Provocările turismului românesc

Dacă vrem să atragem capital străin în economia românească, turismul – segmentul incoming – este o soluție. Similar exportului de bunuri și servicii, segmentul de atragere a turiștilor străini contribuie direct la realizarea PIB. Sectorul economic al industriei ospitaliere trebuie astfel să devină un segment prioritar în construirea politicilor publice și a politicii economice ale României. Dacă este bine construit, dacă are la bază o strategie înțeleaptă de dezvoltare, dacă primește și sprijinul statului acolo unde este firesc, turismul este domeniul care generează locuri de muncă sigure (nu doar cele sezoniere), creează venituri bugetare suplimentare, construiește valoare adăugată în PIB și asigură totodată venituri consistente angajaților din domeniu.

Resursele turistice ale României sunt multiple și trebuie valorificate ținându-se cont de întregul potențial de dezvoltare oferit: de la turismul ecumenic la cel balnear, de la turismul de afaceri la cel cultural, de la turismul urban la agroturism, de la cel de evenimente speciale la sejururi de lungă durată, de la munte la mare și totodată de la destinațiile populare consacrate în timp până la turismul de descoperire a unor locuri noi, neștiute încă de către marea masă a turiștilor internaționali și interni. Într-o analiză statistică a activităţii turistice în România în anul 2017, conf. univ. dr. Mădălina-Gabriela Anghel scria că „obiectivele cu caracter istoric pe care le are România trebuie să contribuie la creșterea turismului, în special prin dezvoltarea unor capacități turistice în zonele apropiate. Ne referim în primul rând la mânăstirile din Moldova, la zona turistică a Maramureșului, la specificul turistic al Deltei Dunării, care pot atrage un număr important de turiști, în condițiile în care capacitatea turistică se va dezvolta”.

Totuși, apetența cetățenilor pentru activitatea de turism este direct dependentă de starea economică națională și de situațiile economice personale. Un raport realizat de Eurostat pe baza datelor din 2016 arată că circa 76% dintre români nu merg în vacanțe, fiind cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Statistica prezentată ia în calcul doar persoane în vârstă de peste 15 ani și include exclusiv deplasările din motive personale (agrement), nu și cele din cauze profesionale, medicale sau alte motive asemănătoare. După România, cele mai mari procente ale celor care nu au fost în vacanțe în 2016 sunt în Portugalia (74,4%) și Bulgaria (70,2%). Potrivit Eurostat, citat de site-ul profit.ro, peste 55% dintre românii care spun că nu au mers în vacanțe invocă motive financiare. Circa 13% dintre români spun că nu au putut călători din motive profesionale sau din cauza unei forme de învățământ pe care o frecventează, procentul fiind aproximativ egal cu cel al românilor care nu au călătorit din cauza stării de sănătate. Totodată, arată profit.ro, aproape 9% dintre români afirmă că nu au mers în vacanțe din motive familiale, iar circa 5% spun că nu s-au simțit motivați să călătorească. Spre comparație, 62% dintre europeni au călătorit, în 2016, cel puțin o dată din motive personale. Studiul realizat de Eurostat arată și faptul că aproape o treime din populația UE a călătorit în străinătate în scopuri turistice în perioada menționată.

Evoluția și provocările turismului românesc

Anul trecut, turiștii români au optat mai mult decât în 2016 pentru zona Delta Dunării, stațiunile din zona montană și alte localități și trasee turistice. A scăzut interesul pentru București și orașele de reședință de județ. Cu privire la turiștii străini, constatăm interes sporit pentru Delta Dunării și orașul Tulcea, stațiuni din zona balneară și alte localități și trasee turistice.

„Având în vedere coeficientul de utilizare netă a capacității de cazare rezultă că România are un potențial insuficient utilizat”, susține Mădălina-Gabriela Anghel.

Sezonul estival 2018 se anunţă a fi cel mai bun din ultimii ani, însă dincolo de numărul mare de turişti, de aglomeraţia de pe litoral, de creşterea calităţii serviciilor hoteliere, turismul românesc înfruntă o serie de provocări. O prima provocare este competiția extrem de strânsă la nivel extern, mai ales regional. Alin Burcea, președintele Paralela 45, amintește că, de exemplu, sudul Turciei și Antalya sunt destinații care au crescut foarte mult pe piața românească în acest an. „La noi, la Paralela 45, vânzările de vacanțe în Antalya s-au dublat în 2018. Nu m-am mirat, pentru că turcii au hoteluri mari, noi și frumoase și servicii excelente. Oare începem să înțelegem că nu are legătură ce vedem aici, pe litoralul și în turismul românesc, cu ce se întâmplă în Turcia? Acolo se poate orice, bani să ai și să vrei să investești. În România, țara lui «nu se poate», nimic nu se poate… Nimeni nu vede ca nu sunt suficiente hoteluri, dar vrem creștere de turiști străini… Miniștrii nu sunt în stare să cheltuie tot bugetul de promovare, chiar dacă e infim, și mai pierd și jumătate din el la rectificare. Agențiile de turism nu sunt deloc stimulate să aducă străini, și de aceea cară milioane de români în străinătate”, spune Alin Burcea într-un comentariu cu referire la starea turismului românesc.

