România, la jumătate de drum

Ne apropiem de închiderea primului semestru al anului 2016 și este firesc să facem analiza a ceea ce am realizat până la acest moment din ceea ce ne propusesem. România pare să fie nu doar la jumătatea anului, dar și la jumătatea drumului pe care s-a angajat să-l parcurgă. Ne referim aici la reformele structurale și economice, la redresarea economică, la eliminarea decalajelor uriașe dintre propria societate și statele dezvoltate ale Uniunii Europene. Jumătatea de măsură cu care România a abordat reformarea statului și dezechilibrele macroeconomice stau și în atenția Comisiei Europene, care a întocmit un raport cu recomandări, plecând de la constțrea că, pe ansamblul Uniunii, statele membre înregistrează progrese în ceea ce privește aplicarea reformelor și abordarea dezechilibrelor macroeconomice, însă sunt necesare mai multe eforturi pentru consolidarea redresării economice a Europei.

Comisia Europeană (CE) a publicat de altfel, pe 18 mai, recomandările specifice de țară pe 2016, pentru politicile economice naționale. Pentru România, CE are 4 mari recomandări, fiecare cu mai multe subpuncte, de la consolidare fiscală și bugetară, până la continuarea reformei în domeniul sănătății, educației și administrației publice. La nivel european, statele membre înregistrează progrese în privința aplicării reformelor și abordarea dezechilibrelor macroeconomice, însă sunt necesare mai multe eforturi pentru consolidarea redresării economice a Europei.

Recomandări de la Bruxelles pentru toate statele membre

Comisia Europeană propune recomandări specifice fiecărei țări în parte și prezintă orientările de politică economică pentru fiecare stat membru pentru următoarele 12-18 luni. Pe lângă acțiunile identificate deja la nivel european și care sunt în curs de aplicare, aceste orientări pun accentul pe reformele cărora trebuie să li se acorde prioritate, astfel încât redresarea economiilor statelor membre să fie consolidată prin stimularea investițiilor, aplicarea reformelor structurale și urmărirea unor politici bugetare responsabile. Recomandările specifice fiecărei țări reflectă, de asemenea, eforturile pe care Comisia le depune pentru ca semestrul european pentru guvernanță economică să fie mai eficient și mai pertinent. Ca o constatare generală, în acest an, Comisia a propus mai puține recomandări, punând accentul pe principalele priorități economice și sociale identificate în Analiza anuală a creșterii din 2016. Pentru a consolida asumarea recomandărilor la nivel național, Comisia a oferit mai mult timp și mai multe posibilități de discuție și de comunicare cu statele membre și părțile interesate de la toate nivelurile. De asemenea, s-a concentrat mai mult asupra provocărilor specifice zonei euro și asupra interdependenței dintre economii, în conformitate cu recomandarea convenită privind politica economică a zonei euro. Într-un comunicat de presă al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, vicepreședintele pentru moneda euro și dialog social, declara că „pachetul economic de astăzi pune un accent deosebit pe reformele structurale necesare pentru a consolida redresarea economică a UE, a reduce obstacolele din calea creșterii economice și a stimula crearea de locuri de muncă. Modernizarea piețelor muncii, produselor și serviciilor, facilitarea activităților economice – de exemplu prin reformarea administrației publice și prin sisteme fiscale mai echitabile și mai eficiente – ar contribui la crearea de noi locuri de muncă și de oportunități de investiții în UE. La nivel bugetar, se preconizează că nivelul deficitului cumulat al zonei euro va scădea la 1,9% în acest an, de la nivelul cel mai ridicat de 6,1 % înregistrat în 2010, printre altele sub impulsul redresării aflate în curs de desfășurare. Se preconizează că orientarea fiscală din zona euro va fi ușor expansionistă anul acesta. Cu toate acestea, sunt în continuare necesare eforturi de ajustare într-o serie de țări, în special în cele în care nivelul ridicat al datoriilor reprezintă o frână în calea creșterii și o sursă de vulnerabilitate.” La rândul ei, Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, sublinia că „într-o lume a muncii în rapidă schimbare, trebuie să continuăm reformele alături de statele membre și partenerii sociali. Șomajul este în scădere, însă sunt necesare în continuare progrese suplimentare. Recomandările de anul acesta pun un accent puternic pe aspectele sociale și de ocupare a forței de muncă. Vom putea realiza cu adevărat obiectivul unei Europe sociale doar dacă ne asigurăm că aspectele sociale sunt mai bine integrate în toate domeniile de politică ale UE.” O ultimă declarație de la Bruxelles, însoțind recomandările pentru statele membre: Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a declarat că „încetinirea creșterii mondiale și un grad mai mare de incertitudine fac necesară accelerarea eforturilor noastre de consolidare a economiei europene prin reforme bine direcționate. Politicile bugetare responsabile ar trebui să contribuie la sprijinirea creării de locuri de muncă și să contribuie la distribuirea în mai multe direcții a rezultatelor redresării. Acestea sunt principiile directoare care stau la baza orientărilor în materie de politică economică și bugetară adresate de Comisie statelor membre pentru perioada 2016-2017.”

