Previziuni 2018: economie vs. dezvoltare

Previziuni 2018
Foto: pressmaster/Depositphotos.com

Banca Mondială a îmbunătățit estimările privind evoluția economiei românești în 2018 până la 4,5%, de la 3,7% cât estima în luna iunie a anului trecut, se arată în raportul „Global Economic Prospects”. De asemenea, pentru 2019 estimează un avans economic de 4,1%, față de 3,5% – cât anticipa anul trecut. Creșterea ar urma să se atenueze în 2020, când economia României va înregistra un avans de 3,5%. La nivel global, Banca Mondială anticipează o creștere economică de 3,1% în 2018, 3,0% în 2019 și de 2,9% în 2020. Pentru regiunea Europa și Asia Centrală, din care face parte și România, economia va avansa cu 2,9% în 2018 și cu câte 3,0% în anii 2019 și 2020, se arată în raportul băncii.

Pentru 2017, instituţia financiară internaţională se aşteaptă ca România să raporteze o creştere a PIB-ului de 6,4%, faţă de 4,4%, previzionată în iunie. Noi privatizări în Europa Centrală (unde sunt incluse România, Polonia, Ungaria şi Bulgaria) reprezintă o oportunitate pentru sporirea productivităţii, în special dacă acestea sunt însoţite de îmbunătăţirea managementului şi a guvernanţei corporatiste, de extinderea accesului la pieţele internaţionale şi de buna funcţionare a cadrului legal şi instituţional. Pe lângă privatizări, există oportunităţi importante pentru întărirea guvernanţei şi, prin urmare, a productivităţii întreprinderilor de stat, ilustrate de eforturile făcute de România şi Macedonia, se arată în raportul citat. În România, mai multe întreprinderi de stat au fost depolitizate, iar Consiliile lor de Administraţie au fost profesionalizate, în perioada 2013 – 2016. De asemenea, ­România a adoptat în 2016 Legea guvernanţei întreprinderilor de stat, care îmbunătăţeşte criteriile pentru selectarea şi evaluarea şefilor întreprinderilor de stat şi introduce monitorizarea performanţei pentru alţi directori. Totuşi, implementarea legii este rămasă în urmă şi rezistenţa la schimbări este semnificativă, avertizează Banca Mondială. Încetinirea graduală a expansiunii economiei UE va afecta avansul exporturilor în regiune, în special în Europa Centrală, unde PIB-ul ar urma să încetinească, de la 4,7%, previzionat pentru 2017, la 3,2% în 2020, pe fondul atenuării creşterii în Ungaria, Polonia şi România.

Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a estimat că în 2018 România va avea un Produs Intern Brut (PIB) de 907,9 miliarde de lei şi o creştere economică de 5,5%, iar Guvernul a construit bugetul pentru acest an pornind de la această prognoză şi de la necesitatea de a asigura un deficit bugetar de 2,9% din PIB. Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului au votat proiectul de buget pentru anul 2018, acesta fiind construit pe o creştere economică de 5,5%, inflaţie medie anuală de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro şi câştig salarial mediu net lunar de 2.614 lei. Conform proiectului adoptat de Guvern, sunt prevăzute venituri estimate de 287,5 miliarde de lei, cu 30,9 miliarde de lei mai mari faţă de 2017, fiind pentru prima dată când PIB-ul României va depăşi nivelul de 200 de miliarde de euro. Din cele 30,9 miliarde de lei venituri suplimentare, 21,1 miliarde de lei vor merge către bugetul Sănătăţii, care va avea o creştere de 17% faţă de 2017, bugetul Educaţiei (plus 16%) şi cel alocat investiţiilor (mai mare cu 42%).