O altă provocare pentru sectorul turistic este dată de intrarea în incapacitate de plată a unor agenții care au promis clienților lor vacanțe de neuitat. De neuitat rămân însă experiențele nefericite ale acestora. Câteva sute de agenții și turoperatori şi-au închis porţile în ultimii cinci ani, iar turiştii se pot trezi şi în acest an fără bani şi vacanţe, pentru că varianta înfiinţării unui fond special pentru astfel de situaţii a rămas doar la nivel de propunere. Atunci când vă cumpăraţi bilete pentru vacanţă, fie că e vorba de concediul de vară sau doar de un city break, informaţi-vă cu mare atenţie despre firma de turism cu care semnaţi contractul. A verifica dacă firma respectivă prezintă risc de intrare în insolvenţă sau chiar direct în faliment constituie o primă măsură de asigurare a vacanței pe care o așteptați cu nerăbdare și pe care urmează să o plătiți. Potrivit unei analize KeysFin, 408 agenții de turism și turoperatori şi-au închis porţile în 2016 și 2017, iar cazul recent al firmei Terra Tourism e un prim semnal de alarmă în 2018. Apoi, grupul grec de turism Tripsta, care controlează agențiile de vânzare online de bilete de avion Travelplanet24 și Airtickets, a anunțat că își suspendă activitatea și închide inclusiv biroul din România pentru a intra într-o restructurare radicală, din cauza unor datorii de peste 70 milioane euro către companiile aeriene. Travelplanet24 și Airtickets, care au fuzionat în 2015, erau printre principalele agenții de turism online, ajungând la un moment dat la vânzări de 500 milioane euro. În România, Tripsta, cu peste 80 de angajați, a avut anul trecut afaceri de 18 milioane lei, dar a intrat pe pierderi. Cele mai multe companii care și-au închis porțile prezentau o vulnerabilitate financiară ridicată. În cele mai multe cazuri, planurile de business nu au ținut cont de realitățile pieței, de dinamica încasărilor și obligațiile de plată. 

„Astfel că, supraestimându-și business-ul, mulți au intrat în blocaj financiar”, afirmă analistul economic Adrian Negrescu, project manager KeysFin. „Sezonalitatea joacă un rol semnificativ în dinamica financiară a agențiilor. Cum multe dintre ele nu beneficiază de resursele financiare care să le permită să reziste provocărilor economice, creditarea, de exemplu, fiind încă la un nivel extrem de redus în acest sector, cele mai multe reușesc cu greu să reziste concurenței acerbe făcute de marii jucători din piață”, a adăugat el.

Pași spre consolidare

„La nivel de ansamblu, turismul românesc este pe un trend pozitiv. Profitabilitatea sectorului este estimată să ajungă în acest an la peste 200 milioane de lei, un nivel dublu față de acum şapte ani”, spun analiştii de la KeysFin. Unele dintre cheltuieli au evoluat semnificativ, cum sunt cele cu personalul, care au avansat cu aproximativ 50% în ultimii cinci ani, însă această creștere s-a reflectat pozitiv în rezultatul net – acesta a avansat de la 21,3 milioane lei în 2012 la 163,2 milioane lei, valoarea estimată pentru 2017. Analiza KeysFin arată că cea mai profitabilă firmă din a fost Charter Broker, care a raportat un profit net de 6,38 milioane lei, urmată de Business Travel Turism (5,68 mil. lei), Happy Tour (5,61 mil. lei), Touring EuropaBus Romania SRL (4,87 mil. lei) şi Prestige Tours International (4,59 mil. lei). În top 10 cele mai profitabile firme din turism s-au mai clasat Travel Time D&R, Christian 76 Tour, Creative Eye, Masiro Travel şi Paralela 45 Turism.