Ce recomandă Comisia Europeană pentru România

Cum scriam la început, Comisia are patru mari recomandări pentru România, fiecare fiind dezvoltată pe mai multe subpuncte: de la consolidare fiscală și bugetară, până la continuarea reformei în domeniul sănătății, educației și administrației publice. În domeniul macroeconomic, recomandarea CE se referă la evitarea abaterii, în 2016, de la obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) și realizarea unei ajustări fiscale de 0,5% din PIB în 2017. De asemenea, se recomandă consolidarea cadrului bugetar și fiscal, precum și creșterea gradului de colectare a taxelor și impozitelor. În domeniul social, CE recomandă adaptarea serviciilor furnizate de către Agenția Națională pentru Ocuparea forței de Muncă la profilul celor care își caută un loc de muncă; adoptarea unor criterii obiective pentru stabilirea salariului minim; egalizarea vârstei de pensionare pentru femei și bărbați; combaterea abandonului școlar timpuriu și sporirea calității educației, în special în rândul populației rome. Recomandările CE includ, de asemenea, limitarea plăților informale în sistemul de sănătate și creșterea ponderii îngrijirii în regim ambulatoriu. În privința administrației publice, în viziunea CE este necesară creșterea independenței și transparenței gestionării resurselor umane si simplificarea procedurilor administrative pentru mediul de afaceri și cetățeni, precum și consolidarea guvernanței corporative a firmelor de stat. Alte aspecte vizate de recomandările CE prevăd îmbunătățirea accesului la servicii publice integrate, extinderea infrastructurii de bază și diversificarea economică, în special în zonele rurale, adoptarea și punerea în aplicare a planului general de transport și o mai bună prioritizare a proiectelor publice de investiții. Să luăm pe larg cele precizate în Raportul de țară al Comisiei Europene:

Domeniul Fiscal-Bugetar

Dispozițiile cadrului bugetar din România sunt solide, consideră raportorii CE, însă nu sunt aplicate în mod eficace în practică. Niciuna dintre măsurile fiscale recente cu efect de creștere a deficitului nu au fost inițiate și adoptate în cadrul procesului bugetar obișnuit. În 2015, nu au fost respectate cerințele privind includerea unei evaluări a impactului avizată de Ministerul Finanțelor pentru noi inițiative legislative care conduc la o majorare a cheltuielilor publice sau la o reducere a veniturilor publice, nici cele privind respectarea plafoanelor de cheltuieli și propunerea unor măsuri compensatorii pentru reducerea veniturilor. În practică, Consiliul bugetar are la dispoziție foarte puțin timp pentru a reacționa la propunerile bugetare, iar avizele și recomandările sale nu sunt suficient luate în considerare. Legea bugetului din 2016 are ca obiectiv un deficit fiscal de 2,95 % din PIB, ceea ce conduce la o abatere semnificativă de la obiectivul pe termen mediu. Aceasta reprezintă o îndepărtare de la cadrul bugetar național. O serie de măsuri sunt puse în aplicare pentru a îmbunătăți colectarea impozitelor și pentru o mai bună conformare fiscală. Acestea includ obligativitatea privind casele de marcat, norme consolidate privind plățile în numerar, o nouă procedură de înregistrare în scopuri de TVA, intensificarea auditurilor efectuate de către autoritatea fiscală (ANAF) și reorganizarea în curs a ANAF. Cu toate acestea, nivelul ridicat de evaziune fiscală și nivelul scăzut de conformare fiscală rămân în continuare o provocare. Munca fără forme legale și veniturile declarate la o valoare mai mică decât cea reală continuă să aibă un efect negativ asupra veniturilor fiscale, conducând la denaturarea economiei. Eficacitatea măsurilor, inclusiv cele luate de Inspecția Muncii, pentru a combate munca fără forme legale rămâne limitată.