Potrivit CNP, consumul final va creşte în 2018 cu 5,8%, iar consumul gospodăriilor cu 6,2%. Formarea brută de capital (indicator care arată investiţiile în economie) ar urma să avanseze, în schimb, cu 7,9%. Inflaţia ar urma să fie de 2,6% la sfârşitul anului 2018, cu o medie anuală de 3,1%, iar cursul de schimb va oscila în jurul mediei de 4,55 lei/euro, mai arată prognoza CNP. Numărul mediu de salariaţi ar urma să urce cu 4,2% faţă de 2017, la 5,13 milioane de persoane, iar salariul mediu pe economie va avansa cu 11%, până la 2.614 lei net lunar. Salariul real – câştigul net ajustat cu inflaţia – ar urma să crească cu 7,7%. Sectoarele cu cele mai mari creşteri în 2018 ar fi – potrivit prognozelor CNP – construcţiile (+7%), serviciile – care includ şi comerţul, şi transporturile (+6,2%) – şi industria (+5,2%). Importurile vor creşte cu 7,9% şi exporturile cu doar 6,5%, ceea ce ar conduce la o scădere a exportului net cu 1,4%, acesta fiind singurul indicator care ar putea frâna creşterea economică în 2018. CNP a estimat un PIB potenţial de 5,2% în 2018 (faţă de 4,6% în 2017) şi un Venit Naţional Brut de 196,1 miliarde de euro în 2018 (faţă de 181 de miliarde de euro în 2017).

În luna noiembrie, şi Comisia Europeană (CE) a majorat prognozele de creştere a economiei României pentru 2017 și 2018, de la 4,3% la 5,7%, respectiv de la 3,7% la 4,4%. Potrivit previziunilor de toamnă, CE se aşteaptă la menţinerea creşterii economice atât în zona euro, cât şi în Uniunea Europeană, la 2,1 % în 2018 şi la 1,9 % în 2019. Conform raportului din primăvară, previziunile pentru 2018 erau de 1,8% în zona euro şi 1,9% în Uniunea Europeană.

Revenind la România, majoritatea economiştilor şi analiştilor financiar-bancari se aşteaptă la o inflaţie de peste 3% în 2018 şi anticipează că BNR va lăsa leul să se deprecieze sau va mări dobânda-cheie pentru a atenua presiunea scumpirilor. „Inflaţia va ajunge la 3% în ianuarie 2018 şi va urca spre 4% în vară, după care va reveni pe un trend de scădere, iar principalul factor al scumpirilor este cel fiscal – majorarea accizelor şi a preţurilor la gaze şi energie”, a declarat Dan Bucşa, economist-şef al băncii UniCredit, la o întâlnire cu presa. El anticipează că BNR va mări în 2018 dobânda-cheie la 2,5% (faţă de 1,75% în 2017). „Vor fi trei creşteri, până la 2,50%, astfel încât rata reală a dobânzii să fie zero. De fapt, BNR are în faţă două scenarii: să lase cursul liber, acesta ajungând în banda 4,6-4,7 lei/euro, sau să mărească dobânzile”, a spus Bucșa, precizând că din punct de vedere social deprecierea leului e mai puţin costisitoare decât majorarea dobânzilor. Şi Ionuţ Dumitru, economist-şef al băncii Raiffeisen şi preşedintele Consiliului Fiscal, a anticipat că inflaţia ar putea sări semnificativ de 3% în primul trimestru din 2018, plasând România în fruntea clasamentului din Europa. „Ca o materializare a unor presiuni din partea excesului de cerere, inflaţia a început să crească. După o perioadă destul de lungă în care inflaţia a stat în zona negativă din cauza reducerilor de TVA – dar, atenţie, dacă excludem impactul reducerilor de TVA inflaţia nu a fost niciodată negativă în România -, în perioada următoare estimările arată că inflaţia va creşte şi probabil chiar din primul trimestru al anului va sări semnificativ de 3%. Este inevitabil, când ai creşteri de consum atât de rapide, să nu apară presiuni inflaţioniste”, a spus Dumitru, la o conferinţă pe teme macroeconomice. Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari (AAFBR) a publicat recent un sondaj intern din care reiese că majoritatea membrilor organizaţiei se aşteaptă ca inflaţia să urce la 3,3% în 2018. În acest context, majoritatea analiştilor se aşteaptă ca nivelul mediu al dobânzii de politică monetară pentru finalul anului 2018 să ajungă la 2,25%.

