„România în mișcare” – Investițiile în infrastructură trebuie să treacă din faza de planificare în cea de executare

După evenimentul „Economia pe 4 roți” din 2016, DeBizz Magazine a organizat o nouă dezbatere pe tema mobilității, punând accent, de această dată, pe rolul industriilor aeronautică, auto și de transporturi-logistică în ansamblul dezvoltării economice.

Sectoarele care însumează conceptul de mobilitate reprezintă industrii fanion, generatoare de exporturi masive, sau componente de bază ale circuitului mărfurilor în România, deopotrivă cu un impact imens la nivel social, prin asigurarea a zeci de mii de locuri de muncă.

Una din temele principale aduse în discuție a fost starea precară a infrastructurii, subiect care se dovedește fierbinte și după aproape trei decenii de capitalism, în contextul decalajului constant dintre planurile vehiculate în mesajele electorale și numărul efectiv al kilometrilor noi asfaltați.

Lipsa autostrăzilor a generat adevărate decalaje între regiunile țării, din punct de vedere al dezvoltării economice, atragerii de investiții și al nivelului de trai. În lipsa unei infrastructuri performante și fără voința de a atrage fondurile europene special alocate în acest sens, România va întâmpina dificultăți în a rămâne competitivă în raport cu țările europene dezvoltate.

Conferința „România în mișcare” a fost organizată la 22 martie de revista de business germano – română DeBizz Magazine, în parteneriat cu România Durabilă, și a fost moderată de jurnalistul Daniel Apostol.

Sebastian Metz – directorul general AHK România

„Ce anume nu funcționează dacă după 25 de ani discutăm în continuare despre nevoile infrastructurii? Din această cauză, România pierde competitivitate internațională, pentru că infrastructura nu este suficient de bine dezvoltată, raportat la nevoile țării. Totodată, și companiile românești au de pierdut”, a declarat Sebastian Metz, directorul general al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România).

El a punctat că autoritățile ar trebui să promoveze proiecte și în zonele mai puțin dezvoltate ale țării, lipsa infrastructurii care să le conecteze urmând să genereze adâncirea disparităților între Vest și Est.

„Când analizăm ce s-a întâmplat în România vedem că mari producători și-au deschis fabrici în zona de Vest, unde infrastructura este mult mai dezvoltată. (…) Trebuie să vedem ce va face România în noul program de finanțare UE, din intervalul 2014 – 2020. Există sume destinate României și trebuie să fim atenți să vedem ce se întâmplă în cadrul acestei noi perioade de finanțare”, a adăugat Metz.

Andrei Zincenco – președintele AOPA

„Într-un fel, aviația generală a rezolvat problema foarte românește: dacă este o groapă, decât să dai în ea, mai bine zbori pe deasupra. Cu acest tip de transport, mult mai mic decât liniile aeriene, România devine o țară în care poți să fii foarte mobil, în care pe ruta București – Oradea, într-un zbor de plăcere, faci două ore și 30 de minute, fără să te grăbești”, a spus Andrei Zincenco, președintele Asociației piloților și proprietarilor de aeronave din România (AOPA România).

Infrastructura precară din multe zone ale țării a contribuit la dezvoltarea aviației generale, care a devenit, pentru unii, o alternativă la călătoria pe șosele sau cu trenul. Acest tip de trafic a fost susținut prin apariția unei rețele de aerodromuri private, iar infrastructura aeroportuară este în continuă dezvoltare, a arătat Zincenco.

Cristian Macedonschi – președintele Smart City Brașov

„Un oraș inteligent, o țară inteligentă, o economie inteligentă, are nevoie de infrastructură, care stă la baza oricărei dezvoltări. La Brașov, pe partea de oraș inteligent s-au făcut mulți pași, pe transport public, dezvoltare turistică inteligentă, pe iluminat – suntem singurul oraș din țară cu un adevărat iluminat inteligent. (…) Dezvoltarea inteligentă are ca țintă principală ridicarea calității vieții oamenilor”, a afirmat Cristian Macedonschi, președintele Smart City Brașov.

La Brașov, „problema eternă” a rămas cea a aeroportului, în sectorul privat dezvoltându-se, în schimb, mai multe aerocluburi.