Piața forței de muncă

Condițiile de pe piața forței de muncă s-au îmbunătățit în 2015. Rata șomajului este scăzută, iar rata ocupării forței de muncă a continuat să crească. Șomajul de lungă durată este sub media UE. Cu toate acestea, există în continuare provocări semnificative, în special în ceea ce privește rata ridicată a tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, iar măsurile pentru activarea eficientă a acestora sunt limitate. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă înregistrează întârzieri în ceea ce privește oferirea de servicii personalizate persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și oferă servicii limitate pentru angajatori, în ciuda comunicării obligatorii a posturilor vacante către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. A fost adoptată o procedură menită să ofere un sprijin personalizat diferitelor categorii de șomeri, însă aceasta nu a fost încă pusă în aplicare. Cooperarea dintre serviciile de ocupare a forței de muncă și cele sociale este foarte limitată, ceea ce face și mai dificilă activarea beneficiarilor de asistență socială. Salariul minim, care este printre cele mai scăzute din UE, a crescut în mod semnificativ începând cu 2013, însă lipsa unor criterii obiective pentru stabilirea acestuia generează incertitudine. A fost înființat un grup de lucru tripartit care să lucreze la reforma stabilirii salariului minim, însă nu există în continuare orientări clare sau criterii care să ia în considerare impactul acestuia asupra creării de locuri de muncă, a condițiilor sociale și a competitivității. În ansamblu, dialogul social rămâne deficitar. România se confruntă cu unul dintre cele mai ridicate riscuri de sărăcie și de excluziune socială din UE. Activarea pe piața forței de muncă a persoanelor care beneficiază de asistență socială este foarte limitată, în special în zonele rurale. Indicele social de referință, pe care se bazează valorile prestațiilor sociale, nu este actualizat în mod periodic în conformitate cu contextul economic, ceea ce poate afecta în timp caracterul adecvat al prestațiilor. Legea venitului minim de incluziune, prin care se preconizează îmbunătățirea direcționării și a caracterului adecvat al prestațiilor, precum și activarea pe piața forței de muncă a beneficiarilor venitului minim de incluziune, a fost transmisă Parlamentului spre adoptare. Cu toate acestea, o serie de măsuri din „pachetul de combatere a sărăciei” elaborat de guvern au ca scop soluționarea acestei chestiuni printr-o abordare integrată (educație, sănătate, locuințe, protecție socială, transport).

Analiza Educației

Comisia Europeană atrage atenția că România se confruntă în continuare cu provocări în domeniul educației. Există mai multe strategii care vizează învățarea pe tot parcursul vieții, educația și formarea profesională, învățământul terțiar și părăsirea timpurie a școlii. Cu toate acestea, rata părăsirii timpurii a școlii rămâne cu mult peste media UE, în parte din cauza întârzierilor semnificative privind punerea în aplicare a strategiei aprobate în 2015. Programele de prevenire și de remediere sunt limitate. Grupurile vulnerabile precum romii și copiii proveniți din familii sărace se confruntă în continuare cu obstacole în ceea ce privește accesul la un învățământ de calitate și absolvirea acestui tip de învățământ, în special în zonele rurale. În sectorul educației și al îngrijirii copiilor preșcolari, România a întreprins acțiuni de sprijinire a înscrierii copiilor defavorizați la grădiniță (4-6 ani). Furnizarea de servicii de îngrijire a copiilor preșcolari cu vârsta cuprinsă între 0 și 3 ani este în continuare limitată. Legislația adoptată recent privind extinderea dispozițiilor referitoare la concediul pentru creșterea copilului, precum și insuficiența stimulentelor pentru muncă pot conduce la creșterea obstacolelor în calea participării femeilor pe piața forței de muncă. Rata înscrierii în învățământul profesional și tehnic secundar superior este peste media UE, însă există în continuare rate ridicate de părăsire timpurie a școlii. Rata de absolvire a învățământului terțiar este în creștere, însă calitatea și relevanța pentru piața forței de muncă a programelor din învățământul superior este limitată. Participarea la formele de învățământ pentru adulți este foarte scăzută.

Cât de sănătoasă e sănătatea?