Şi BNR a revizuit prognoza de inflaţie. Pentru finalul anului 2018, BNR estimează o rată a inflaţiei de 3,2%, de la 3,1% anterior, iar pentru finalul primului semestru din 2019 se aşteaptă la o rată a inflaţiei de 3,5%. Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în creştere, de la 3,4% la 4,4%, estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2018, potrivit celui mai nou raport „World Economic Outlook”. FMI a modificat şi prognoza privind deficitul de cont curent înregistrat de România la 2,9% în 2018 (de la 2,5% previzionat în aprilie). Pe de altă parte, FMI a revizuit în scădere estimările referitoare la rata şomajului în România, care în 2018 va fi de 5,2%, nivel similar cu nivelul previzionat în aprilie.

Oamenii de afaceri privesc cu un optimism temperat si chiar cu unele semne de îngrijorare evoluția reală a economiei în acest an. Inflația, deprecierea leului și incertitudinile legate de cadrul fiscal sunt principalele semnale ridicate de mediul de business, în a 8-a ediție a barometrului semestrial privind perspectivele economiei. Potrivit rezultatelor Barometrului de opinie KeysFin, publicat în ianuarie și la care au răspuns peste 150 de oameni de afaceri din diverse domenii de activitate, economia României va continua să crească în 2018, însă avansul se va tempera semnificativ față de cel înregistrat în 2017. Peste jumătate (54%) dintre managerii chestionați de KeysFin au estimat o creștere a PIB-ului între 4- 4,5%, 23% au indicat un avans economic peste nivelul de 5 procente, în timp ce 7% consideră că PIB-ul va crește cu mai puțin de 4%. 16% dintre oamenii de afaceri care au fost chestionați de KeysFin au evitat să răspundă, considerând că în prezent există prea multe incertitudini legate de evoluția economiei, mai ales în a doua parte a anului. „Codul Fiscal reprezintă principala preocupare a mediului de business. Schimbările semnificative din ultima parte a anului trecut și perspectivele unor noi modificări în acest domeniu ridică cele mai mari semne de întrebare. În condițiile unui cadru fiscal instabil, mulți dintre oamenii de afaceri și-au amânat planurile de investiții, de extindere a afacerilor, și asta mai cu seamă că provocările de ordin fiscal sunt însoțite și de perspectiva scumpirii semnificative a creditării în România”, au explicat analiștii. Incertitudinile legate de Codul Fiscal se află, astfel, în topul riscurilor pentru economie, fiind evidențiate de mai mult de 76% dintre respondenți. Inflația (65%), evoluția leului (53%), criza de pe piața forței de muncă (51%) și scumpirea creditării (38%) au fost menționate, de asemenea, pe lista principalelor riscuri pentru economie. Investitorii au mai menționat în acest sens „zgomotul” de pe scena politică și o posibilă înrăutățire a situației economice mondiale.

Economia se bizuie din nou pe comerț

Datele analizate de Barometrul realizat de experții KeysFin relevă faptul că evoluția economică pozitivă din primul semestru al anului ar urma să fie impulsionată în primul rând de consum. 72% dintre oamenii de afaceri au menționat comerțul ca fiind domeniul care va performa în 2018: „Creșterile de salarii și pensii vor influența semnificativ acest segment, însă nu în aceeași măsură ca în 2017, având în vedere scumpirile preconizate de producători și comercianți pe fondul deprecierii monedei naționale”, arată datele barometrului KeysFin. În contextul creșterii consumului, mare parte dintre oamenii de afaceri (62%) se așteaptă ca serviciile să înregistreze, de asemenea, un avans consistent. În topul domeniilor de activitate care vor performa în 2018, 34% dintre cei care și-au exprimat opiniile au menționat agricultura, iar 31% au indicat construcțiile. 29% dintre investitori au trecut pe listă turismul, 17% au indicat transporturile iar 12% sectorul IT.