„Dacă un aeroport poate fi făcut prin forțe proprii, cu finanțare proprie, o infrastructură rutieră sau feroviară nu poate fi dezvoltată fără ministere și Guvern. Autoritățile centrale trebuie să înțeleagă că dacă vrem să facem pași înainte, să devenim într-adevăr inteligenți și să oferim inteligență mai departe avem nevoie de această infrastructură”, a adăugat Macedonschi.

Vasile Dinga – directorul general Duvenbeck Logistik

„În ultima perioadă este un lobby împotriva firmelor de transporturi, referitor la dumping-ul social (…). Nimeni nu își pune întrebarea de unde pleacă acest dumping. Nu pentru că vrem noi, nici pe departe”, a declarat Vasile Dinga, directorul general al Duvenbeck Logistik.

Duvenbeck Logistik, specializată în logistică şi transport internaţional de marfă, este parte a grupului german Duvenbeck.

Dinga a adus în discuție dificultățile cu care se confruntă transportatorii locali și a afirmat că este nevoie de modificarea unor norme care reglementează această piață.

Florin Pîrvu – fondator Autovit

„Noi am fost obișnuiți, pe vremuri, cu câteva mașini, vai de capul lor, pe niște străzi relativ bune, asfaltate. Acum ne confruntăm cu un număr de 4-5 ori mai mare decât în 1989 de mașini pe stradă și nu mai e loc. Toată lumea își pune întrebarea «Nu era oare mai bine pe vremea lui Ceaușescu, o zi da, o zi nu, cu soț și fără soț?». Iată că am ajuns în situația în care noi suntem nevoiți, prin natura lucrurilor și prin natura efectelor acestei aglomerații și traficului infernal, să cerem și această soluție”, a spus Pîrvu, referindu-se la problema traficului din București.

În opinia sa, printre soluțiile pentru decongestionarea traficului se numără implementarea unui transport public eficient și rapid, precum și sporirea locurilor de parcare. În schimb, impunerea unei taxe pentru șoferi, după modelul altor capitale europene, nu ar reprezenta un succes întrucât în acest moment nu există alternative viabile de transport pentru cei care folosesc mașina.

Piața auto second-hand, care se dezvoltă în concurență neloială față de producătorii locali și importatori, ar trebui să fie reglementată prin norme care să impună verificarea mașinii înainte de vânzare, a mai spus el.

Valentin Iordache, director de comunicare Aeroporturi București

„Aeroportul se află într-un orășel un pic mai la nord de București și, de regulă, cea mai apropiată capitală europeană este Bucureștiul. Dar sunt multe momente când capitale europene precum Sofia, Budapesta sau Chișinău, Belgrad, chiar și Viena, sunt mai ușor de atins decât centrul Bucureștiului”, a afirmat Valentin Iordache, director de Comunicare al companiei Aeroporturi București, care gestionează cele două aeroporturi ale Capitalei.

Accesul la aeroport este dificil, pe toată durata anului, iar proiectele inițiate de Ministerul Transporturilor – conexiune feroviară directă și metrou – ar putea contribui la scurtarea timpului de deplasare dintre aerogară și oraș.

„Aeroportul are două autostrăzi, de 3,5 kilometri fiecare. De pe acești 3,5 kilometri ajungi repede cam oriunde în Europa și în țară”, a adăugat el.

Traficul pe aeroport, pe a cărui platformă lucrează 15.000 de oameni, a crescut cu peste 18% anul trecut, la 11 milioane de pasageri.

Corneliu-Teofil Teaha – General Manager Teaha Management Consulting

„Ce vi se pare mai ușor, mișcarea sau statul pe loc? Evident că statul pe loc. Noi nu am rezolvat în București problema statului pe loc, adică a parcărilor, așa că, până când vom rezolva problema mișcării probabil că ne va lua puțin mai mult timp”, a spus, la finalul evenimentului, Corneliu-Teofil Teaha, general manager al Teaha Management Consulting.

Potrivit unei statistici realizate de TomTom, producător olandez de sisteme de navigație prin GPS, Bucureștiul este pe locul 5 în lume în privința blocajelor în trafic. Capitala României se află în urma orașelor Mexico City, Bangkok, Jakarta și Chongqing.

„Singura alternativă la decongestionarea acestui trafic infernal este un transport public eficient”, a conchis Teaha.

German
Citește articolul precedent:
Holcim România lansează noua generație de ciment – Structo® Plus – primul ciment aditivat la sac din România

Holcim România, unul dintre cei mai importanţi producători de ciment, betoane şi agregate, lansează o nouă generație de ciment, Structo®...

Închide