Realitatea e o pastilă amară

60222

Nimeni nu-l poate acuza pe Victor Negrescu, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, că nu ar fi promovat bine Bucureștiul ca sediu nou pentru Agenția Europeană a Medicamentului (AEM). Instituția trebuie să se mute de la Londra în urma brexit-ului, iar la Comisia Europeană, care gestionează administrativ mutarea, și-au depus candidatura 19 orașe europene, printre care și capitala României. Este și normal: prezența unei agenții europene cu aproape o mie de angajați, care aduce anual zeci de mii de vizitatori la diferitele manifestări organizate sub egida sa, este un avantaj economic de neignorat pentru orice țară.
În repetate rânduri, ministrul Negrescu a pledat cu pasiune pentru București și a subliniat avantajele orașului pentru AEM: o clădire de birouri nouă, spațioasă și cu un centru de conferințe generos. Infrastructură IT excelentă. Acces facil și rapid cu metroul. Parcuri și malluri în imediata apropiere. Un oraș sigur, cu o ofertă imobiliară versatilă. Proximitatea aeroportului. O comunitate științifică medicală solidă. În plus, în România nu se află nicio altă agenție europeană.
Firește, toate aceste argumente cântăresc greu într-o decizie. Doar că situația reală nu prea seamănă cu cea din prospectul glossy.
Probabil că Victor Negrescu, fost parlamentar european, nu a mai fost demult pe Otopeni din postura de simplu pasager și nu s-a mai confruntat cu dificultățile de a ajunge în oraș. Apoi, metroul bucureștean, cu care angajatul AEM ar urma să ajungă la birou, este extrem de aglomerat la orele de vârf – iar legătura cu nordul Bucureștiului este cea mai circulată, cu atât mai mult cu cât în transportul de suprafață ambuteiajele sunt garantate. Internetul e plin de fotografii cu marea de oameni care se mișcă încet spre ieșirile din stații sau înspre trenuri.
Aceste chestiuni de formă ar mai putea fi trecute cu vederea, dacă nu ar fi altele, care țin de fond și sunt mai greu de ignorat.
De exemplu, statul român pare complet dezinteresat de sănătate: cele mai recente date oferite de Eurostat (pentru 2015) arată că România cheltuie cel mai puțin pe Sănătate în UE și este pe antepenultimul loc la alocarea bugetară raportată la PIB. Multe spitale sunt într-o situație deplorabilă. Sătui de corupție și salarii mici, medicii și cercetătorii părăsesc în masă România, mergând să lucreze în țări ale UE unde sunt mai apreciați pentru munca lor. Industria de medicamente este în dificultate.
Statul nu e în stare să gestioneze eficient imunizarea cetățenilor – România face parte din cele cinci țări care raportează împreună 80% din cazurile epidemiei curente de rujeolă. Iar neputința a ieșit cel mai bine în evidență atunci când Guvernul a decis la finalul lunii august militarizarea Institutului Cantacuzino, cel care producea pe vremuri vaccinuri.
România ar deveni cu siguranță mai interesantă și ca potențial sediu al AEM dacă ar acorda mai multă importanță acestor probleme. Dar asta este într-adevăr mai dificil decât să pui la punct broșuri care să-ți ia ochii.

de Alex Gröblacher

German
Citește articolul precedent:
Austriecii de la Rustler estimează afaceri de peste 2,5 mil. euro în acest an pe piața din România

Afacerile furnizorului de servicii imobiliare Rustler România, parte a grupului austriac Rustler, vor crește cu circa 40% în acest an,...

Închide