Ce face moneda națională în 2018

Puseul inflaționist din 2018 va fi influențat, în mare măsură, de evoluția monedei naționale. Întrebați la ce cotație cred că va fi tranzacționat euro în primul semestru, majoritatea investitorilor au indicat intervalul 4,7-4,75 lei, după ce, în barometrul din luna iunie 2017, peste 69% dintre investitori vedeau moneda națională peste pragul de 4,6 lei/euro, fapt confirmat de realitate. Investitorii consideră, pe de altă parte, că așteptările de creștere a inflației peste estimări și majorarea deficitelor ar putea determina BNR să continue să înăsprească politica monetară în acest an.

Banca Națională a luat deja prima măsură, majorând dobânda cheie la 2%. „Dincolo de evoluția leului, accesul mai dificil la creditare, ca urmare a creșterii dobânzilor, ar putea influența semnificativ dinamica economiei, cu rezultate greu de anticipat în acest moment. Mulți investitori cred că deprecierea leului și dobânzile în creștere vor scădea semnificativ apetitul investițional în 2018. Vom avea un an plin de incertitudine”, au mai spus cei de la KeysFin.

Investițiile străine, în pericol

O altă întrebare devenită standard în barometrul citat a vizat măsurile pe care oamenii de afaceri le-ar considera importante pentru ca economia să-și continue evoluția pozitivă în 2018. Cei mai mulți investitori au vorbit despre predictibilitate, insistând pe existența unui cadru fiscal stabil. Oamenii de afaceri au indicat totodată și necesitatea investițiilor în infrastructură, văzute drept primordiale pentru dezvoltarea investițiilor, mai ales a celor greenfield. Impulsionarea atragerii fondurilor europene, prin eliminarea birocrației, și acordarea unor facilități investitorilor interesați să dezvolte afaceri cu impact pe orizontală și care să creeze locuri de muncă s-au aflat, de asemenea, printre măsurile propuse de investitori.

Mesaje de la Banca Centrală

Decizia de majorare la 2% a ratei dobânzii de politică monetară a BNR vine ca urmare a creşterii inflaţiei şi a incertitudinilor asociate, „în principal din conduita politicii fiscale și a celei de venituri”, se arată într-un comunicat al băncii, citat de cursdeguvernare.ro. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu arată că „nu avem noutăţi în ceea ce priveşte politica fiscală. BNR insistă că nu este de dorit o politică fiscală prociclică. Banca Naţională insistă pe o structură mai bună a bugetului, nu doar pe mărimea deficitului. Pe structura cheltuielilor publice, BNR insistă să avem o pondere mai mare a cheltuielilor pentru investiţii în total cheltuieli bugetare. În acest fel, tot treptat, creşterea economică să se bazeze pe mai mare măsură pe investiţii, şi în mai mică măsură pe consum. Cu cât se va face mai repede, cu atât va fi mai bine”, a spus Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a insistat că decizia de majorare a dobânzilor nu va influenţa în mod negativ piaţa, ci dimpotrivă, iar deciziile BNR din ianuarie ar putea continua în aceeași linie și în luna februarie, cauza principală fiind temerea că 2018 poate aduce o accelerare a inflaţiei. Mugur Isărescu a reamintit că potrivit analizelor BNR, indicele prețurilor va depăşi limita maximă a țintei de inflație în prima jumătate a anului, dar că va reveni apoi în intervalul urmărit de 2,5% ±1%. „Avem însă incertitudinile pe care le-am introdus în modelul nostru, mai mari faţă de noiembrie, dar care sperăm să se diminueze până în februarie, când vom ieşi cu o prognoză mai clară. Aşa cum am arătat şi în raportul din luna noiembrie, traiectoria inflaţiei pentru anul curent, înseamnă o ieşire în afara limitelor în jumătatea anului, pentru ca ulterior să intre în limitele ţintite. Sunt datele pe care le avem în prezent, cu nişte certitudini suplimentare însă”, a mai spus guvernatorul BNR.