 Vacanțe mai sigure

Potrivit fondatorului Paralela 45, Alin Burcea, numărul de insolvențe înregistrate în sectorul turistic nu este de natură să sperie, dar problema majoră se înregistrează la capitolul de asigurare a turiștilor păgubiți în urma acestor insolvențe. Vestea bună este că turiștii care rezervă pachete de vacanță vor dispune de o protecție mai puternică în calitatea lor de consumatori. Noile norme europene nu reglementează doar pachetele de vacanță tradiționale, ci vor proteja și consumatorii care rezervă alte forme de servicii de călătorie combinate, inclusiv pachete personalizate, transmite Comisia Europeană, citată de Profit.ro. De asemenea, este introdusă protecția serviciilor de călătorie asociate, formulă în care călătorul cumpără servicii de călătorie de la un punct de vânzare, însă este invitat să rezerve alte servicii prin intermediul unei pagini de internet separate. Potrivit Profit.ro, printre beneficiile aduse turiștilor se numără: informații mai clare pentru călători privind tipul, elementele și caracteristicile pachetului sau serviciilor asociate oferite, drepturile în calitate de consumatori, prețul și orice alte costuri suplimentare; rambursare și repatriere în caz de faliment, companiile turistice fiind nevoite să își asigure protecția în caz de insolvență; norme mai clare privind răspunderea, responsabilitatea revenind organizatorului pachetului, indiferent de entitatea care prestează serviciile de călătorie; drepturi mai solide de anulare, un pachet de vacanță putând fi anulat de călători din orice motiv, prin plata unui comision rezonabil sau gratuit, în cazul în care destinația lor devine periculoasă sau în cazul în care prețul pachetului este majorat cu peste 8% din prețul initial; asigurarea cazării în cazul în care călătoria de întoarcere nu poate fi efectuată, fiind garantate până la maximum trei nopți suplimentare de cazare; asistență pentru călătorii în dificultate, în special prin furnizarea de informații privind serviciile de sănătate și asistența consulară.

De altfel, în urma falimentelor agențiilor de turism din ultimii ani, Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) a inițiat un proiect de act normativ prin care propunea înființarea unui Fond Naţional de Garantare a Pachetelor de Servicii Turistice. Acesta ar fi urmat să acopere sumele necesare pentru despăgubirea turiştilor în cazul în care agențiile de turism de la care au contractat servicii ajung în imposibilitatea de a-şi onora serviciile, în urma insolvenței sau a falimentului. Iniţiativa nu s-a concretizat însă, cel puţin până în prezent, dupa cum nu s-a transpus în legislaţia naţională nici Directiva Europeană 2302/2015, care garantează pachetele de servicii turistice achiziţionate de persoanele fizice, obligatorie începând cu data de 1 iulie 2018 în toate statele UE.

Perspective pentru turismul românesc

Lărgind perspectiva atât din punct de vedere geografic, cât și a definiției sectorului, obținem o imagine mai clară a impactului turismului asupra economiei. World Travel & Tourism Council (WTTC) măsoară anual acest impact în 185 de țări, analizând atât agențiile de turism și turoperatorii, cât și hotelurile, liniile aeriene, aeroporturile, serviciile de agreement și recreere din turism. Astfel, raportul din 2018 al acestei organizații plasează România pe locul 66 în lume din punctul de vedere al valorii contribuției directe absolute a turismului la PIB (3 miliarde dolari), la mare distanță față de media Uniunii Europene (23,8 miliarde dolari) sau media globală (21,5 miliarde dolari).

Privind însă acest indicator din punctul de vedere al ponderii sale în PIB (1,4%), diferențele se atenuează semnificativ, atingând aproape jumătate din media Uniunii Europene (3,9%), respectiv media globală (3,1%). Deși creșterea reală estimată pentru 2018 a contribuției directe a turismului la PIB este de 4,6%, perspectivele pe termen lung (2018-2028) sunt mai puțin optimiste, creșterea medie anuală prognozată pentru acest indicator fiind doar de 2,1% (față de media UE de 2,3% și media globală de 3,8%), plasând astfel România pe locul 178 în lume. În acest sens, sunt necesare măsuri de susținere și continuarea investițiilor în acest sector.

 Notă: Studiul KeysFin are la bază datele raportate oficial în 2016 de toate cele 3.276 companii înregistrate la Ministerul Finanțelor cu următoarele coduri CAEN: 7911 – Activități ale agențiilor turistice și 7912 – Activități ale tur-operatorilor. În plus, studiul include estimări ale specialiștilor KeysFin pentru principalii indicatori în 2017, datele oficiale nefiind încă în totalitate disponibile pentru acest an.

de Daniel Apostol



German
Citește articolul precedent:
Porsche România și-a majorat vânzările de mașini cu 16% în primul semestru

Porsche România, lider pe segmentul de importuri auto din România, a încheiat primul semestru din 2018 cu un avans de...

Închide