Starea de sănătate a populației din România este deficitară. Speranța de viață la naștere este cu mult sub media UE, atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Accesul la asistență medicală și dependența excesivă de serviciile medicale spitalicești rămân preocupări majore. Plățile informale practicate pe scară largă reduc posibilitatea accesului la asistență medicală pentru persoanele cu venituri mici. România a adoptat măsuri de îmbunătățire a accesului la asistență medicală pentru pensionarii cu venituri mici și pentru persoanele din comunitățile îndepărtate și izolate. Este în curs de înființare o rețea de mediatori sociali și în materie de sănătate și a fost propus un proiect de lege privind serviciile comunitare. Dezinstituționalizarea persoanelor cu handicap rămâne o provocare. România a întreprins acțiuni menite să abordeze nivelul scăzut de finanțare a sistemului de sănătate și utilizarea ineficientă a resurselor publice. Aceste reforme au inclus lichidarea arieratelor din sectorul sănătății, creșterea sustenabilității cheltuielilor farmaceutice, punerea în aplicare a unor soluții de e-sănătate, îmbunătățirea finanțării sistemului de sănătate, elaborarea unei strategii pentru transferarea resurselor de la asistența medicală spitalicească spre asistența medicală preventivă și primară, precum și proceduri de achiziții centralizate. Cu toate acestea, lipsa capacității administrative întârzie punerea în aplicare a strategiei naționale în materie de sănătate pentru perioada 2014-2020. În special, eficiența sistemului de sănătate este îngreunată de întârzierile în raționalizarea sectorului spitalicesc și în trecerea de la servicii de asistență medicală acordată pacienților internați la servicii de îngrijire ambulatorie mai rentabile.

Decalajele rural-urban, în atenția CE

România se confruntă cu discrepanțe semnificative de la sat la oraș. Gradul de ocupare a forței de muncă, afacerile sociale, nivelul de asistență medicală și educație sunt mai scăzute în zonele rurale, iar cetățenii beneficiază de un acces mai redus la educație, servicii medicale, utilități de bază și servicii publice, din cauza unei capacități administrative locale reduse și fragmentate. În același timp, dezvoltarea socioeconomică a zonelor rurale este limitată de infrastructura de transport slab dezvoltată și de transportul public și privat limitate, la care se adaugă costuri de deplasare ridicate și un acces limitat la infrastructura de comunicații în bandă largă. Valoarea adăugată scăzută obținută din sectorul agricol și lipsa diversificării economice în zonele rurale îngreunează dezvoltarea unei economii rurale durabile. O mare parte din forța de muncă rurală lucrează în agricultura de subzistență sau de semisubzistență asociate cu șomajul ascuns sau munca neremunerată desfășurată în cadrul familiei, productivitatea scăzută și sărăcia. Pachetul destinat combaterii sărăciei, care urmează să fie finanțat în principal din fonduri UE, asigură o abordare integrată privind combaterea sărăciei, inclusiv în zonele rurale. Există planuri de creare a unor echipe comunitare integrate care să ofere mai multe servicii integrate comunităților defavorizate, însă acestea nu au fost încă puse în aplicare.

Reforma administrativă

Reforma administrației publice se face cu mare greutate, cu ritm lent, deși cadrul strategic legislativ există încă din anul 2014. O serie de inițiative-cheie au fost adoptate în 2016 pentru a spori transparența și eficacitatea funcționării administrației publice. Cu toate acestea, întârzierile în adoptarea unei abordări privind gestionarea generală și transparentă a resurselor umane, în special în ceea ce privește recrutarea/numirea, evaluarea, remunerațiile, evoluția carierei în cazul tuturor categoriilor de personal, precum și formarea lasă loc pentru o abordare arbitrară a procedurilor și a deciziilor importante. Aceasta, împreună cu structurile organizaționale instabile, are un impact negativ asupra independenței și a profesionalismului funcției publice și, prin urmare, asupra eficacității și a eficienței acesteia. Procedurile administrative complicate, un sistem de achiziții publice ineficient și corupția larg răspândită limitează furnizarea de servicii (inclusiv servicii de e-Guvernare) atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi. Planificarea strategică, întocmirea bugetului pe programe, practicile de consultare și elaborarea de politici bazate pe date concrete sunt în continuare insuficient utilizate. Aceste provocări împiedică punerea în aplicare a unor politici importante în multe domenii, inclusiv buna utilizare a fondurilor UE și a altor tipuri de sprijin financiar disponibile.