2018 la nivel global, viteză mai mare decât în 2017

Economia globală este așteptată să crească cu aproape 4% în 2018, exprimată la paritatea puterii de cumpărare (PPP), adăugând 5.000 miliarde de dolari peste valoarea curentă, potrivit estimărilor PwC cuprinse în raportul Global Economy Watch.

Principalele motoare de creștere ale economiei globale – Statele Unite ale Americii, țările emergente din Asia și Zona Euro –  vor contribui cu aproape 70% la creșterea economică globală în 2018, comparativ cu media de aproape 60% înregistrată după anul 2000. Economia Zonei Euro va crește cu peste 2% în 2018. PwC se așteaptă ca economiile periferice ale Zonei Euro să le depășească pe cele din nucleu în ceea ce privește ritmul de creștere pentru al cincilea an consecutiv. Dintre economiile mari ale Zonei Euro, Olanda ar urma să înregistreze cea mai accelerată creștere, de aproape 2,5%. La polul opus, nesiguranța legată de Brexit va afecta ritmul de creștere al Regatului Unit, care va ajunge la 1,4% în 2018. „Ne așteptăm ca în 2018 economia mondială să aibă cea mai mare rată de creștere din 2011 încoace, cu cele trei motoare principale – SUA, Zona Euro și Asia – raportând creșteri în tandem. Cu toate acestea, există câteva dezavantaje și riscuri pe care business-urile trebuie să le monitorizeze, inclusiv progresul negocierilor pe tema BREXIT, alegerile generale programate în țările cu economii puternice și tendințele protecționiste în câteva sectoare de nișă ale economiei”, a declarat Barret Kupelian, economist senior al PwC. „Vedem în 2018 un trend similar al dezvoltării economice a României. Pentru o creștere economică sustenabilă pe termen lung este nevoie de predictibilitate, stabilitate financiară, fiscală și consens politic asupra unor proiecte majore. Este nevoie ca mediul de afaceri să poată conta pe termen lung pe aceleași reguli ale jocului astfel încât să-și poată planifica mai bine investițiile. În același timp, este nevoie de o majorare a investițiilor publice și de creșterea eficienței acestora”, a spus, la rândul său, Ionuț Simion, Country Managing Partner PwC România. China, cea mai mare economie a lumii în termeni PPP, ar putea crește cu 6-7% în 2018, mai lent, comparativ cu anii precedenți, dar în linie cu așteptările. Printre cele 17 economii care vor crește mai puternic decât China sunt India, Ghana, Etiopia și Filipine, indicând o creștere mai mare venită dinspre economiile din Africa și Asia. Conform analiștilor PwC, în 2018, opt din zece țări cu cele mai mari creșteri vor fi din Africa. Cu cel mai rapid nivel de creștere de câțiva ani încoace, 2018 este previzionat de PwC a fi cel mai bun an, de asemenea, și pentru sectorul energetic. Din totalul energiei consumate la nivel global anul acesta, India și China vor acoperi aproximativ 30%. În ciuda acestor creșteri, PwC se așteaptă ca prețul petrolului să rămână stabil în termeni reali, OPEC și aliații săi urmând să mențină reducerea de 1,8 milioane de barili pe zi a producției până la finalul anului viitor.

de Daniel Apostol



German
Citește articolul precedent:
60222
Gafe diplomatice de partid și de stat

Ceva este fundamental bolnav în raporturile de putere din viața politică românească. O majoritate parlamentară, capabilă să treacă prin Parlament...

Închide