calității. La Sofia, la o conferință sub egida președinției bulgare a Consiliului UE, comisarul pentru Justiție, Vera Jourova, a anunțat chiar că metodele armonizate de testare ar fi deja gata.

Unele state din Europa de Est își doresc parcă ceva mai multă fermitate în problematica standardelor diferențiate. Într-un interviu pentru versiunea românească a portalului de știri europene Euractiv, deputata europeană Daciana Sârbu (PSD) spunea răspicat că e nevoie de o agenţie de control al calităţii produselor în Uniunea Europeană. Iar ministrul Agriculturii din România, Petre Daea, a arătat la întâlnirea de la Sofia că problematica dublului standard se poate rezolva prin reglementări unice la nivel european, care să cuprindă definirea standardului dublu, metodologia de determinare a acestuia și instrumentele legale de gestionare a abaterilor. Nu este ușor acest demers, dar el trebuie început, iar România va participa activ la realizarea lui”, a subliniat Daea.


În ce măsură aceste dorințe vor fi împlinite se va vedea în perioada următoare. Comisia a prezentat în aprilie anul acesta un pachet de propuneri legislative, un așa-numit New Deal pentru consumatorii europeni. Acesta va conține și o reformă a Directivei privind practicile comerciale neloiale, astfel încât aceasta să prevadă în mod explicit că autoritățile naționale au competența de a evalua și de a lua măsuri în cazul practicilor comerciale înșelătoare care implică comercializarea unor produse ca fiind identice în mai multe state membre, atât timp cât compoziția sau caracteristicile lor diferă în mod semnificativ.

Producătorii și-au spus și ei cuvântul: la Bratislava, șefa organizației patronale FoodDrinkEurope, Mella Frewen, a salutat apelurile la dialog deschis și a afirmat disponibilitatea producătorilor de a coopera cu JRC și de a asista Centrul în dezvoltarea unor metode armonizate de testare.

Imediat după discursului lui Jean-Claude Juncker din septembrie 2017, FoodDrinkEurope afirmase că diferențele în compoziția produselor nu echivalează cu calitate duală sau inferioară – companiile pur și simplu țin cont de diferențele de gust sau de disponibilitatea și predilecția pentru ingrediente de proveniență locală. În cele mai multe cazuri, există diferențe de rețete între țări, nu în mod specific între statele UE din vest și cele din estul continentului, tocmai pentru a ține cont de aceste preferințe.

Acest ultim argument nu pare să convingă politicienii est-europeni. În Bulgaria, două serii de teste au demonstrat diferențe între produse, iar autoritățile au constatat că laptele pentru copii vândut în Bulgaria are mai mai mult ulei de palmier și mai puțin lapte decât produsul echivalent vândut în vest. La reuniunea din Sofia, vocalul șef al guvernului bulgar, Boiko Borisov, a exclamat sarcastic: „ce geniu a decis ce le place bebelușilor din Bulgaria?”

de Alex Gröblacher

German
Citește articolul precedent:
Bucuresti Mall Pano
București Mall te surprinde cu servicii de 360 de grade

Fashion, entertainment, wellness, opțiuni de transport alternativ, acces facil, toate acum în inima orașului, la București Mall București Mall își...

Închide