Gaura neagră a economiei românești: companiile de stat

Întreprinderile de stat care domină sectoare economice cruciale tind să fie mai puțin performante. Acestea sunt prezente cu precădere în sectoarele de infrastructură esențiale, reprezentând 44 % din cifra de afaceri și 77% din gradul de ocupare a forței de muncă în sectorul energetic, precum și 24%, respectiv 28%, în sectorul transporturilor. La 10 mai 2016, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat a fost transpusă într-o lege, iar amendamentele aduse sporesc gradul său de aliniere la bunele practice internaționale. România a reluat angajarea de manageri profesioniști care să înlocuiască conducerea interimară din mai multe întreprinderi de stat, însă progresele înregistrate au fost mai reduse decât cele anunțate inițial. Transparența și responsabilitatea întreprinderilor de stat ar beneficia de pe urma adoptării accelerate a bugetelor anuale, precum și a aprobării și publicării conturilor anuale auditate. Este în curs de elaborare o nouă lege a privatizării. Cu toate acestea, legea poate să includă dispoziții care intră în conflict cu legislația privind guvernanța corporativă. Aspecte deosebit de preocupante sunt reprezentate de posibilele suprapuneri ale responsabilităților administratorului special în materie de privatizare cu cele ale conducerii societății.

Sectorul financiar, relativ solid

Cu toate acestea, CE atenționează că sectorul rămâne vulnerabil la inițiativele legislative naționale. Legea privind darea în plată adoptată recent cu aplicare retroactivă asupra creditelor existente poate constitui o provocare pentru mai multe instituții de credit și poate conduce la scăderea activității de creditare. Aceasta poate spori riscurile pentru stabilitatea sectorului financiar, cu implicații pentru întreaga economie. Alte aspecte care ar putea avea un impact negativ asupra băncilor includ propunerea de a converti în monedă locală împrumuturile în valută și unele hotărâri ale instanțelor privind clauzele contractuale abuzive în contractele de împrumut.

O gaură mare care alungă investitorii

Infrastructura insuficientă sau de calitate scăzută reprezintă unul dintre factorii cei mai problematici pentru dezvoltarea unei afaceri în România, constituind o barieră în calea schimburilor comerciale și a dezvoltării economice. În pofida unei ușoare ameliorări recente, România rămâne în continuare pe ultimul loc între țările cu caracteristici similare din regiune în ceea ce privește calitatea percepută a infrastructurii de transport și comunicații. Rețeaua sa de șosele și autostrăzi este redusă în comparație cu cea a țărilor cu caracteristici similare și în raport cu mărimea țării. Adoptarea Master Planului General de Transport al României și reforma conexă a sectorului feroviar au fost amânate în mod repetat.

Investițiile publice

Dintre țările cu caracteristici similare, România are al doilea cel mai scăzut nivel al investițiilor publice și este singura țară dintre acestea în care investițiile publice au scăzut în fiecare an începând din 2008. România a depus recent eforturi privind consolidarea cooperării interministeriale, reorganizarea sistemului de achiziții publice și îmbunătățirea planificării și a punerii în aplicare a proiectelor de investiții. Aceste eforturi sunt în curs de desfășurare. Cu toate acestea, pregătirea proiectelor de investiții publice este încă insuficientă și rămâne vulnerabilă la influențe externe. Selecția proiectelor este îngreunată în continuare de lipsa de planificare pe termen mediu și lung, de lipsa priorităților strategice, de necesitatea de a ajunge la un acord între numeroșii factori de decizie, de competențele limitate în materie de asigurare a respectării legii deținute de Unitatea de evaluare a investițiilor publice din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, precum și de lipsa unor criterii de selecție în cadrul programului național pentru dezvoltare locală.

România, încă slab competitivă

În ciuda unor îmbunătățiri semnificative ale competitivității costurilor și ale performanțelor comerciale, competitivitatea care nu se bazează pe costuri a României rămâne o provocare. Barierele structurale împiedică tranziția către o economie cu o valoare adăugată mai ridicată, ceea ce limitează capacitatea României de a promova o creștere durabilă. Complexitatea procedurilor administrative, volatilitatea politicilor fiscale și de impozitare, precum și mediul de afaceri slab dezvoltat continuă să afecteze deciziile în materie de investiții. Nivelul ridicat al evaziunii fiscale și munca fără forme legale reduc veniturile fiscale și denaturează economia. Accesul la finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii rămâne limitat.

de Daniel Apostol

German
Citește articolul precedent:
Închide